Nu seară
se face că nu
mă pot despărți azi de tine
e zi
și nicio umbră nu cade înflăcărată de la etaj (?!)
a fi
sau a nu
fi de folos autorului, asta
e întristarea
e zi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ești un copil. Viitorul este scara pe care se urcă și mai este un etaj și iar un etaj și mereu un etaj și, apoi, apare acoperișul, se coboară scara, etaj după etaj, până în pivniță, și tu numești asta viitor.
Gunter Grass în Creșterea apelor (1960)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Dog Years" de Gunter Grass este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Asta ești tu? o întreb
pe femeia care vrea să se du
că printre bărbați in
termitent, ea
cade caraghioasă pe gânduri și nu
se ridică vreodată
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căderea
când e bolnav grr
av la cap nu
cade la pat (?!) vă cade în spate: se crede
rucsac în care în-cap
și oasele voastre
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diferența
cum aș putea să mă culc
cu ea dacă miroase a depărtare
cum aș mai trage de mine
să intru în patul măsurat cu picioare (?!)
care ar face
diferența dintre tine
și tine și tine si ea...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiule, varsă lacrimi pentru cel mort și, ca un om copleșit de durere, începe-ți plângerea, învelește-i trupul așa cum e datina și nu-i trece cu vederea punerea în mormânt. Plângi cu amar, jelește-te și ține-ți mâhnirea după cuviință, o zi sau două ca să nu-ți atragi clevetire , apoi alină-ți întristarea. Că din întristare vine moartea, iar întristarea inimii slăbește tăria. Întristarea stă mână-n mână și cu nefericirea, iar viața săracului atârnă de inima lui. Nu-ți lăsa inima pe seama tristeții; amintindu-ți de moarte, alung-o. Nu uita: nu există întoarcere! Mortului nu-i vei fi de nici un folos, iar ție îți vei face rău.
Isus Sirah în Ecclesiasticul, 38:16-21, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă aș fi
o femeie frumoasă aș înțelege de ce
sub aluni
pieptul meu îți cade sub tâmplă cu a
șa o plăcere, aș fi
obișnuit cu pleoapele musculoase
ale sânilor tăi în putere!
caii mici se avântă și nu
am ce face: apăs repetat pe butonii
cămășii de declanșat pasiuni
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndepărtează întristarea de la tine; căci întristarea a ucis pe mulți și nu e bună la nimic.
în Panchatantra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu se pot despărți
oamenii de amintiri fără sânge
mult roșu
pe paleta dimineții de iulie când
și tu și eu
am plecat în țările noastre mai reci de
cât zilele ce
le-am trăit împreună tu nu
plânge și nu
mă fă și pe mine să plâng
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cer(c)uri de prieteni
elita, adevărat, nu carnea de... tutun
mi-a-nmuiat mie picioarele cum se spune
nuu
văd nicio sclipire de indulgență în ochii
care nu se văd se uită... fumați (?!), nu
doar
se hlizesc la tine cum scrii: pun presiune
pe creier cu editări succesive... în ceruri
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Digestia
domnul care face jogging pe etaj
și doamna care face chiftele pe-un blat
și marioneta în salopeta
prăzulie care mătură prin salon
și firele de păienjenițe din nas (?!) retezate
cu o forfecuță de unghii
bine crescute de când pacienții
între ei și între
aparținătorii de-bu-so-lați
se comportă aproape normal: sparg
numai fiole de enzimă ușoară
în dinții de rezervă puși pe noptieră
în vederea unor alte digestii
poate mai grele, poate
inexistente în lumea
bună de acum
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întristarea distruge mintea, întristarea distruge învățătura, întristarea distruge rezistența. Nu există rătăcire la fel ca întristarea.
citat din Valmiki
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intrarea în zid
pe motiv de orb... perfid
am intrat, de-un cap, în zid
iar zidul s-a făcut a cade (?!)
pe un pantof care mă roade
cum rod și anii la un zid
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întristarea distruge mintea; întristarea distruge învățătura: întristarea distruge rezistența: nu există rătăcire la fel ca întristarea!
în Ramayana
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Remiză în piața Badea Cârțan
și acest ultim tramvai se
retrage-n depou: noaptea
e lungă șina e lustruită
lucește sub lună. bețivii
cum pun ei binele înainte
au linie liberă, sclipitoare
nu cade niciun trup înainte
nu cade niciun grup înapoi
ei pășesc. mai întâi regulat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și-a lăsat umerii
să cadă în răsfirare în
spre părul bogat nu
a știut că asta se face exact... invers (?!) cu
un pieptene bine bine
dințat și dresat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu
am parte de toată iubirea
eu sunt un așa zis răsfățat
ea cade pe mine ca o pelerină de ploaie
când e
atât de mult de pășit pe uscat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
15
lui Carmen Secere
tu ai 15
ani mai puțin decât o poetă în vârstă
când locuiam pe etaj
tu
mă alergai la poștă fă
când valuri de tsunami din fusta-metraj
eu
văd acum că ești crudă
și
aproape te iubesc așa ca
la începutul acela
cu poezii risipite sub schela
pe care
o prăbușim peste noi
cu adânci reverențe
așa...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitarea
abia aștept să te uit
nu pot să fac asta
abia aștept să te uit
nu pot să fac asta
abia aștept să te uit
nu pot
voi face asta nu pot
să nu fac asta
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pa
râmele ce ne legau la țărm
s-au insolat s-au bronzat s-au uscat
îndeajuns
mi-a fost vara asta cu tine în soare: intru
puțin sub pământ
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu înțeleg
aș
zice că nimeni nu înțelege
dar asta e minunat
unele
fecioare cu certificate de viol valabil - în lege -
se cațără-n ochii mei cu tampoanele
în lentilele mele puțin
misogine... iar asta
neapărat
se cheamă alpinism insurgent (?!) ah
nu
voi ști niciodată
cât var cât ciment câtă piatră
arsă ca o bucată de carne cu mucul
de-calibrat de țigară
se surprinde în univers
iar nisipul
face volute în vânt face volute
...
nu
înțeleg, dar
nu
înțeleg
anume cursul acesta de
heraldică e
co
logică
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!