Memento 50

MEMENTO 50

Din câţi aţi fost puţini aţi mai rămas...
Din şcoală aţi făcut măreţ palat
Chiar dacă nimeni nu v-a adulat;
Noi vă chemăm cu bucurie-n glas.

Atâtea cunoştinţe ne-aţi predat,
Le-am însuşit în fiecare ceas
Ca să ne-ndrume-n viaţă orice pas
Pe unde-n lume toţi am colindat.

Am fost şi răi, ades v-am supărat,
Dar vă rugăm acum să ne iertaţi,
De giumbuşlucuri ne-am astâmpărat
Şi am ieşit cu toţii învăţaţi.

Azi semicentenar sărbătorim
Ş-alături de profesori vrem să fim!

sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Klaus Iohannis

Domnule preşedinte, anul trecut,
Nouă voturi ne-ai cerut.
Planul "lucrului bine făcut",
Nici măcar n-a început.

Era "escu", a luat sfârşit,
Acum, a "mutului", a venit.
După ce-am votat,
În stradă, v-am aşteptat.

Tu ne-ai salutat,
Noi, te-am felicitat.
Frumos ne-aţi zâmbit,
Şi aşa, ne-aţi prostit.

Promisiunile s-au sfârşit,
După ce la Palat ai sosit.
Aşteptările ni le-aţi înşelat,
România, în bine n-aţi schimbat.

Câţi ani să mai aşteptăm,
La schimbare să asistăm?
12 luni, "pas cu pas",
Frumos am fost duşi de nas.

Dumneavoastră, acum, doriţi
Din nou să ne întâlniţi?
Întrebăm, vrem doar să ştim,
Reproşurile să le pregătim!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (15 noiembrie 2015)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădătorilor

Flămânzi şi goi, fără cuvânt,
Încovoiaţi pe-acest pământ,
Pe-acest pământ ce-al nostru e,
Furat de voi şi - ntreb, de ce?
Când el e sfânt!
De-a sila voi aţi tăbărât
Dar noi pe brânci ne-am tot târât,
Prin promisiuni de false firi
Şi îmbătaţi de amăgiri,
Ne-aţi zâdărât!
Şi vom striga toţi într-un glas,
Căci viaţa - n noi ne-a mai rămas,
La moarte voi ce ne-aţi vândut,
Străinilor ne-aţi dat tribut,
E negru ceas!
De vin groparii, le grăim,
Că noi şi în mormânt trăim,
Cu pâinea ce-am mâncat-o ieri
Speranţei ne-am dat prizonieri,
Nu ne căim!...
Pluteşte-n aer un blestem,
Căci pentru voi, teamă suntem,
Vom trece peste rău curând
Chiar ţara de-om reface-o-arzând,
Noi asta vrem

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 noiembrie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că v-am greşit, vă cer iertare!

Ah, am păcate omeneşti
Cât nici cu gândul nu gândeşti,
Păcate multe, fără număr,
N-am dus o viaţă de călugăr.

Mai multe ca nisipul mării,
Ca frunze-n codrii toţi ai ţării,
Cât nu-s de mulţi în mare peşti,
Că de le numeri te-ngrozeşti.

La Judecata de Apoi,
Chiar Dumnezeu va da-napoi,
Văzând că sunt atât de multe
Şi-atât de grave şi oculte.

Ades trufaş cu voi am fost
Şi fără rost v-am luat la rost;
Am fost obraznic de nespus
Şi v-am privit semeţ, de sus.

Fiindcă-am fost trufaş şi prost,
V-am reproşat ce n-avea rost,
De multe ori v-am indispus
Şi voia mea eu v-am impus.

De multe ori v-am insultat
Şi v-am jignit nemotivat.
Azi sunt cuprins de remuşcare,
Că v-am greşit, vă cer iertare!

poezie de George Budoi din Păcatele şi Păcătoşii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (20 iunie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesorul

Ţi-au apărut azi ghiocei în păr,
Dar ai rămas în suflet cu blândeţe,
Aţi fost pentru atâtea generaţii ca un tată,
Ne-aţi învăţat, mereu ne-aţi dat povaţă
Şi drumul bun ne-aţi arătat în viaţă.
Pe umeri bătrâneţea vă-apasă-atât de greu,
Aţi fost un bun profesor şi un pedagog, mereu,
Vă vom purta respectul în oricare secundă
Şi-n suflete lumina ce viaţa ne-o inundă.
Îmi amintesc de clasa în care-am învăţat,
Dar şi de-al dumneavoastră simplu sfat...
De viaţa de elevi, ca de-o poveste;
Nimic pe lume ca profesorul nu este.
Fără de el, nimic nu ai în viaţă,
Profesorul de mic copil te-nvaţă.
A doua casă şcoala-ţi este, dar
Familie şi flamură, amnar,
Colegii-s dragi şi dascăli iscusiţi,
Ce-au devenit la rândul lor părinţi.
Chiar de-a greşit cumva, copilăreşte,
Eleva dumneavoastră vă iubeşte.
Colegii toţi din suflet vă cinstesc,
Iar eu, că existaţi, vă mulţumesc.

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel pentru profesor

A face-n şcoală educaţie
E onorant apostolat,
Sunt ore-n şir de meditaţie
Ş-un vraf de cărţi de studiat.

De nimeni nu-i aplaudat,
Chiar pentru marea lui vocaţie,
Dar face-n şcoală educaţie
Ca onorant apostolat.

Îl salutăm cu veneraţie,
Nu-i niciodată adulat,
Se bucură de adniraţie
Că e spre studiu aplecat,

Să facă-n şcoală educaţie.

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am fost...

Mi-ai fost şi muză, dar şi scuză –
De-a-mi lăsa sufletul pătruns...
Ai fost şi râset, dar şi plâns,
Ţi-am fost "muşcat de buză".

Mi-ai fost şi lună, dar şi soare,
Mi-ai luminat întreaga nebunie...
Ai fost tristeţe, dar şi bucurie,
Ţi-am fost ce ai vrut la picioare...

Mi-ai fost şi înger, dar şi necurat,
M-ai luminat, dar şi întunecat...
Ai fost bordei, dar şi palat...
Ţi-am fost ce am, ce ai visat.

Mi-ai fost gând negru, dar şi alb,
Mi-ai fost şi ploi, şi curcubeu...
Ai fost şi "noi", şi "tu", şi "eu",
Ţi-am fost ce ai avut mai dalb.

Mi-ai fost şi minus, dar şi plus,
Ne-am înmulţit, ne-am împărţit...
Ai fost şi nou, dar şi-nvechit,
Ţi-am fost ajuns şi neajuns.

Mi-ai fost şi-ntreg, dar şi pustiu,
Complici ne-am fost în toate...
Ai fost şi viaţă, dar şi moarte,
Ţi-am fost ce nu o să-ţi mai fiu...

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (7 septembrie 2019)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce oare oamenii ne provoacă lacrimi? Pentru că şi trandafirii de pe cărarea vieţii au nevoie de apa dulce a sufletului nostru delicat... Iertaţi, iertaţi, iertaţi!... şi învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi! cum bine spunea Lenin.

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă întrebi un adult câţi profesori - dintre toţi profesorii de la clasele elementare, gimnaziu, liceu, colegiu şi facultate - au lăsat o singură impresie asupra a cine şi ce sunt ei, întotdeauna nu sunt mai mult de 3-4 profesori. Toţi ceilalţi sunt un loc 2 distant comparativ cu aceştia. Când în cele din urmă vom crea o maşină de clonat, noi ar trebui să îi clonăm pe acei profesori. Poate ca asta va fi de acum în 100 de ani, dar acest lucru este în capul listei mele. Până când se va întâmpla asta, sistemul educaţional încă nu a înţeles complet cauzele şi efectele care duc la succes şi la realizare în viaţă. Există în continuare o cultură care echivalează notele mari cu succesul la şcoală, şi corelează succesul la şcoală cu succesul în viaţă. Această mentalitate este aşa de profund înrădăcinată în noi încât s-ar putea să fie imposibil de înlăturat din comportamentul nostru.

citat din Neil deGrasse Tyson
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluguşorul 2021

Aho, aho, de ăst An Nou,
Colindele au alt ecou;
Sunt interzise-a fi cântate-n prag,
Ca-n ceilalţi ani, cum o făceam cu drag ;
Acum a fost întâia oară-n viaţă
Când nu ne-am colindat deloc în faţă...
Ci doar online noi ne-am urat de bine ;
N-a fost ca altadat ', cum se cuvine...
Dar anul care vine, de se poate,
Să ne aducă multă sănătate,
Prosperitate, pace, fericire,
Lumină-n suflet şi la toţi iubire.

poezie de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie

Am pus visuri lângă vise,
Am făcut din noapte zi,
Iară viselor ucise
Le-am dat viaţă-n poezii.

Am pus viaţă în dorinţe,
Am trăit cu pasiune,
Am făcut din neputinţe
Lucruri rele sau mai bune.

Am iubit, am suferit,
Am cântat ori am tăcut,
Am mai scris, am mai citit,
Am zburdat, am mai zăcut.

Am privit ades în zare,
Alteori numai în gol
Şi-am tot pus o întrebare
Când sunt eu, când joc un rol?

Am zâmbit, am râs, am plâns,
Am fost bună sau mai rea
Şi în viaţa mea s-au strâns
Amintiri, pe undeva.

Am fost simplă, complicată,
Agitată sau mai calmă,
Uneori sofisticată,
Gospodin-am fost, ori doamnă

Am fost ploaie, curcubeu,
Renaşteam după furtună
Toate-am fost, dar am fost eu,
Toate astea împreună.

Am fost toate la un loc
Am zburat, m-am prăbuşit,
Am fost flacăra din foc,
Am fost, fiindcă am iubit.

Am iubit şi-am fost iubită,
Am visat şi-am fost visată,
Am rănit. am fost rănită,
Am fost mare-nvolburată.

Şi sfârşit şi început,
Şi tristeţe, bucurie,
Şi nimic şi tot ce am vrut,
Şi-am fost cuiva poezie.

Am fost rană sângerândă,
Am fost leacul unui om,
Şi sătulă şi flămândă,
Am fost floare, fruct în pom.

Am fost ciob şi nestemată,
Şi săracă şi boemă,
Am fost viaţă întâmplată
Şi din piatră şi din gemă.

Şi adesea temătoare
Mi-am zdrelit ades genunchii,
Şi-am rămas tot iubitoare
Când ţipam din toţi rărunchii.

Am fost soare, cer senin,
Am fost primăvară, toamnă,
Am fost miere sau venin,
Am fost toate, bag de seamă.

Ast-am fost, şi mai sunt încă,
Om cu bune şi cu rele,
Am fost val, am fost şi stâncă,
O femeie printre ele.

poezie de Florentina Mitrică (14 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

A FOST DESTIN, A FOST NOROC, CĂ MI-AI IEŞIT TU MIE ÎN CĂRARE?
A fost destin, a fost noroc, că mi-ai ieşit tu mie în cărare?
Eu totuşi cred c-a fost atunci, de mult o fericită întâmplare,
Când ne iubeam târziu, în nopţile de vară pe sub nori de stele
Visându-ne ca miri prin constelaţii, stând urcaţi în Carul Mare...

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NE-AM NĂSCUT PE LUME ÎNZESTRAŢI CU HAR
Ne-am născut pe lume înzestraţi cu har,
Generos de Demiurg adus în dar,
Ca viaţa să ne fie cu folos
Căci zidirea lumii n-a fost în zadar.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Luminii Dascălilor, Omagiu

Toţi lucrăm o viaţă la catedră
Şi plecăm, din şcoală, supăraţi,
Fiindcă ne trimite-acasă Viaţa,
Fără să ne-ntrebe: "Nu mai staţi?"
Anii ne-au rămas prin şcoli, prin clase,
Chiar acasă, unde tot trudeam:
Îndesam caiete multe-n plase
Şi târziu, în noapte, corectam...
Din cafea sorbeam ca din ambrozii,
Iar cultura ne-nălţa la zei!
Ne-am iubit cu toţii meseria.
Chiar am fost împătimiţii ei!
Am iubit elevii, şcoala, cartea,
Am sădit şi trainic şi frumos.
Toţi ştiam că Viaţa-i o minune
Şi-am ajuns la Dumnezeu, pe jos.
Ce lăsăm în urmă? Doar lumină
Şi copii care nu pot uita,
Întrebând, în toamnă, cu tristeţe:
"Nu ştiţi unde este Doamna mea?"
Vin acum din partea tuturora
Spre aceşti blânzi dascăli şi cuminţi
Şi îngenunchez cu tot respectul
Lâng-aureola lor de sfinţi!

poezie de Maria Baciu (2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea luminii (Dascălilor, omagiu)

Toţi lucrăm o viaţă la catedră
Şi plecăm, din şcoală, supăraţi,
Fiindcă ne trimite-acasă Viaţa,
Fără să ne-ntrebe: "Nu mai staţi?"

Anii ne-au rămas prin şcoli, prin clase,
Chiar acasă, unde tot trudeam:
Îndesam caiete multe-n plase
Şi târziu, în noapte, corectam...

Din cafea sorbeam ca din ambrozii,
Iar cultura ne-nălţa la zei!
Ne-am iubit cu toţii meseria.
Chiar am fost împătimiţii ei!

Am iubit elevii, şcoala, cartea,
Am sădit şi trainic şi frumos.
Toţi ştiam că Viaţa-i o minune
Şi-am ajuns la Dumnezeu, pe jos.

Ce lăsăm în urmă? Doar lumină
Şi copii care nu pot uita,
Întrebând, în toamnă, cu tristeţe:
"Nu ştiţi unde este Doamna mea?"

Vin acum din partea tuturora
Spre aceşti blânzi dascăli şi cuminţi
Şi îngenunchez cu tot respectul
Lâng-aureola lor de sfinţi!

poezie de Maria Baciu (august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iertaţi-mă, prieteni!

Iertaţi-mă, prieteni! V-am ascuns
trecutul meu de foc şi spadă
Şi n-am lăsat ca să se vadă
cu câte lăncii m-aţi străpuns.

Iertaţi-mă, prieteni! V-am minţit
când arătam că nu mă doare,
Ca voi să presăraţi şi sare
pe lama rece de cuţit.

Iertaţi-mă, prieteni! V-am trădat,
n-am ascultat de sfatul vostru
Şi am hrănit sub chip de monstru
copilul slab şi- abandonat...

Iertaţi-mă, prieteni! N-am uitat
că voi aţi fost şi zei şi dumnezei
Şi- amprenta ghearelor de lei
de pe obrazul meu brăzdat.

În ciobul de oglindă, cu toţii suntem goi,
Iertaţi-mă, prieteni! Iertaţi aţi fost şi voi!

poezie de Alexandru Gavrilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Doamne, te rog să ai grijă de poporul meu,
Să nu îl abandonezi când îi este cel mai greu
Ştiu că în multe momente am fost tare răi,
Dar eşti bun, ne ierţi, suntem toţi copiii Tăi.
Tată, iartă-ne pentru greşeli, sutele de păcate
Oferă-ne Tu acum putere şi multă sănătate
Am realizat târziu că fiecare om în faţa Ta e egal
Abia când am văzut bolnavii pe un pat de spital.
Ne-am crezut cu toţii invincibili şi nemuritori
Te-am ignorat în ultimul timp şi ne trec sute de fiori.
Pentru că ce ne-ai dăruit mai frumos noi am distrus
Şi acum aşteptăm o minune tot de la Tine, de Sus.
Am realizat că indiferent de bani acum fiecare e mic
Şi că Tată... noi fără tine chiar suntem nimic.
Te rugăm să ne ierţi am adus iadul pe pământ
Am greşit şi am încălcat al Tău sfânt cuvânt.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (23 martie 2020)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp de câţiva ani am fost la fel de tare ca stăpânitorii. Şi, cu toate acestea, le-am predat ştiinţa mea, lăsând la voia lor să uzeze sau să nu uzeze de ea, ba chiar să abuzeze de ea după cum cereau interesele lor. Acum înţeleg că mi-am trădat menirea. Un om care face ce am făcut eu, nu mai are ce căuta în rândul oamenilor de ştiinţă...

citat celebru din Galileo Galilei
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

MULŢI ANI AU TREBUIT CA BRADU-NALT SĂ CREASCĂ ŞI-I TĂIAT ACUM DIN RĂDĂCINĂ
Mulţi ani au trebuit ca bradu-nalt să crească şi-i tăiat acum din rădăcină,
A fost erou măreţ în cartea de poveşti ori pom împodobit într-o grădină,
Crescut-a drept, încet şi cu răbdare, a fost sădit cu multă muncă şi cu dor.
Mă doare mult când văd c-a fost lăsat pribeag, să moară de securea cea străină.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragi tovarăşi inamici

Vă rog să mă iertaţi tovarăşi
dacă şi azi v-am deranjat
căci mâine sigur o fac iarăşi
tot ca poet tot ca bărbat

Dacă şi azi v-am deranjat
mă rog la naiba-n epigramă
când am făcut în cer curat
cu versurile gata să doarmă

Mă rog la naiba-n epigramă
căci mâine sigur o fac iarăşi
spontan ca un surâs de mamă
vă rog să mă iertaţi tovarăşi

Dacă şi azi v-am deranjat
cu scrisul meu cel de soldat

rondel de Costel Zăgan din Nostalgii asumate (3 februarie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar fi fost foarte greu să am o fată, pentru că, dacă ar fi făcut gimnastică, orice ar fi realizat ar fi fost insuficient ca să depăşească ceea ce am făcut eu. Şi de fiecare dată ar fi fost comparată cu mine.

citat din Nadia Comăneci
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!