Sub gene văd flori

Unde eşti înflorită primăvară,
Vin-o încet cu miros de flori iară,
Adu pentru noi multă veselie,
Să fie pentru noi o nouă temelie.
Soarele arde acum departe,
Dar pe noi nimic nu ne mai desparte.
Lumina ochilor mei e o desfătare,
Sub gene văd flori cu o dulce aspirare,
La ziua caldă cu multă mişcare,
Iar noaptea pe cer vezi stele căzătoare.
Privirea din ochii tăi duioşi mă doboară,
E ca o rază ce pe pământ coboară,
Şi vii tiptil cu flori, dar eu îţi simt pasul,
Ca muzica de primăvară ce-mi îngână glasul.
Razele tale primăvară fac un mic contur
Ş-apoi mă uit în depărtare şi văd verde împrejur.

poezie de Eugenia Calancea (22 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de primăvară

Flori de primăvară-n păr,
Flori de câmp şi flori pe ramuri,
Toate ies la adevăr.
Triluri mii de păsărele
Ne încântă fantezia
Soarele cu-ale lui raze
Ne alungă astenia.

poezie de Eugenia Calancea (1 martie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daruri

Primăvară primăvară,
Ai adus cu tine iară;
flori albastre, bucurie,
căntec, joc şi veselie;
trilul drag al ciocârliei,
glasul verde al câmpiei
murmurul izvoarelor,
albul lăcrimioarelor,
cânteul cocoarelor...
Azi alăturea de ele,
aşez gândurile mele
pe-un şirag plăpând de stele
şi le dărui ţări mele.

poezie de Elena Vasile (august 2008)
Adăugat de maria 1
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, dulce primăvară

- Zambile, ghiocei, narcise... toporaşi,
Şi parfum divin de flori de liliac,
În suflet mărtişoare candide ne laşi
O, dulce primăvară, ce mult ne eşti pe plac.

Din ce în ce iubire tot mai senin e cerul,
Şi razele de soare ne mângâie pe toţi,
A trecut şi iarna, a luat cu ea şi gerul,
O, dulce primăvară, a tale flori le scoţi.

Din florile frumoase îţi voi face cunună,
Căci tu eşti declarată regina primăverii,
Să străluceşti iubire sub clarul de lună,
Când se retrage ziua şi lasă locul serii.

Cu drag îţi dau a mea inimă, mărţişor
S-o ţii la pieptul tău, lângă a ta să bată,
Îţi împletesc cu ea cuvintele de-amor
Să mă iubeşti la fel, sau mai mult viaţa toată.

poezie de Răzvan Isac (1 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea...

Aş vrea să pătrund
din nou în tainele primăverii,
aş vrea să iau soarele de mână
să-l mângâi ca să dea mai multă căldură
şi apoi să ne jucăm cu razele lui
pe iarba verde din grădină
culegând flori multicolore.
Aş vrea să alergăm prin văi
şi se ne bălăcim în râurile limpezi,
să curăţăm murdăria din sufletele noastre
care s-a acumulat în noi de atâta vreme.
Aş vrea să ne jucăm noaptea
cu luna şi stelele plimbându-ne uşor,
alături de îngeri, la lumina licuricilor,
printre stelele din carul mare în calea lactee.
Aş vrea să ştiu ce e fericirea
alunecând pe pământ în iarba verde,
scăldându-mă în roua dimineţii
şi dansând cu un buchet de flori în braţe.
Aş vrea s-avem aripi imaginare,
să putem zbura odată cu păsările în înaltul cerului
şi s-ascultăm cântecele lor prin livezi.
Aş vrea să fim tot timpul cu zâmbetul pe buze
să uităm de griji, să fim ca o primăvară
plină de muguri şi flori parfumate
şi să aruncăm steagurile singurătăţii,
să fim învăluiţi de îmbrăţişarile noastre.

poezie de Eugenia Calancea (26 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş fi o lăcrămioară

De-ar fi, în caldă primăvară,
În flori de mai să mă desfoi,
M-aş întrupa în lăcrămioară,
În palma ta să mă răsfoi;

În zori, în diamant de rouă,
Să-ţi mângâi umedul obraz,
Noaptea, sub clar de lună nouă,
Să mă topesc pe-al tău grumaz;

De-ar fi,–n senină primăvară,
În flori de mai să înfloresc,
Aş fi o dalbă lăcrămioară,
Cu-aroma mea să te-ameţesc;

Cu vântul aş valsa spre seară,
Plutind până la geamul tău,
Să-ţi îndulcesc buzele iară
Cu-nmiresmat nectarul meu;

De-ar fi,-ntr-o zi de primăvară,
De mai, să mă redefinesc,
Aş fi o simplă lăcrămioară,
Cu-al meu parfum să te-ameţesc.

poezie de Mirela Minuţa Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de primăvară

Îţi simt umbra printre storuri, primăvară, primăvară,
Dor mi-e de-ale tale zboruri şi-acest gând mă înfioară!
Dau perdeaua la o parte, primăvară, primăvară,
S-aud vântul tău cum bate pentru-a nu ştiu câta oară!

Soarele mă încălzeşte, primăvară, primăvară,
De obrazu-mi se lipeşte făcând geamul să tresară,
Şi-aud raza ta cum cântă, primăvară, primăvară,
Ca o mână tremurândă pe arcuşul de vioară!

Ieri a înflorit şi prunul, primăvară, primăvară,
Nu sunt mulţi, e numai unul, dar îl simt ca o povară,
De parca ar fi o sută, primăvară, primăvară,
Caci mişcarea îi e mută şi în vânt florile zboară...

Te privesc din întuneric, primăvară, primăvară,
Dintr-un spaţiu mic, feeric, dar livid, parcă-i de ceară...
S-ar părea că-ţi este bine, primăvară, primăvară,
Dar ce eşti tu fără mine, dacă nu mă vezi pe-afară?

poezie de Marilena Ion Cristea din Îngeri în colivie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 Martie

O zi simbol în viaţa voastră,
Un început de primăvară.
În loc de flori vă pun în glastră,
Un sărut, o floare rară.

Din cer lumina se coboară
Şi aşterne pe pământ,
Covor de flori de primăvară,
Fără adieri de vânt.

Cer senin vă fie faţa,
Zâmbetul măr înflorit.
Mamă, "Bună dimineaţa!"
Voi sunteţi soare răsărit.

Odată cu primăvara
Vise multe să-împliniţi!
Copiii vă sunt comoara
Pentru ei, voi să trăiţi.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Of primăvară, primăvară

Of primăvară!
pe unde umbli
s-a întors bătrâna iarnă
şi frigul iar a venit.
Pământul a albit
şi florile n-au înflorit.
Pe unde călătoreşti
căci parfumul tău
nu-l mai găseşti.
Te rog întoarce-te
din nou la noi
cu soare şi cu veselie,
te rog, natura reînvie.

poezie de Eugenia Calancea (22 martie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de primăvară

Mi-am pus în gând să-ţi scriu de primăvară...
De părul meu în vânturi risipit,
Când rătăceam în fiecare seară
Cărări necunoscute-n infinit.

Plângând, m-am înălţat vulcan arzând.
Tu din cenuşa nopţilor de ceară,
Te-ai avântat spre mine, aruncând
În vis, atâtea flori de primăvară.

Şi s-a umplut aleea de istorii
Şi fiecare pas era un veac...
Trăiam în noi, din vise iluzorii,
Miros pierdut de flori de liliac.

Înmugurise caisul... De candoare,
Dansam pe albele alei... Mai ştii?!
Dar n-am uitat că stele căzătoare,
În părul meu, cândva, vor răsări...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaşte natura

Vin brize calde purtate de vânt
Şi apa intră în pământ,
Mă păcăleşti tu primăvară
Că sunt muguri din nou afară.

Ciripesc păsări în grădină
Stau şi ascult în surdină,
Florile sunt în reînviere
Şi vor ieşi în premiere.

Inima mea vrea primăvară,
Dar trebuie să fie şi flori afară,
Razele soarelui vin prin geam
Şi trec uşor printr-un ram.

Iese la iveală un suflet îngheţat,
E un ghiocel ce a renunţat
Şi cred că încă îi este frică
Pentru că are încă inima mică.

Mă rog de tine primăvară
Să fie frumos afară,
Să renaşti din nou natura,
Să vină din nou aventura.

poezie de Eugenia Calancea (23 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocean de verde

Oceanul de verde ne-a inundat sufletul...
Au înmugurit sentiimente
Şi flori colorează fiecare clipă
A vieţii cu nume de primăvară.
Lumina a despicat cerul
Şi fereastra stelelor, aurită,
A ţesut argint la tâmplele universului.
Fluturi desenează linii frânte
Şi păsări scormonesc
În clopotul timpului
Taina versului.
O nouă primăvară aleargă prin văi,
Cu gleznele inundate de mărgele de rouă.
E primăvară!
E primăvară iar!
Deschideţi ferestrele inimii
Să vă bucuraţi de acest miracol.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara

Flori de primăvară-n suflet,
Flori de primăvară-n păr,
Flori de câmp şi flori pe ramuri
Toate ies la adevăr...
Triluri mii de păsărele
Ne încântă fantezia,
Soarele cu-ale lui raze
Ne alungă astenia;
Ies făpturile la aer
Se animă, se amuză,
Peste-o gingaşă petală
Şade lin o buburuză;
Iese lumea în grădini
Că-ncep zilele senine,
Totu-i verde într-un zâmbet
Fluturaşi şi cu albine;
Primăvară, primăvară,
Zurlie ca o paiaţă,
Sinceră şi drăgăstoasă
Tu trezeşti totul la viaţă!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (13 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara noastră

E primăvară în privirea noastră
Şi în cais se simte pulsul vieţii,
Iar soarele îmi bate în fereastră
Ecou-ncântător al dimineţii.

E primăvară sus, în deal, la vie
Şi, în păduri, izvorul se trezeşte
S-a săturat de ger şi astenie
Şi-, n murmur, simfonia-i înfloreşte.

E primăvară şi la mine-n suflet,
În gândul meu port dorul pentru tine
Şi simt vibrato calm în orice sunet
Purtat de vântul cald peste coline.

E primăvară, este mărţişorul,
Un câmp de flori îţi dau în dar, iubire,
Iar colţul de pădure-i foişorul,
Unde urzim sclipiri de fericire.

E primăvară în grădina noastră,
Înmuguresc magnolii în simţire,
Ne zboară tot ce-i trist în zare-albastră
Şi se zideşte dragostea-n iubire.

E primăvară în îmbrăţişare,
În tâmplă-au răsărit toţi ghioceii,
Dar focul viu din inimă e-n floare
Şi mulţumim din suflet la toţi zeii!

poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori pe rămurele

Primăvară măiastră
cu păsările paradisului
în copacii înfloriţi ai infernului,
ce te ţin cu capul în soare
şi o pasăre coboară
încet şi croncăne ca o cioară.
Privirea ta şovăitoare
se scurge în mine
ca un vulcan
ce se revarsă
peste inima mea,
dar două rândunele
plâng pe rămurele
şi scutură floarea
de pe ele,
dar eu mă strecor
cu freamăt mă-nfăşor
şi pieptul în braţele tale,
cu murmur de izvoare
ce cântă, încântă
iar inima se frământă
că bate, se zbate,
iar tu mă cuprinzi
între şoapte.

poezie de Eugenia Calancea (30 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet Toamnă caldă

O nouă zi caldă iar s-arată
Nu vrem încă să vină vijelia
Ne pregătim s-avem tăria
Când frigul şi zăpada vin îndată.

Soarele încălzeşte şi azi câmpia
Razele lui toamna le cerşeşte
Grădina cu flori te copleşeşte
Şi parcă aud din nou ciocârlia.

Natura cu căldură ni-e dragă
Alergăm repede prin iarba umedă
Ca roadele toamnei să se culeagă.

Acum oamenii porumbul adună
Dar ziua e scurtă şi noaptea vine
Speram s-avem şi iarna bună.

poezie de Eugenia Calancea (5 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de flori

Mi-ai lăsat parfumul florilor de ieri.
Ai mai trecut şi azi prin viaţa mea.
E primăvară iar... De aş visa,
Buchet întreg ţi-aş dărui şi... umbra ta...

Uşor, încet, cu flori pe tâmpla grea,
Dans de iubire împrăştiam în urmă-ţi
Şi cu parfum legam o veche stea,
Ce lumina în nopţi adânci, de veghe.

Un pumn de praf acoperind din drumuri
Lăsând contur neterminat iubirii,
De l-ai suflat din trunchiul unei stele,
Suspinele cascadă, scriu istorii.

Nimic mai mult, ce pot acum să fac,
Acelaşi gând spre flori şi-al lor parfum
S-acopere din visele ce ne atrag,
Să-ntoarcă roata vremii fumegând.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de zână

În timp ce oamenii dorm,
fii cu ochii pe ei.
Stele fără număr
soarele din cer străluceşte,
cum ar fi un rege.
Primăvara s-a terminat:
Şi în pădurile sălbatice,
nenumărate vieţuitoare
urează bun venit verii.
E o bucurie să vezi
atât de multe ramuri,
verde în vânt
şi o mulţime de flori,
unde lumina lor se extinde
într-o armonie albă.
Lumea este în mâinile
celor care au curajul
de a visa şi nu se tem de nimic.

poezie de Eugenia Calancea (31 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti altfel

Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Pe lângă ploi ai şi ninsori,
Cât de-ncâlcită eşti spre seară,
Eşti cum n-ai fost pe vechii zori.

Acum eşti verde cu răceală,
Acum eşti caldă peste flori,
Apoi eşti albă de zăpadă,
Eşti cum n-ai fost pe ochişori.

Cât te-ai schimbat de astă vară,
Când ai plecat unde nu ştiu,
Lăsându-ţi sora tropicală,
Să ardă verdele cel viu.

Îmi pari atât de supărată,
Pe pomi, pe flori şi-apoi pe noi,
De-aş şti ce ţi-am făcut surato,
Cât m-aş certa întins sub ploi.

Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Te porţi de parcă te răzbuni,
Că ai găsit pădurea rară
Şi luncile ce nu mai sunt.

E timpul, scurs, să pleci surato,
E timpul tău să nu mai fii
Şi-ai să dispari îngândurată,
Cu stolul tău de păpădii.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara

Primejdii dulci alcătuind sub gene,
mi te iveşti istovitor de dulce
cu sânii bulbucaţi zvâcnind să culce
pe ei sărutul lutului, alene.

Te stingi încet din mine, iară
sub piept loveşte-n căldărâm o minge
şi ziua pe trotuare se prelinge,
lăsând în urmă-i iz de primăvară.

Alături de mocirlele uscate
ies pomii toţi cu trunchiurile-n floare
Hei... zi cu soare-n zare, spune-mi oare
cam câte fete-s astăzi deflorate?

Un orizont pierdut, cu buze roşii
sărută-n creştet noaptea pe hotare
Cocoarele revin din depărtare
şi mor în primăvară ofticoşii...

poezie celebră de Nichita Stănescu din Argotice (1955)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcrămioare

La început de primăvară,
Apariţia îşi fac,
C-o mireasmă îmbătătoare,
Rânduri cu miros dulceag.

Albe, minunate flori,
Mici, gingaşe şi delicate,
Iţi dau fiori,
Ochii bucură îndată!

Aplecate la pământ,
Răspândesc miros sublim,
Albe lăcrămioare!

acrostih de Ciubrei Eugenia (7 aprilie 2021), traducere de Eugenia Ciubrei
Adăugat de Eugenia Ciubrei
Comentează! | Votează! | Copiază!