POVESTE BIZARĂ
în povestea mea bizară
începută-n primăvară
lanul grâului e copt
și cireșul dezinvolt.
trandafir a inflorit
și noaptea a ațipit,
doar, vreo ceasuri câteva
cât să pot adulmeca
un miros de fân cosit
pe care m-am odihnit.
adu-mi vară ceva nou,
pune-n casa mea cadou
suflet viu, șoaptă de om,
ca să pot noaptea să dorm.
lasă-mi florile-n fereastră
și nu pune sită deasă
din a norilor cădere...
lasă-mi ziua ce mă cere,
zvăpăiată, zgomotoasă,
vara mea, vară frumoasă!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dimineața
lasă-mi unda de iubire
ca să pot pluti pe ea
lasă-mi noaptea de-amăgire
să nu-mi pară atât de grea
lasă-mi un sărut pe gene
ochii zilnic să ți-i văd
lasă-mi zâmbetul speranței
lasă-mi stele prinse-n păr
și așa cuprinsă-n brațe
cresc pe rând serotonine
dimineața e frumoasă
Si ma simt atat de bine!
poezie de Doina Bonescu din Apus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub Rosa...(sub pecetea discreției)
Mai lasă-mi o vară,
Mai lasă-mi o toamnă,
O primăvară,
Iarnă... și-o doamnă...
Mai lasă-mi toți anii
Pe care-i voi duce
Zărilor stranii,
Doamna și-o cruce...
Dă apelor vinul,
Sămânță-n țărână,
Lasă-mi destinul
Doamnei în mână...
Mai lasă-mi putere
Și gânduri senine,
Suflul îmi cere
Doamna din sine...
Se îndrugă culori,
Cuvintele zboară
E doamnă din... flori,
E domnișoară!...
Iată câmp nearat,
Un câmp înflorat,
Dorința-mi tresare
Spre deflorare!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 octombrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai lasă-mi
Mai lasă-mi inimă o vară,
Să pot zbura, să pot iubi,
Ciudat probabil o să-ți pară
Că până ieri ceream o zi.
Mai lasă-mi inimă o ploaie,
S-o văd cum trece fumegând
Și cum copacii îi îndoaie,
Ca într-un vals, ca într-un gând.
Mai lasă-mi dorule un munte,
Mai lasă-mi, dacă vrei și-o apă
Cu stea de-argint bătută-n frunte,
În poezia mea să-ncapă.
Mai lasă-mi dorule cuvinte
Să pot cânta nemărginirea,
Când m-o întreba "mă mai ții minte?",
Mai lasă-mi inimă iubirea.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mac roșu
maci roșii care au răsărit
în lanul de secară.
se unduiesc ușor în vânt
în zilele de vară...
eu îi privesc din mocănița
ce urcă încet un deal
trăgând cu ea două vagoane
și fluierând prelung
că peste șine au trecut
vreo câteva mioare...
privesc prin geamul coborât...
cu părul meu zburlit de vânt
spre luncă...
văd lanul de secară
cu macii roșii unduind
în prag de seară...
și n-am să-i uit nicicând.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce lași macii să moară?
De ce lași macii să moară,
De ce te tânguiești?
În noaptea fierbinte de vară
Mai bine-i să iubești!
Strigă-ți iubirea, ocrotește-o,
Nu, nu o lăsa să plece!
Viață-i scurtă, se ofilește...
Sărută macul, zâmbește!
În lanul de grâu sădește iertarea,
Din spicul copt fă pâini de iubire!
Nu auzi cât de molcomă-i chemarea
Cer și Pământ în dulce unire?
Bea bobul de rouă dimineața,
Piciorul desculț pașii să-ți poarte
Pe-al tău drum până s-o sfârși ața
Și nu-ți lăsa visele furate!
De ce lași macii să moară,
De ce te tânguiești?
În noaptea fierbinte de vară
Mai bine-i să iubești!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mi, toamnă...
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ți-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâșie.
Lasă, toamnă-n aer păsări,
Pașii mei alungă-mi-i.
Dimineața bolta scurse
Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele și lasă
Urșii neadormiți, berzele neduse,
Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.
poezie de Ana Blandiana din A treia taină (1969)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Povestiri fantastice" de Ana Blandiana este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Noaptea care adoarme zmeii
Dulci miresme se revarsă din mănunchi de fân cosit,
Colț de lună-n nouri galbeni, pare-se a adormit;
Doar luceafăru' străluce în oglinda unui lac,
Freamătă prin ierburi dese - agitat - un pitpalac...
Ceasuri bat în miez de noapte, adunând răzleții nori.
Într-un nuc din vatra luncii dormitează două ciori;
Noaptea umblă pe tărâmuri după zmei înfricoșați,
Dorm fetițe, dorm băieții printre basme legănați.
poezie de Ștefan Radu Mușat din Anotimpul cu aripi de copil
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe de toamnă
lasă-mi toamnă strugurii dulci
și arome de castane coapte
lasă-mi florile în văi și lunci
nori ruginii se strecoară în șoapte.
lasă-mi toamnă frunzele verzi
în codri ce adăpostesc atâtea basme
te-ai legat de mine ca să nu te pierzi
prin lumea înțesată cu marasme.
lasă-mi toamnă iubirea mireană
visul cu care pot zbura la stele
lasă-mi cântecul viu de soprană
să se cuibărească în gândurile mele.
lasă-mi lumina să mă mai iubească
soarele iubirii în mine să crească.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerul meu
șterge-mi c-un surâs tristețea ce se-așterne peste față
curcubeu dă-mi după ploaie și în ochi pune speranță.
adu-mi ziua cea senină după noaptea neagră, rea,
fă-mi buchet dintr-o lumină, răsărită-n calea mea
.
și în zorii dimineții când luceferi pier pe cer
tu rămâi bolta albastră, cerul sufletului meu.
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă
Când îndrăgostiții au luat peste tot foc,
Se prind de mână
Și se aruncă amândoi
Într-o verighetă
Cu apă puțină.
Este o cădere importantă în viață
Și ei zâmbesc fericiți
Și au brațele pline de flori
Și alunecă duios
Și alunecă măreț pe jos,
Strigându-se pe nume ziua
Și auzindu-se noaptea.
De la o vreme
Li se amestecă ziua cu noaptea,
Într-un fel de tristețe deasă...
Verigheta răspunde
Tocmai pe tărâmul celălalt.
Acolo este o plajă mare
Plină cu oase îmbrățișate
Care dorm cu albul lor ostenit,
Ca niște scoici frumoase
Care s-au iubit toată marea.
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Lasă-mi în suflet iubirea
Iubito, lumina mea toată ți-o dau;
dar, de nu mă vrei pentru tine,
lasă-mi doar ochii în inima ta,
să-ți privească de-aproape urcușul
și în vioriul zorilor tale
să-și plece pleoapele-ncet,
credincioșiei...
Copilă, ființa-mi trăiește în tine
întreagă-n întreg; dar,
dacă inima-ți n-are trebuință de ea,
lasă-mi surâsul în zâmbetul tău
să-ți presare cu crini răsăritul
și sub rozaliul primăverilor tale
să-și curme visu-i târziu,
resemnării...
Divino, zâmbirea mea-i doar
pentru tine; dar,
fiindcă zâmbetul tău n-o mai cere,
ia-mi doar suspinul în șoaptele tale
să te-aline în cea lume de patimi
și, ca Orfeul infailibilei jertfe,
să-și preschimbe în altar,
dăruirea...
Iubito, ia-mi totul!
Ia-mi ochii, surâsul, suspinul...
Lumina, ființa întreagă, zâmbirea...
Și lasă-mi în suflet atât: doar iubirea!
poezie de Iulia Mirancea (30 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 8 comentarii până acum.De tine n-o să-mi fie dor
Lasă-mi toamnă în grădină stratul plin de floare-albastră,
Lasă-mi pomii plini de frunze să-i privesc de la fereastră!
Nu mă răscoli prin suflet cu alai de brume reci,
Nu-ți trimite herghelia vânturilor pe poteci!
Lasă-mi toamnă zarea clară, n-o împovăra cu nori,
Lasă-mi aurul din soare să mă-ntâmpine în zori!
Ia aminte ce îți spun, foarte limpede-ți declar:
Pe la mine, toamnă rece, vino foarte, foarte rar!
Uită astăzi calendarul, nu-l mai umple de tristețe
Și mă uită și pe mine undeva, în tinerețe!
Pleacă singură-n vacanță, odihnește-te o vreme,
Să te-ntorci, dar numai dacă dorul meu o să te cheme!
poezie de Mariana Dobrin din Raiul cuvintelor
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ora de vară
te-am așteptat Iubire azi
un semn să-mi dai
la oră matinală
gândind la tine
am uitat
că ceasul înapoi e dat
și poate tu ai respectat
ora de vară...
aseară norii gri pe cer
fâșii se adunau în stol
dar azi e soare și mi-e dor
de tine iară
vreau vara toată înapoi
pe mal de mare
doar noi doi
fără busolă, fără ceas
Iubirea mea aceeași azi
te-aștept deseară
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mi!
Lasă-mi arșița timpului
Din clepsidra ce ascunde
Lacrima trecerii mele!
Cântecul inimii se-aude-n adânc
Ca izvorul ce-și lasă
Un susur de dor...
Lasă-mi ploaia de petale
Și urma sărutului,
Limpezimea înaltului!
Lasă-mi inima ta
Sprijinită în taina prăpastiei
Bolnave de tine!
Ca mustul împăcării voi curge
În învolburate treceri,
Spre moarte...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În noaptea asta de lumină
În căsuța de la țară,
Frumoasă ca un palat,
N-am venit de astă vară
Și sunt tare supărat.
Voi pleca acum la drum
Poarta casei să deschid,
Și în noaptea de Crăciun,
Pe părinți am să-i colind.
Din suflet le voi ura
Viață lungă, fericire!
Cu drag le voi adresa
Cuvinte de mulțumire.
Vom sta apoi lângă cuptor
Și amintiri vom depăna.
Am să le-arăt că mi-a fost dor
De tatăl și de măicuța mea.
Sufletele ne-om deschide,
Vom cânta chiar și colinde
În brad becuri vom aprinde,
Vom goli vinul din blide.
În noaptea asta luminoasă
Vom petrece până-n zori,
Când umblă din casă-n casă
Cete de colindători.
Ne vor cânta la fereastră
Colinde de viață lungă.
Noi, din avuția noastră
Le dăm vin și bani în pungă.
În noaptea asta de lumină
Ne vom ruga la Dumnezeu,
Masa să ne fie plină
Ca-n noaptea asta, tot mereu.
Așa vine Moș Crăciun
În căsuța de la țară.
Mă grăbesc s-ajung acum
Unde n-am venit de-o vară.
poezie de Dumitru Delcă (17 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
* * *
o, doamne!
am lacrimi pe suflet și sunt trist
mai lasă-mi câteva fărâme din ziua de mâine
ca să-mi pot pregăti sufletul...
poezie de Teodor Dume din Azil într-o cicatrice
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Iarna în prag
Mă trezesc de dimineață și deschid fereastra larg.
Nu mică a fost mirarea... iarna o zăresc în prag.
Dezbrăcată-i, tremurândă, cu ochi mari și înghețați,
Cu cinci fulgi acoperită și cu vântul, ca doi frați.
Ce să fac cu tine iarnă? Nu te vreau, stau zile-n șir
Lângă soba ce-am įncins-o cu trei ghimpi de trandafir.
Lemnele plutesc pe ape spre apus în asfințit...
Sunt vândute sau furate din pădurea de la schit.
Astăzi nu primesc pe nimeni, stau în pat, citesc Balzac,
Povestiri despre moravuri, realist și nu abstract...
Și apoi, ce-atâta grabă? Timp avem, trei luni de ger
Pleacă iarnă de la mine... lasă-mi Soarele pe cer.
Lasă-mi și căldura-n suflet, doar așa pot să trăiesc
Să primesc cum se cuvine darul cel Dumnezeiesc
Prunc născut de o Fecioară, izbăvire să aducă
Într-o lume mincinoasă, fără crez și fără rugă...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasă-mi
Lasă-mi doar o fină uvertură,
Loc de-o șoaptă oricât e de mică
Din pastelul ce blând l-ai pe gură...
Să m-aprinzi ca pe-un led în aplică.
Lasă-mi doar din păr o șuviță
Dintr-un fir, nesfârșitul de tine,
Ca s-o gust cu nesaț ca p-alviță
Lipind suflet albit de suspine.
Lasă-mi doar o-adiere d-atingere
Din fiorul din suflu-ți mireasme
Să-mi iau zilelor fade o stingere
Cu grăbire-n spre nopți de fantasme.
Lasă-mi puful "duvet" de obraz
În însemnu-ți ștrengar de gropiță,
Să-mi sting lacrimi în ea la necaz
Dintre picuri ce-i vărs în suviță.
Lasă-mi perle pe firul de buze
Înroșite-n nespusă priere,
De la sânge de stoarse meduze...
Cum venin ce-amorțește de vrere.
Lasă-mi arcul prelungelor gene
Să-mi agațe aorta-n delir,
Să mă-nec, un bețiv Diogene,
În cald sângele-ți vis de-un potir.
Lasă-mi sparte cristale-n oglinzi
În culori cafenii-n calde tonuri
Ce-n arcan îți dau laț să mă prinzi
Prin pupila-ți neant, citind tomuri.
Lasă-mi locu-ți în finul auz
Rezonând 'n filigram de-un cercel
Să-mi întoarcă nevrutul refuz
De cuvinte ce nu-ți plac de fel.
Lasă-mi simțul suav de parfumuri
Peste freamăt de fine narine
Ce-am cules dintre miile drumuri
Să-ți fac dar... să-ți fiu sursa de bine.
Lasă-mi albul de lebădă, gâtul,
Să inspiri din tot ceea ce simt,
S-am loc unde să mușc cu sărutul...
S-am un semn că-i aivea, nu mint.
Lasă-mi totul ce ești, oh candoare,
Să pot timpul, nu singur să-ndur,
Să-ți fiu firul din glastră, o floare,
Să-ți fiu greier, etern trubadur.
Lasă-mi trupul cu tot sau o umbră,
Să m-ascund de o lume nevrută,
Dar să pot să-mi trec viața, o sumbră,
Să ți-o-nchin... S-o ai în veci renăscută!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imposibil
Mai dă-mi o șansă
-Imposibil...
-Mai dă-mi portița
De scăpare...
Dă-mi lumea
De odinioară
Dă-mi ziua plină
De-impăcare!
Dă-mi noaptea caldă
Luna plină,
Dă-mi strigătul
De bucurie,
Nu-mi pune-n față
Doar sfârșitul,
Mai dă-mi o șansă
-Imposibil....
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fierbinte vis de-o vară
În diminețile de vară
Se îngână zi cu noapte în triluri
Și parcă inima-i ușoară,
Cu gând de evadat, exiluri.
În vara miezului de zi,
În zumzetul, concert de gâze,
Ai dor de-amici; cu ei să fii
Printre beri reci, soții mofluze.
Amiază-după, în plină vară,
Anină pleoape-n ațipire
De-o toropire "fraîche", bizară,
Cu iarba rece-n contopire.
Seara de vară, în amurg,
E-o briză fină, iz de flori
Și simți că suflete se curg
În melancolicu-n fiori.
Vara, în miez târziu de noapte,
Se aude muzică de dans
Și râsu-ai zice că-i în șoapte...
Pieptul, un fluture-n balans.
În noaptea atât de scurtă a verii
Și dragoste pare ardentă,
Scăldată-n apele plăcerii...
Misterios, mai corpolentă!?
În ziua verii, lungă, caldă
Și timp și spațiul dilatând,
În bronzul mării ce se scaldă
Și dragostea-i mai multă... în gând!
Și nopțile de vară-s scurte;
Parcă de umbre n-ar fi loc,
De mii de raze stând s-amurte
Ascunse, înspre un zori de foc.
S-ar spune scurt, că vara, viața
Este mai lungă, dogorândă;
O fi albastrul cer, verdeața,
Sau cânt... de-al inimii flămândă?
Vara-i un vis trăit în zile,
Iar zile-au visele mai lungi;
Și-n vis femeile-s copile,
Iar anii-n vis, sunt mai prelungi...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!