Să nu uităm copiii! ...

Să nu uităm copiii cu suflete de îngeri,
Cu inima un zbucium şi gândul zbor înfrânt,
Ce n-au văzut izbânda, dar gustul de înfrângeri
În labirintul vieţii, adesea s-a răsfrânt!

Să nu uităm copiii cu inimi întristate,
Ce-au înfruntat tot greul pe umerii lor goi!
Ei vor repere-n viaţă şi căi adevărate
Şi stă-n puterea noastră să prindă bun altoi.

Să nu uităm copiii cu doruri ne-mplinite,
Să-i scoatem din nedreptul, potrivnicul destin!
Treziţi din amorţirea de vise ofilite,
Cu toţii să se-nfrupte din al vieţii festin.

Să nu uităm copiii cu suflete de îngeri,
Ce-i poartă pe cei dragi lor, în inimi şi în minţi!
Ce rătăcesc aiurea prin văi de dor şi plângeri,
Cu gândul că nu fost-au uitaţi de-ai lor parinţi...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp de uitare

Uităm să fim buni,
Uităm să fim veşnici,
Uităm să fim fericiţi,
Uităm să fim liberi,
Uităm să fim oameni,
Uităm să fim uitare,
Tăceri nemuritoare,
Uităm să fim noi.
Uităm să fim!

poezie de Traian Vasilcău din Regăsit în Cer (2009)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine suntem?

Uităm cine ne sunt strămoşii
Uităm de Mircea şi Ştefan
Uităm cine ne sunt străinii,
Uităm de lance şi duşman.
Uităm ce este Mioriţa,
Uităm de Adevărul sfânt,
Uităm ce-nseamnă conştiinţa,
Uităm de-al poeziei cânt.
Uităm colindele şi Plaiul,
Uităm părinţii, prea cărunţi.
Uităm să zămislim copii,
Şi pe sărman, şi pe flămând,
Şi pe cei morţi, şi pe cei vii,
Îi tot uităm pân–la mormânt.
Dacă uităm, dacă uităm,
Cine suntem, cine suntem...?

poezie de Ştefan Agachi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbete

Dimineaţa soarele macină greieri în grâu
copiii se spală în rouă, în lapte, în râu.

La amiază toţi ard şi nu mai încap
în nicio oglindă, în niciun iad.

Seara când luna bate-n cer şi curge lapte
uităm de râu, de cer, de câmp, uităm de toate.

poezie de Ştefan Balău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem mai mult conectaţi la Dumnezeu decât ataşaţi de planul acesta fizic, dar noi uităm lucrul ăsta şi o ardem pe cefe de porc, uităm de natura noastră divină. Nu ar trebui, rolul nostru în viaţă este să devenim îngeri, nu diavoli.

citat din Costi Ioniţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce avem de învăţat, învăţăm de la Natură, ea ne dă tot ce ne trebuie. Vrem să zburăm, ne uităm la păsări şi învăţăm să zburăm. Vrem să învăţăm să iubim copiii, ne uităm la animale, care îşi dau viaţa fără să clipească pentru puii lor. Vrem să învăţăm că viaţa e fără sfârşit, ne uităm la râu cum curge fără încetare. Vrem să învăţăm să fim buni şi folositori, observăm cum sămânţa pusă în pămârit încolţeşte, devine lujer şi dă bucate.

Ion Băieşu în romanul Balanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

astfel,
călcând în timp alb,
vin cerbii, călugări ai pădurilor,
şi-ngenunchează în faţa ta,
Ţară.
munţii şi fluturii tăi
îţi vin înainte,
istoria, cântecul şi apele,
în rugă.

spală-ţi inima, Ţară,
fă-ţi trupul curat,
căci pe el vor merge
copiii de cerb,
copiii de munţi,
copiii de fluturi,
copiii de ape,
copiii de cântec.

e timpul, Ţară,
să vezi
cum ţi se-nchină dumnezeu
la icoană.

fii nevinovată marie,
în pântecul tău,
Ţară,
sunt îngeri nenăscuţi.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua de Paşte

Toţi copiii azi se-mbracă
Cu ce au ei mai frumos,
Şi părinţilor le cântă,
Învierea lui Hristos.

Şi la masă, ciocnesc astăzi,
Toţi copiii cei cuminţi,
Ouă roşii şi pestriţe,
Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici,
Căci ei ştiu că lui Hristos,
Îi sunt dragi numai copiii
Cei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet,
Azi cu bucurie dau,
Cozonaci şi ouă roşii,
La copiii care n-au.

poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actor pe scena vieţii

a venit vremea şi clipa să ne aducem aminte, să nu uităm
că am fost un trup şi-un suflet, iubindu-ne nebuni

a venit vremea să nu mai mergem pe-o dungă de viaţă
că nu mai este timpul să fim uniţi în piese, actori paiaţă

a venit vremea să nu uităm că teatrul vieţii nu ne iartă
că am fost farsori, păcălindu-ne o viaţă-n întreagă

a venit vremea să ne adunăm recuzitele, costumele rebegite
că am fost uitaţi şi-am devenit de mult amintiri prăfuite

a venit vremea ca vieţile noastre să fie puse ele-n scenă
că noi, nu uita! - am fost o dramă pentru suflete, iubite -

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic fără DUMNEZEU!

De ce, Doamne, nu ne tuni prin minte?
Uituci, a rugăciune sărutăm prea rar
Trudite, palmele, prin care ştii, Slăvite,
Fărâma pâinii să ne-o dai, al vieţii dar.

De ce uităm, să ne-nclinăm spre mâna
Prin care ne storci apa, cu-al tău har?
În inima izvorului el scotoceşte vâna,
Zâmbind modest, de-i zici:"Ce fântânar!"

Şi-atât de păcătoşi, uităm chiar şi de Tine,
Când bucuriile n-au margini de şuvoi
Şi doar când sufletul adună-ntunecime,
Ne înălţăm spre Tine, să te-ngrijeşti de noi...

De ce prea des ne laşi de capul nostru,
Căci blasfemând ne credem bravi eroi,
Uităm ce este bun, care ne este rostu',
Uităm esenţialul:
Fără de tine, Doamne, n-am fi fost nici noi!

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce uităm

O, de ce uităm, de ce uităm
şoaptele, privirile, căldura
care frig pupilele şi gura?
Obosim cu timpul... îngheţăm...

Amintirea n-are-atâta cer
pentru morţii inimii ca fumul.
Câtorva le mai păstrăm parfumul,
Alţii, repezi ca lumina, pier.

O, de ce uită, de ce uităm
Lacrimi, şi surâsuri, şi cuvinte?
Părăsind bogatele morminte,
Obosim cu timpul... îngheţăm...

poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că nu uităm nimic din tot ce a fost esenţial în viaţa noastră. Uităm doar detaliile.

Octavian Paler în Convorbiri cu Octavian Paler
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu uităm oricât

Oricât de sus e omul, ca statut,

Să nu uităm că are un trecut!

Oricât de jos ar fi un muritor,

Să nu uităm că e un viitor!

poezie de Marius Robu (12 noiembrie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngeri

Îngeri de piatră
Îngeri de vatră...
Îngeri sub piele
Îngeri de stele.....
Biruinţe, înfrângeri
Sunt doar constrăngeri
A sorţilor îngeri...
Îngeri...
Îngeri pierduţi în mare
Îngeri orbiţi de soare
Îngeri uitaţi în cuvânt
Îngeri alungaţi de pamânt.

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 decembrie 2015)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mijloc de cruce

Spre cer spre lut
Spre dreapta spre stânga
Aşa ne e iubirea
Desemnând crucea
Şi uităm ceva
În mijlocul ei
Stă totdeauna
Inima
Privind in toate părtile
Să o căutăm
Să o găsim
Şi uităm
E în noi
Întotdeauna
Sus jos dreapta stânga
Cu privirea şi gândul
Şi doar ea e ce contează
Inima....
Nu o ai
Degeaba faci semnul
De a te împăuna

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne cheamă tăcerea

Prin labirintul timpului
ne rătăcim...
plutim la întâmplare
pe ramură de vânt
uităm de sentimente,
uităm să mai iubim
ne învăluim în ceaţă
şi suntem reci şi goi
nu avem timp
să privim la stele
ne ninge-n suflet
rând pe rând
pe cărări străine
departe de cei dragi
azi, tăcerea ne cheamă
dorul a suferit de-ajuns
o nouă zi-n priviri răsare
şi zâmbetul...
se întoarce acasă.

poezie de Maria Ciobotariu (7 mai 2017)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În lumea aceasta
îmbibată de
droguri şi violenţă extremă,
ameninţată de
tehnologia modernă,
în goana absurdă
după avere
uităm să mai fim oameni
cu sufletul pur,
iar inocenţa de altădată
din privirile noastre
se transformă
treptat, involuntar,
în ură, invidie şi nepăsare...
astfel uităm să vedem
frumuseţea naturală
ce ne înconjoară,
uităm să admirăm
răsărit şi apus,
uităm să privim
fluturii cum zboară
şi un curcubeu de speranţă
de ploaie adus...
uităm să admirăm
cum cad frunzele din copaci,
dezvelind crengi încâlcite
peste care cad jucăuşi
fluturi de gheaţă
într-un dans necontenit
al vremurilor trecute şi viitoare...
şi astfel uităm
chiar şi uitarea
ce cade grea
peste sufletele noastre
demult uitate...

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea adesea uităm lucrurile simple, dar importante, care ne pot împlini. Uităm să poposim şi să admirăm, uităm să respirăm şi să trăim, din cauza a ceea ce se agaţă şi se cocoţează pe fiinţa noastră, înăbuşindu-ne respiraţia. Am uitat să căutăm adevărata frumuseţe pe care o putem găsi într-o livadă sau într-o pădure, când înfloresc toporaşii, când, păpădiile, în bănuţii lor de lumină, condensează şi anunţă culoarea verii. Priviţi-le cu atenţie! Ele sunt o realizare, nu doar un fragment din complicatul proces de devenire al naturii.

citat din Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo, dincolo de împărăţia închipuirii, acolo unde nu pătrunde ochiul uman, nici gândul, nici visul, uităm şi de fericirea şi de tristeţea strânsă în pocalul unei vieţi, uităm şi de sărăcia timpului de pe urmă şi de averea agonisită cu trudă (sau nu?!).

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii nimănui…

Trecem grăbiţi pe lângă ei
Şi nu avem nimic de spus
Copii uitaţi de către zei
Cu răsăritul în apus.

Strâmbăm din nas că sunt murdari
Ş-au haine rupte şi-s desculţi
Dar suntem, Doamne-atât-de-avari
Şi nu ne pasă de cei mulţi.

Uităm c-au suflete şi ei
Nu-s doar imagini în decor
Zicem scârbiţi că-s derbedei
Ce-s oare-atunci părinţii lor!?

Şi tot din carne sunt făcuţi
Iar rănile la fel îi dor
Loviţi de soartă de micuţi
Se chinuiesc în lumea lor.

Să alinăm pe cât putem
Al sufletului lor tumult
Şi chiar şi-atunci când bani n-avem
O vorbă bună, oare-i mult?

poezie de Ioan Gelu Crişan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbrăţişaţi-vă mai des!

Ştiţi c-avem nevoie mare,
Zilnic, de îmbrăţişare?

Ca să fim mai sănătoşi,
Mai puternici, mai frumoşi,
Să trăim o viaţă lungă,
Forţele să ne ajungă
Pentru toate câte vrem
Să le facem, să le-avem,
Pe cei dragi, să nu uităm,
Zilnic, să-i îmbrăţişăm!
Pe copii, părinţi, bunei,
Pe cei mari, pe mititei,
Pe colegi, prieteni, fraţi,
Să-i cuprindeţi, nu uitaţi!

Sincera îmbrăţişare
Răsădeşte-n inimi soare,
Bunătate şi căldură!
Nu rămâne loc de ură,
De invidie, tristeţe...
Multe are să înveţe
Omul din îmbrăţişare -
Sufletu-i devine floare...

Supărat? Îmbrăţişarea
Îţi explică ce-i iertarea.
Pe cel crud, ea îl învaţă:
Toate dreptul au la viaţă!
Pe bolnav, îl lecuieşte,
Pe bătrân, întinereşte.
Celui slab, îi face bine,
Îi dă-ncredere în sine.
Vede: nu e un ratat,
Dacă l-ai îmbrăţişat!

Magica îmbrăţişare
Face lumea zâmbitoare,
Mai frumoasă şi mai bună,
Pace-n suflete adună,
Transformând IUBIREA-n CREZ!
OAMENI, VĂ ÎMBRĂŢIŞEZ!

poezie de Ala Mîrza Turbal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!