* * *

Dacă aş bea o cafea lângă tine,
Şi rujul pe buze mi-ar tremura.
Aş sorbi, iubite, cafeaua în rime
Şi la încă o noapte-aş spera.

O noapte senină şi plină de-amor,
O sticla de vin şi pielea ta fină.
Atât aş mai vrea înainte să mor,
Să mi te scurgi, ca versu-n retină!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe sub pielea de copilă ţin o vrajă strămoşească

Vinde tot din astă lume, şi ţărâna de sub talpă,
Vinde-ţi ultimul poem, şi cerneala de pe foaie.
Apoi prinde-mă de mână şi în absolut mă poartă,
Să învingem nepăsarea cu o ultimă bătaie.

Pregăteşte-mă de luptă cu un ultim jurământ,
Să surâd din prispa casei şi să nu mai am ruşine,
De toţi demonii mascaţi ce se-ntorc de sub pământ,
Să îmi spânzure credinţa ce o am acum în tine.

Eu sub pielea de copilă ţin o vrajă strămoşească,
De mai bine de-un mileniu, şi nu cred că am să pot,
Încă o eternitate să o las să mai mocnească,
Ca să pot ucide moartea, cu ai săi copii cu tot.

Dar acum cred ca se poate, suntem doi în fata morţii,
Pregătim fără să ştie un blestem atât de mare,
Şi când va dormii credula, vom veni în toiul nopţii,
Să ucidem întristarea, cu o ultimă suflare.

Însă până atunci tu vinde, tot ce ai pe lângă cer,
Vinde-ţi verdele din ochi să mă poţi sorbi îndată,
Ce am să evapor clipa ce mă rupe de mister
Şi nu-mi lasă adorarea, să se scurgă-n tine toată!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua amară

Mi-aş dori să mai bem o cafea
Fără zahăr, cum îţi plăcea ţie,
Să-mi ghiceşti viitorul în ea,
Şi să râdem de orice prostie

Mi-ar plăcea să te ştiu liniştită,
Fără griji sau angoase deşarte,
Dar cafeaua e deja răcită,
Fără gust, fiindcă tu eşti departe

Mi-ar plăcea să mai bem o cafea,
Nu-i a nimănui treabă cât face,
Fără tine degeaba o beau,
Bre, mămică, odihneşte în pace!

poezie de Teodor Burnar din Nu voi fi niciodată ce vreţi (Editura Scrisul Românesc) (iunie 2022)
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

Şi dacă într-o zi nu voi mai fi
Vei bea cafeaua singură?
Imaginar, voi fi lângă tine.
Să nu exagerăm...
Nu vei vorbi de una singură,
Doar aşa, dacă din greşeală
Vei vărsa o picătură de cafea
Te vei gândi că era bine
Să fie pusă în două ceşti...

Şi dacă vântul va deschide o uşă,
Te vei uita să vezi dacă vin?
Hai... fii veselă, nu s-a întâmplat nimic
Sunt aici, lângă tine...

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

şi dacă într-o zi
nu voi mai fi...
vei bea cafeaua
singură?

imaginar voi fi lângă tine.
să nu exagerăm
nu vei vorbi de una singură
aşa doar
dacă din greşeală
vei vărsa
o picătură de cafea
te vei gândi
că era bine
să fie pusă in două ceşti

si dacă intâmplător
vântul va deschide o uşă
te vei uita
să vezi dacă vin?
hai.... fii veselă....
nu s-a intâmplat nimic
sunt aici lângă tine!

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

şi dacă intr-o zi
nu voi mai fi...
vei bea cafeaua
singură?

Imaginar voi fi lângă tine.
să nu exagerăm...
nu vei vorbi de una singură,
aşa doar,
dacă din greşeală
vei vărsa
o picătură de cafea,
te vei gândi
că era bine
să fie pusă in două ceşti

şi dacă intâmplător,
vântul va deschide o uşă
te vei uita
să vezi dacă vin?
hai.... fii veselă....
nu s-a intâmplat nimic
sunt aici lângă tine!

poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt femeia care cântă, într-o noapte întunecată,
Şi mă simt de tine ruptă, şi-i sunt timpului amantă.
Îi sunt timpului fecioară cu dureri ascunse-n plete,
Pentru-a nu ştiu câta oară... mă simt plină de regrete!

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmar

şarpe din noapte, mistică cu venin,
tu, osmişcătoare născută din ritm,
m-ai văzut de atâtea ori visând,
elemental decupând vene cu degete lungi.

luna plină înseamnă dans pentru tine

umbră lilin cu buze fine,
brunetă succubus cu gene atemporale,
mă întrebi din ochii verzi de jad:
dacă te trezeşti eu ce fac?

te simt lângă mine în cameră

eşti primul păcat atât de sofisticat,
vînător negru da! suavă ajnat,
somnul meu e tatuat pe pielea ta,
cât am să trăiesc, am să te visez.

acest coşmar perfect este tot ce mi-am dorit

poezie de Hadrian Tănase
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantomă sunt când dorul îmi bântuie destinul

Puţin mai multă viaţă, aş vrea dacă se poate,
Şi-un pic de infinit, să torn peste prezent.
Aş vrea să cumpăr stele, şi să le pun pe toate,
În sufletul prea rece, de unde-mi eşti absent.

Infernul de se poate, aş vrea să-l ocolesc,
Şi să-mi atârn la gât doar flori de iasomie.
Căci gândul mi-e duşman, şi nu ştiu să iubesc,
Şi-mi scutur fericirea, în flori de păpădie.

Venin aş bea din cupa din care tu sorbeai,
Un vin atât de rosu că ai fi zis că-i sânge.
Aş mai paşi prin cioburi s-aud cum îmi spuneai,
Că în iubire ţie, nici veşnicia nu-ţi ajunge.

Fantomă sunt când dorul, îmi bântuie destinul
Ce ţi l-am pus pe tavă, şi-alături am pus flori.
Să parfumeze moartea ce mi-a furat putinul
Ce îl strângeam la piept, cu lacrimi şi fiori.

Îmbracă-mă o dată, cu pielea de pe tine,
Apoi cu duioşie, de vise mă dezbracă.
Să vezi ce am sub piele şi ce ascund în mine,
Când sufletul mi-e prins, la margine de groapă!

poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

eu mi-aş dori cât încă mai sunt viu
să beau câte-o cafea în toată ţara,
în Bucureşti, Craiova sau Sibiu,
dar cel mai mult aş vrea... la Timişoara,

am cunoscut o voce răguşită
şi-am cautat să mă strecor tiptil,
când ne vorbim e mai mereu răcită,
frumoasă... ca un suflet de copil,

să-mi mângâie privirile cărunte,
tristeţea nu-i problemă... pot s-o duc,
să o sărut pe tâmplă lângă frunte
şi să o ciup cu mâna de năsuc,

să cheltuim o noapte într-o viaţă
primită de la Domnul ca,, bacşiş"
şi s-o iubesc roşindu-se la faţă
când prind că mă priveşte pe furiş,

atât aş vrea prinţesa mea frumoasă
să ne privească lumea ca,, naivi"
şi-apoi să ne întoarcem către casă
mergând împleticiţi... ca doi beţivi...

eu mi-aş dori cât încă mai sunt viu
să beau câte-o cafea în toată ţara,
în Bucureşti, Oradea sau Sibiu,
dar cel mai mult aş vrea... la Timişoara...

poezie de Sorin Dumitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua amintirilor...

Îmi beau cafeau amintirilor în pace,
În mijlocul naturii verde, vii,
Cu ochii mijiţi spre răsărit de soare,
Nu sunt la mare,
Ci în râu de munte rece,
Stau pe un pietroi secular,
Iar limpezimea apei agitate,
peste picioare îmi trece
Ca timpul neînfrânat..

Cafeau amintirilor e încă caldă
Şi glasuri vii de ieri o însotesc,
Le-aud parcă ar fi aievea lângă mine
Şi recunoscătoare sunt
Pentru rostul lor sfânt
Ce abia acum îl preţuiesc,
Căci n-am ştiut s-o fac la timp.

Îmi beau cafeaua amintirilor
Sub marea cerului senin de vară,
Ce în concerte vii şi-acuma mă răsfaţă,
Retina de mi se ofileşte...
Tot văd tablourile de altădată
Căci mintea încă nu mi-e obosită
Şi amintirile în rime defilează.

Îmi beau cafeaua amintirilor
Împărtăşind frumosul, utilul
Şi comicul vieţii cu cei dragi,
De straje e tot soarele de-atunci,
Ce cald mă mângâia pe creştet,
La micile şi marile secrete,
Părtaşe fiind şi Luna în nopţile adânci.

Îmi beau cafeaua amintirilor cu drag,
Chiar dacă am avut şi clipe nedorite...
Încerc să nu mi le aduc aminte,
Căci sufletul râvneşte creştineşte
Pentru viitorul plin de speranţe în larg,
Căci viaţa pământeană e plină de dorinţe.

Nu vreau cafeaua amintirilor răcită!
Vreau să o duc călduţă spre înalt.

poezie de Valeria Mahok (12 aprilie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

O ceaşcă de cafea

Ce minunat ar fi dacă am putea
Să bem acum o ceaşcă de cafea
Tu un espresso, frişcă şi mult lapte
Eu te-aş sorbi, iubito, printre şoapte

Dacă am bea şi un pahar cu vin
Am savura o clipă de senin
Şi am trăi într-un destin divin
Pe muzica lui Frederic Chopin

Când zorile ne-ar prinde îmbrăţişaţi
Să bem o ceaşcă de cafea cu mult zaţ
Dacă părea prea dulce sau amară
Să ştii că te iubesc ca prima oară

Nu am nevoie în viaţa asta de nimic
Doar de o pungă de cafea şi un ibric
Să torn în el dacă şi tu ai vrea
O linguriţă din iubirea mea şi-a ta

Să bem o ceaşcă de cafea e un pretext
Vreau doar să-ti amintesc ce mult eu te iubesc
Şi de băut, după ce am terminat
La tine-n braţe vreau să rămân uitat
 
Aş vrea să fie clipa asta un nemărginit
Cu ea să trecem în infinit
Şi să trăim de-a pururi împreună
Ca şi acum, ţinându-ne de mână

Iubita mea o clipă să mai stai
Şi dacă vrei iubirii o şansă să mai dai
Atunci am să te rog să îmi mai dai ceva
Mai dă-mi, te rog, o ceaşcă de cafea

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Golul de lângă tine

dacă mă culc lângă tine
o să spui că mă voi trezi lângă tine

dacă mă trezesc lângă tine
o să spui că am dormit lângă tine

dacă mor lângă tine, o!
să spui că am trăit lângă tine...

dacă sunt lângă tine
o să spui că am fost lângă tine

dacă lângă tine e gol
o să spui că nu-ţi pasă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Julia: Dacă cineva mi-ar aduce cafeaua în fiecare dimineaţă, înainte să mă îmbrac, aş fi foarte fericită. Îţi înseninează ziua.

replică din filmul artistic Păcat originar
Adăugat de Loredana Matei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbesc... dar nu-nţeleg minunea
Şi nici n-aş vrea să mă complic,
Căci plină-mi este astăzi lume
De tot... şi de nimic!

catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti tu

Ai apărut în ziua care,
Eu nu credeam că încă pot
Să pot privi o altă zare
Tu mi-ai redat iubirea-n loc.

Din zări apuse-ndepartate
Ai apărut chiar ca o stea;
Eu nu credeam că peste noapte
Vei lumina privirea mea.

Imaginea care în noapte
Se proiectează pe-al meu chip,
Mă urmăreşte azi în toate
Aceasta vreau acum să-ţi zic.

Doi ochi pe faţa ta senină
Ca două stele de pe cer,
Şi buzele ca luna plină
Să te atrag, din nou încerc.

Când am vazut eu pe cer luna
Mi-am spus că-n lume e doar una!
Când eu privesc acel astru divin
La tine, gândul mă-ndeamnă să vin.

Şi dacă! Dacă măcar tu ai şti
Când îmi zâmbeşti in fiecare zi,
Cum simt că am tot ce aş vrea
Aş vrea ca tu să fii a mea…

Aş vrea o zi măcar din viaţă
Să pot ieşi din astă ceaţă,
Să pot să-ţi spun deschis, în grabă:
Tu fată cât îmi eşti de dragă!

Din lipsa multelor cuvinte
Scriu vorbele ce-mi trec prin minte…
În schimbul lor, eu de la tine-aştept:
Un simplu, sincer “te iubesc”.

poezie de Cristian Olaru
Adăugat de Miruna Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă mă visez cu tine

Încă mă visez prin crânguri
Alergând după un vânt,
Simt sub paşi pietre în rânduri
Cum înţeapă din pământ.

Încă te visez strângându-mi
Mâna care fremătând
Tremură, prea mult plăcându-i
Să-ţi strâng clipele din gând.

Încă dorm cu dor de tine,
Mă trezesc cu ochii tăi,
Dimineţile sunt pline
Doar de mine prin odăi.

Încă sorb cafea amară,
Zahăr nu-i mai pun de mult
De când ai plecat în seară,
Timpul scurs îl tot frământ.

Încă mă visez cu tine,
Voi visa până-o să mor
Cum străbaţi bietele-mi rime,
Cum mi-e dor, cum te ador.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ficţiune

Am gustul nopţilor cu tine,
Aromă de iubire-nflăcărată,
Cu urme de atingeri fine,
Iar pielea mi-e cu tine parfumată.

Mă arde şi acum sărutul,
Am forma gurii tale peste tot,
Mi-ai conturat din buze trupul
Când l-ai pictat în cel mai dulce zgomot.

Ca o felină stau în aşternuturi,
Miroase a bărbat şi-a ciocolată,
Mă mişc încet să nu strivesc sărutul
Ce l-ai întins pe pielea mea bronzată.

Mi-e plină dimineaţa, la trezire,
De braţele bărbatului îndrăgostit,
Miroase-n jur a dragoste şi fericire
Şi a iubirea omului iubit.

Miroase a muguri de înfiorare
Şi a aromă dulce de cafea,
Mă umplu de privirea-ţi iubitoare,
De vocea ce-mi şopteşte: draga mea!

poezie de Florentina Mitrică (3 ianuarie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i dor de tine

Mi-i dor de tine, draga mea,
Şi lumea-mi pare atât de mică,
Fără iubirea şi mângâierea ta,
De tot îmi este frică.

Mi-i dor de tine, draga mea,
Şi viaţa-mi pare ca o clipă,
De-aş putea zbura
Pe-a vântului aripă.

Să vin în miez de noapte
Ori în zori de zi,
Să-ţi spun cu dulce şoapte
Că fără tine nu pot trăi.

Mi-i dor de tine, draga mea,
Şi inima mă doare,
Ce mult aş vrea să fii a mea
O! tu raza mea de soare.

Dar totul e în zadar
Şi mie îmi pare atât de rău
Căci tu nu eşti lângă mine
Şi lângă tine nu sunt eu!

poezie de Vladimir Potlog (6 octombrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul pietrei din răscruce

Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce o piatră străluce;
Frumuseţea-i divină tristeţe alină,
Aşezată-n răscruce, ţine loc de cruce.

Cine-i, Doamne, de vină, când mama suspină?
Doar ei se pot aduce lacrimi să usuce
Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce, pietrei ce străluce.

Răsăritul să vină, sub pleoape lumină,
Risipindu-i năluce, gândul să-i educe,
Rugă în cer îi duce, dureri îi reduce,
Pentru a ei tulpină, o mamă se-nchină

Într-o noapte senină, când luna e plină...

rondel de Olguţa Trifan (17 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

Şi dacă intr-o zi
Nu voi mai fi
Vei bea cafeaua
Singură?
Imaginar voi fi
Langă tine
Să nu exagerăm
Nu vei vorbi
De una singură
Aşa doar
Dacă din greşeală
Vei vărsa
O picătură de cafea
Te vei gândi
Că era mai bine
Să fie pusă
In două ceşti
Si dacă intâmplător
Vântul va deschide
O uşă
Te vei uita
Să vezi dacă vin?
Hai fii veselă
Nu s-a intâmplat
Nimic...
Sunt langă tine!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!