
Anul acesta...
A dat iasomia-n floare
ȘI LIPSITĂ FI'ND DE SOARE
PE UN TIMP URÂT, PLOIOS...
FLOAREA NU ARE MIROS!
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Tu, mână ce dai floarea
Tu, mână ce dai floarea, ce parfumată ești,
În pielea ta subțire se-ascund, tăcând, povești.
Miros a câmp și dealuri umbrite de păduri,
A amintiri frumoase adăpostite-n muri...
Tu, mână ce dai floarea, în palma ta-s mirări,
Sunt puncte suspendate, sunt semne de-ntrebări,
Petale inocente atinse doar de soare,
De fluturi mici și galbeni ce ies zâmbind din floare...
Tu, mână ce dai floarea, cu degete subțiri,
Se-ascund în tine lacrimi, iertări și străluciri,
Amurguri înroșite care ating pamântul
Și-n liniile vieții, însângerat, cuvântul!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
cum să mai scriu
cu iasomia-n floare
las tocul jos
haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecție
De la păsări care zboară
În înalturi către soare
Omul nostru ia aminte
De la ele până moare.
De la floarea ce se-ndreaptă
Totdeauna către sori
Ia modelul soldățelul
Care face raportări...
De la păsări, de la flori!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Crinul
Ce parfum îmbătător are floarea cea frumoasă,
Care crește în pridvor și vrea să fie de cineva culeasă.
De un om cu inimă bună și suflet blând,
Ca să împletească din ea cunună, ca s-o poarte când e ploaie și când e vânt.
E floarea crinului albă ca luna de pe cer,
E floarea destinului plină de splendoare și mister.
Ce miros îmbătător ai tu, floare de Dumnezeu aleasă,
Ca să răspândești în jurul tău dragoste, amor și să faci viața mai frumoasă.
poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

În postul mare
Ca să nu miros a urdă,
Carne friptă sau sarmale
Bag la meniu trufandale...
Câte-o frunză de leurdă.
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea mea, frumoasă floare
Floarea mea, frumoasă floare,
Cu nume de sărbătoare
Ai pământul sub picioare,
Fruntea în stele și-n soare.
Ai gura dulce izvor
Din adâncul munților,
Sub veșnicul tricolor,
Simbol sfânt pentru popor.
Nu lași viața pusă-n sponci,
Scoți rubinele din scoici,
Te întreci cu mii de doici
Ca să faci statui din roci.
Floarea mea, floare cu rouă,
Să-mpărțim viața-n două,
S-o lăsăm curată vouă,
Urmașilor sub stea nouă...
Noi suntem în curtea țării,
Din Ceahlău în largul mării,
Lărgim trecerea cărării
De cu zori în pragul serii...
Nu uita floare frumoasă
Că ești visul de mireasă,
Ești lumina de acasă
Când m-aștepți la pusă masă.
Vreau să te privesc profund,
Să-ți cinstesc gândul rotund,
Să îți spun ce-am spus demult
Ești înger crescut din lut...
Floarea mea, frumoasă floare,
Cu nume de sărbătoare
Ai pământul sub picioare,
Gura dulce-n sărutare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Barometru sentimental
Când ai venit, ploua și fulgera...
Ce timp frumos! Ce timp frumos era!
Azi pleci de-aici și nu știu pentru cât...
Senin și soare... Ah, ce timp... urât!
epigramă de Dîner du Quatrain din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea
Dintre miile de flori care mi-au ieșit in cale,
Eu pe tine te-am ales intr-un răsărit de soare!
Mâna-mi tremură pe frunză, să te rup nu mă indur
Fără tine mai departe nu pot a porni la drum....
Si rămân să-ți sorb nectarul cu dulceața din petale
Să iți simt parfumul proaspăt, noaptea când este răcoare!
Floare gingașă in iarbă, lângă tine vreau să dorm,
Si-n miros de fân sub stele, greieri vor cânta in cor!
Nu te rup floare minune.... fără tine-n univers,
Ce rost ar avea poetul când va scrie al său vers?
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate aspiră către soare
O pasăre în colivie
Nu mai poate ca să zboare.
Mai mult moartă decât vie
Nu mai caută spre soare.
O floare fără lumină
Se veștejește și moare.
Nu mai poate să-și revină
Dacă-i lipsită de soare.
O femeie iubitoare
Cu o gloată de copii,
Îi scoate pe toți la soare,
Să le facă bucurii.
Oricare viețuitoare,
Fie plantă, sau ce-o fi,
Toate-aspiră către soare,
Să rămână mereu vii.
Tot ce trăiește și crește
Are nevoie de soare.
Dacă soarele lipsește
Nu este continuare.
Cât soarele continuă
Să încălzească pământul,
Viața e perpetuă,
Cum Dumnezeu ne e Sfântul.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leac
Ursul de la hibernare
Pune sângele-n mișcare
Cu-această plantă de soi
Cu miros de usturoi,
Bună chiar și pentru noi,
Iar voi dacă o ghiciți
Vă rog să o... denumiți!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

A sosit primăvara! Au apărut și florile... de gheață!
Numai gerul le dă viață
Și pe geamuri le răsfață,
Parc-ar fi niște vitralii,
Sunt tot flori, dar nu sunt dalii.
Dar buchetul lor frumos
Nu are niciun miros,
Cum au celelalte flori...
Adiere și culori.
Acestea sunt flori de gheață,
Ce se săvârșesc din viață,
Cu prima rază de soare...
Uneori și c-o suflare!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânzienele
1. Du-te, Soare, vino, Lună
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea - floare,
Galbenă, mirositoare,
Fetele să le adune,
Să le prindă în cunune,
Să pună la pălărie,
Floare pentru cununie,
Babele să le rostească,
Până-n toamnă să nuntească.
2. Du-te, Lună, vino, Soare,
Că tragem la-nsurătoare,
Cununile neursite,
Zac sub hornuri azvârlite.
folclor românesc
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de colț 1
(5 Martie-Ziua florii de colț)
Soacra-i floarea cam răscoaptă,
Ce având miros acid,
Ginerii mereu așteaptă...
Să dea colțul mai rapid!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea iubirii
te-ai deschis într-o noapte
petală pură de floare
în brațe aprinse de dor
ai înflorit o clipă, odată, în zori
te-ai cuibărit goală în așternutul stelar
cădeau stele pe trupul de jad
tu floare de munte, încolțită într-o stâncă
parfumul tău, miros de iasomnie
adia pe țărmul iubirii
înviau dorințe, chemări, visări
înfiorată, tremurai în așteptări
a unui sărut adânc, profund, prelung
te pierdeai în mine în feciorelnice chemări
mă strigai, mă alungai, în tainic joc de amor
cu mâini fierbinți, neliniștite
pe trupul tău am așternut curcubeul iubirii
te unduiai între unghiuri și forme divine
azi clipa a trecut
pe patul răvășit de întrebări a rămas
o petală albă deschisă în soare
ești tu sau o floare
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
floarea mea roz-aprins
floare mea roz aprins ia ochii privitorului.
il face sa vibreze, sa danseze,
sa zboare, sa simta viata cum crede el de cuviinta ca merita simtita.
si zboara, danseaza,
viseaza...
floare mea roz-rosu-aprins,
il face sa devina brusc trist.
acum floarea mea e plina de lacrimile lui sarate.
cat as fi vrut sa fie dulci,
dar acum pot sa ii spun in fata fara regrete.
floarea mea e artificiala,
si am primit-o de la un strain.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Starea vremii... la noi...
Cer noros...
Cer cu soare...
Cer ploios...
Cer... mâncare...!
calambur epigramatic de Vasile David
Adăugat de Leontin Vlass

Comentează! | Votează! | Copiază!
În orașul cu floarea de tei
soțului meu, cu iubire
în parcul cu băncuța cea veche
din orașul cu floarea de tei
am jurat să fim o pereche
presărând săruturi pe alei.
contopiți amândoi în sublima iubire
n-am știut de erori de decepții
urmărind numai cărări de împlinire
cu credință din înalte concepții.
în orașul cu floarea de tei
am strâns seva dulce din rădăcini
cu flux nemărginit am prins temei
cumulând amintiri din lumini.
ne-am iubit sub soare, sub lună
vrăjiți de aurore de-a stelelor cunună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mugur
Mic, plapând, primavaratic,
tipa sus spre Soare;
vezi?! Si marul meu carpatic
tot va da în floare.
L-a gândit în timp chemarea,
sau ecoul primaverii;
ceata neiubindu-si zarea,
a mâncat-o mitul serii.
S-a dus frigul si zapada,
s-a dus iarna nevorbita;
ploaia mi-a hranit livada,
seva învinge linistita.
Norii fug, vrajiti de vânt,
ceru-i clar de roua;
ciocârlia moare-n cânt,
zarea-i taina noua.
Mic, plapând, primavaratic,
râde sus spre Soare,
azi si marul meu carpatic,
probeaza iarasi floare.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rouă
E adunare
La clasa mare,
Culeg o floare
Mai cu vigoare.
Bătută de vânt,
Văzută de soare,
Ce știe s-adune
Rouă din bolta frunții.
Visul, speranța,
Îi sunt părinții
Floarea se-nclină surâzătoare
Ca unei raze blânde de soare.
poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Roua
E adunare
La clasa mare,
Culg o floare
Mai cu vigoare.
Bătută de vânt,
Văzută de soare,
Ce știe s-adune
Roua sub bolta frunții.
Visul, speranța,
Îi sunt părinții,
Floarea se înclină surâzătoare
Ca unei raze blânde de soare.
poezie de Constantin Iordache din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!