Sărutul unei gutui

Mușcând cu sete din gutuia ta
am prins arome împrăștiate
la nord, la sud,
la est la...

Și-acum mai simt
cum taina parfumului străbate
toate luminile însetate
ce se aprind cu flăcări pe urmele buzelor tale
lăsat într-o mușcătură de gutuie

Sting lampa, e noapte...
te las să te plimbi prin mintea mea
ca un parfum uitat pe miezul auriu al unei mici gutui
și-adorm cu promisiunea
iubire
de-a nu te risipi...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Constantin Triță

A căzut și ultima gutuie

A căzut și ultima gutuie,
Frunzele s-au risipit și ele,
Doru-n brațe vrea să mi se suie,
Când privirea mi-o atârn de stele.

A căzut gutuia și-o cam doare,
Timpul parcă plânge cu stropi grei,
Pe pervaz o pun lângă o floare
Și-nspre seară mușc din seva ei.

A căzut gutuia dinspre toamnă
Și în palmă puful i-l adun,
Dezgolind-o-ncet, ca pe o doamnă,
Sărutări pe coapse când îi pun.

A căzut gutuia din grădină,
Am o poală plină de gutui,
Pot de-acum ninsorile să vină,
Însă tu, iubita mea, rămâi.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Al doilea gând

Oasele mi se topesc
Sub pielea ce ma-nghite
E frig în Univers și rece
Doar timpul mă pândește
Hoțește să mă sece

Chem flăcări să mă încălzească
Iar pielea se transforma-n fluture
și se ascunde-n curcubeu
tot căutând urme de EU
cu închinăciune de zeu

În urmă îmi rămân ochii și unghiile
ce se agață de toate viorile
tragând cu sete arcuș de stele
în iernile cernite ce vor să mă cheme

Strig ploaia să mă picure
în visul unei ciuture
părul-mi cade-n ape limpezi
se adună și se-nșiră
pergament insidios pe lespezi

Oasele și pielea-mi zac
în ceașca de cafea și zaț
ghiocul se uită mirat:
clic-clac, clac-clic
..........................................
Ploaia-mi spală chipul surâzând
fug de nimicul din nimic
în al doilea gând...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și a trecut atâta timp

Îți simt dulceața de pe buze
Și a trecut atâta timp
Și-ți simt parfumul de pe bluze
Și-adorm cu ochii tăi pe chip.

Și parcă te aud prin casă,
Aud cum strigi și tot tresar,
Întorc privirea-mi luminoasă
Închipuirile dispar.

Mă las în transă pe fotoliu
Și iar te văd și te visez
Pășind încet aleatoriu,
Îmi ești și-acum un dulce crez.

Îți cumpăr flori, le pun în vază,
Un obicei ce l-am păstrat
Să-mi amintesc cât mi-ești de dragă,
Nu scap de dorul inculpat.

Mă trec fiorii peste toate,
Mi i-ai lăsat pe toți aici,
Te chem cu luna peste noapte,
La geam te-aștept cu licurici

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-e sete

Mi-e sete de privirea ta.
Aș vrea să-ti sorb fiecare strălucire
A ochilor tăi plini de iubire
Și să-ți adun lacrimile de mâhnire.

Aș aduna lacrimile tale,
Le-aș amesteca cu ale mele
Și aș face un elixir, pe care dacă îl bei,
Zâmbești din senin, fără temei.

Apoi, aș lua zâmbetul tău,
L-aș amesteca cu al meu,
Și te-aș lua de mână să zburăm până la stele,
Să uităm de rele.

Mi-e sete și tu ești departe,
Am să beau gândurile tale toate
Și am să scriu versuri inspirate,
Pentru suflete însetate.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Dorinta cuantica" de Gabriela Aronovici este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -18.00- 12.99 lei.
Teodor Dume

În interiorul unei clipe

toate luminile s-au stins

îmi acopăr liniștea cu noapte
clopotele nu mai bat
mă sting încet ca un asfințit
și mă gândesc la tine
mamă

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Corina Mihaela Soare

Amăgită

M-am lăsat amăgită, de-a ta privire care-mi scapă,
Mai tristă și mai obosită, rămân cu luna, neîmpăcată,
Mereu a fost cu noi și între noi, tot timpul,
Ne-a despărțit cu ploi, furându-ne tot chipul.

Mi te-a furat în zori, lăsându-mă în soare,
Mai amețită, mai goală și fără de răcoare
Și-acum în mine ard cărbunii de iubire,
Încet, încet se sting, rămâne doar tăciune

Îmi urc privirea-n cer și caut un nor cu apă,
Să-i sorb încet, încet, răcoarea lăcrimată,
Și să mă sting de tot, furându-mă pământul,
Căci simt că nu mai pot... să-ți caut cu gândul, gândul.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Viorel Birtu Pîrăianu

Lumina

azi nu mai urc și n-am să cobor
sunt doar un pescăruș în zbor
zbor lung, prelung, amăgitor
în taina ultimului dor
mă smulg din valuri spre noaptea neștiută
sunt stea însângerată și timpul e opac
aprind luminile în palmă la ultimul popas
în drumul sorții către moarte
renasc din ape când tremură luna
sunt sete nestinsă rătăcită în uitare
se sparge cerul și curg întrebări
sunt încă departe nemărginirea să o cunosc
mă arde depărtarea
foșnesc printre șoapte
în zbor peste ape
mă trag cărările și trupul mi-e catarg
trec dintr-o întrebare în tainică chemare
voi sparge bolta cu o vorbă
înmugurind în zori
și la răscruci voi pune dans de nuferi
să lumineze tăcuții mei pași
plutesc către lumină lucind între spini
mă sting tragic în noapte
mă voi întoarce în zori
să urc, să urc
nu mai cobor
mă apropii de cer
sub taina sfântă a primei împărtășiri
să fiu o flacără în zbor
mă cheamă lumina
sunt taină și spirit
cuvântul mi-e zbor
eu am venit să împletesc fântâni
aici, în infinit
să aprind lumini
vestind cuvântul Lui, în zorii zilei noi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Pillat

Cămara de fructe

Deschid cu teamă ușa cămării de-altădată
Cu cheia ruginie a raiului oprit,
Trezind în taina mare a poamelor, smerit,
Mireasma, și răcoarea, și umbra lor uitată.

Mă prinde amintirea în vânătul ei fum,
Prin care cresc pe poliți și rafturi, ca pe ruguri,
Arzând în umbră, piersici de jar, și-albaștri struguri
Și pere de-aur roșu cu flăcări de parfum.

Șovăitor ca robul, ce calcă o comoară
Din basmul cu o mie și una de nopți, mă-nchin:
Văd pepeni verzi – smaragde cu miezul de rubin –
Și tămâioșii galbeni ca soarele de vară.

Se-aprind fantasmagoric caise și gutui:
Trandafirii lampioane și lămpi de aur verde...
Dar părăsind cămara ce mințile îmi pierde,
Tot rodul vrăjitoarei cu lacăt îl încui.

poezie celebră de din Pe Argeș în sus (1923)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Povestea Maicii Domnului" de Ion Pillat este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -21.19- 15.99 lei.

Scântei împrăștiate...

din atâtea ies scântei și toate împrăștiate,
câte Doamne se mai pierd, în marea imensitate
și de ce arse pe rug, sunt făcliile albastre,
luminând același drum, drumul care-i plin de astre

de ce Doamne nu zărim, calea lor strălucitoare,
prea orbiți și suferinzi, apucăm altă cărare
și treziți prea la final, zvârcoliți de-atâtea geruri,
vrem din nou să fie cald, coborât din frigul iernii

din atâtea ies scântei, niciodată adunate,
prea infatuase pier, strălucind puțin în noapte,
singure se sting și mor, într-o pâlpâire slabă,
luminând doar un contur și acela prea în grabă

de ce Doamne nu-s mănunchi, scânteierile din toate,
spune-mi Doamne cui să spun, că din cauza lor e noapte

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina-Maria Constantin

Te dezbrac de toate relele

De veșminte te dezbrac,
cu gându-mi delicat în flori te-mbrac.
Te dezbrac de toate relele,
de toate visele și sfredelul-rusaliilor
acumulate pe parcursul anilor.
Îmbrăcat de margarete și maci,
poți vedea sub candoarea petalelor,
urmele buzelor și frenezia florilor
din infloriri confuze si lungi
în vârtejuri de vânt,
înainte de-a le coborî în cuvânt,
cu stelele înfrânte, lipsite de-avânt,
în extazele unei nopți de dor prăbușit
și a unei zi fără sfârșit...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Luminile lumii sunt stinse

Luminile lumii se sting,
Mai sclipesc câteva prin cetate,
Armate mondiale înving,
Generații sub spectrul lui Marte.

Aș fi vrut să trăim ca-n trecut,
În lumina Cetății Eterne,
Conjurații conspiră tăcut,
Să ne prindă-n capcane moderne.

Te mai am, te mai vreau, cum să nu?
Dar minunile lumii sunt stinse,
Și le vezi uneori numai tu,
Prin cetăți, cu luminile-aprinse.

Suntem totuși doar doi străini,
Ne strivește apusul ce vine,
Mai aprind împărați bizantini,
Candelabrele gintei latine.

Te mai vreau, te mai pot, te mai simt,
Dar ne sting conspirații mortale,
Reaprindem lumini pe Pământ,
Luceferi în cetăți ancestrale,

Care eu, care tu, care noi,
Mai veghează în noapte ruina?
Au rămas pe Pământ doi strigoi,
Prin cetăți să aprindă lumina.

Mă mai ierți, mă înșeli, te mai iert,
Peste lume se trage cortina,
Așteptăm într-un secol incert,
Un profet să aprindă lumina,

Te iubesc, te iubesc, cum să nu?
Dar luminile lumii sunt stinse,
Și-am rămas pe Pământ eu și tu,
Să veghem candelabrele-aprinse.

Pentru noi se trezește-un apus,
Pe Pământ un apus mai răsare,
Când cocorii luminii s-au dus,
Semănăm prin amurg felinare.

Iar lumea dacă nu ne mai vrea,
Cu lumini condamnate la moarte,
Te invit să plecăm, draga mea,
Luminând pe planeta lui Marte...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pablo Neruda

Ramura furata

Ne vom strecura noaptea
sa furam
o ramura inflorita.

Vom sari zidul
in intunericul unei gradini straine,
doua umbre in umbra.

Iarna inca nici n-a trecut
si marul se arata
preschimbat pe neasteptate
intr-o cascada de flori mirositoare.

Vom patrunde in noapte,
vom ajunge pana la firmamentul ei tremurator
si mainile tale mici, si mainile mele
vor fura stelele…

Si in varful picioarelor,
in casa noastra,
prin noapte si umbra,
va patrunde odata cu pasii tai
pasul mut al parfumului
si,
cu picioarele instelate,
trupul limpede al primaverii.

poezie celebră de
Adăugat de Ruben BucoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba spaniolă. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Es.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "World's End Paperback" de Pablo Neruda este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -61.27- 37.99 lei.
Marin Moscu

Stelele sting...

Stele sting și˗ți spunː noapte bună!
Cerul se închide ca miezul în alună,
Inima ta în inima˗mi se cuibărește,
Iubirea prinde aripi moi și crește.

În chindia clipei sărutul e prelung
Cum dulceața pâinii vine de sub plug,
Gingășia ascunde în vertebre mici
Mângâieri șoptite cu ochi de licurici.

Mă topesc în spuza sânilor fierbinți,
Părul tău de aur e aură de sfinți,
Cu degetele noastre desenăm ca semn
Trecerea vieții spre marele Eden.

Pe˗obraz iarăși răsare soarele regal,
În depărtări s˗aude un nechezat de cal,
El sparge cu copita miezul de alună,
Alergăm prin spații ˗ eu, soare și tu, lună!

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Rodica Nicoleta Ion

Iubire cu gust de cireașă

Iubire cu gust de cireașă amară,
Ne-am cunoscut într-o seară...
Eu visul din ochii tăi,
Tu dansul pașilor mei.
Cu rozele buzelor mi-ai mângâiat sânii,
Eu m-am ascuns timidă,
În căușul ochiului tău... și al mâinii.
Mâna ce mi-a atins sufletul
Și m-ai învelit cu lumină, dăruindu-mi
Fericire deplină.
M-am ascuns în inima ta, iar tu mă căutai frenetic
Prin vene.
Brațele tale mă ascundeau în ventriculul drept.
Copil inocent! Editura ochilor tăi
A scris povestea unei noi vieți.
Zâmbește!
Pe buzele tale
Am răsărit eu – cuvânt de April.
Surâsul tău e divin!

Iubire cu gust de cireașă amară,
Te-am pierdut... într-o seară.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Vălăreanu Sârbu

Puținul unei mici flăcări

joc moartea pe degete
cu un descântec
intru în transă și-mi induc neființa

închid în cerc patimile și suferințele
teama mă face să rămân în afară
și nu mă plâng

poate instinctul de a trăi
urcă forțat timpul prin sânge
fulgere de viață

neliniștea se scurge într-o tăcere
de piatră zidită-n cetatea
pe care o cuceresc

prea multă cruzime și nepăsare
Doamne, schimbă destinul ori legea
prin care murim

nopțile care vin tulburi
întoarce-le din drum
nu-ți cer decât puținul
unei mici flăcări
care nu se stinge niciodată
sub o icoană sfântă

la care nu obosesc să mă închin

poezie de (8 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu SârbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare plăcută, ton ponderat

Distribuie

Oare nu toate religiile se aprind și se sting în mintea omenească? Poate libertatea, Dumnezeu să fie monopolul vreunei religii?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

și ochii

care te fulgeră erau
de un albastru injectat
precum miezul albastru al unei flăcări
galbene de aparat de sudură
cu oxiacetilenă în clipa
când te hotărăști s-o stingi
așa-i erau ochii în plină tandrețe
privesc fascinat cum mâinile ei
se lasă-n râul de iubire
și-n căuș aduna apa
care străbate lumina la fel
cum străbate aerul
căzând pe buzele moi
e un act de autoritate
numai apa poate să pretindă asta
ochii se întâlnesc din nou
au culoarea oțelului proaspăt răcit
taie clipa-n două înainte de somnul
de veci au fost așa la supărare
acum tremură instabili

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochiul de aramă

Am crezut că nu mai pleacă
toamna cea cu ochi de aramă

E cerul arămiu afară
și habar n-am de unde
mi-e gândul plin de ploi mărunte
de parcă nu-mi este toamnă
cu mușcături de gutuie
pândite de ochiul de aramă
ca în alte dăți...

Ciudat, azi îmi pare
că plouă cu gândul tău în mine
iar mici tristeți se pierd în ape limpezi
când îmi culegi iubirea de pe sacre lespezi

Iar din uitare
toamnă-ploaie
tu mă lepezi

Acum cred că nu mai pleacă
toamna cea cu ochi de aramă
doar un pic mă lasă hoața
iar apoi întinde brațul
și mă cheamă...

Jalea despărțirii vara o străpunge
ochiul de aramă stă ascuns și... plânge.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marius Robu

Astingere

Cât drum străbate raza de la soare
Și până la gutuia din gutui,
Numai s-o prindă, ca pe-o fată mare,
Căzând în patul alb al frigului!

Da, mă refer la brumă, dragii mei,
Cearceaful alb gătit pentru căderi,
Trădând fiorul oricărei femei
În fața primei sale mângâieri.

poezie de din Aproape alb (5 octombrie 2013)
Adăugat de Marius RobuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton ponderat

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Jocul de-a jocul

Pescărușul meu
Din poezia anterioară
S-a îmbolnăvit
De plictiseală
Sau de necaz
Că poate fi uitat
În seama pescarilor
Care
N-au decât să moară de foame
Sau de sete
În cârciuma lui Petru Rareș
Acesta dând ordine
Să se aducă fluviul la Bacău
Și o gondolă din Veneția.
Privit de sus,
Pescărușul privește de sus,
El nu mai e pescăruș,
Are dreptul suprem
La joacă.
Printr-o destindere
În destin
El și-a redobândit
Conștiința umană
Prin metempsihoză.
Și-acum râde de mine
Care nu pot nici eu
Să nu plâng de soarta mea
Ieșită din hristoavele profetului,
Luând-o razna pe străzi,
Sub roțile autobuzelor,
Eu tot de-a viața mă joc
Dar altfel.
În contopire cu Terra
M-am lăsat
De sportul lui Icar.

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook