Ocean de verde
Oceanul de verde ne-a inundat sufletul...
Au înmugurit sentiimente
Și flori colorează fiecare clipă
A vieții cu nume de primăvară.
Lumina a despicat cerul
Și fereastra stelelor, aurită,
A țesut argint la tâmplele universului.
Fluturi desenează linii frânte
Și păsări scormonesc
În clopotul timpului
Taina versului.
O nouă primăvară aleargă prin văi,
Cu gleznele inundate de mărgele de rouă.
E primăvară!
E primăvară iar!
Deschideți ferestrele inimii
Să vă bucurați de acest miracol.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
E primăvară iar
E primavara iar,
Natura reinvie
E primăvară iar,
Și am mai rupt o filă
Din micul calendar.
E primăvară iar
Și câte s-or petrece?!
E primăvară iar,
Viața mi se trece.
E primăvară iar,
Și aș vrea să fiu mereu
La fel ca altă dată
Să intru-n jocul tău.
Să alergăm pe pajiști
Verzi și de soare pline,
Să văd in jurul meu
Doar zâmbete senine.
E primăvară iar,
Ce-a mai rămas din mine?!
E primăvară iar,
Și-n suflet simt durere,
E primăvară iar,
Dar totul e tăcere...
E primăvară iar,
Și mă întreb mereu,
De ce nu-i primăvară
Și în sufletul meu?!
poezie de Mariana Simionescu (9 martie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Primăvară, primăvară
Primăvară, primăvară,
Vino iar la noi în țară!
Vino cu flori în grădină!
Cu căldură, cu lumină,
Vino cu zile senine!
Cu fluturi și cu albine,
Cu verdeață pe câmpie
Și-n suflet cu bucurie.
Că dusă-i iarna geroasă,
Soarele iar intră-n casă.
Zăpada-n câmp se topește,
Pământul se dezmorțește.
Muguri se deschid în plante,
Florile sunt parfumate,
Revin păsări călătoare,
Oamenii ies pe ogoare.
Primăvara vrem să vină
Să toarne-n suflet lumină.
Stăpânul lumii să-ncălzească
Toată suflarea lumească.
Primăvară, primăvară,
Vite pasc pe dealuri iară.
Păsări cântă-n dimineață,
Totul s-a trezit la viață.
poezie de Dumitru Delcă (20 februarie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Primăvară-lăcrămioară
Eu nu ți-am fost decât o primăvară,
Parfum de dor și dragoste și rouă
Ce te-au înnobilat întâia oară
C-un nume nou și cu o haină nouă.
Eu nu ți-am fost decât o primăvară
Prin zecile de primăveri tăcute
Și am rămas o tristă lăcrămioară
Într-o grădină-a florilor pierdute.
Eu nu ți-am fost decât o primăvară,
O lacrimă, sub raza vieții tale
Ce-a așezat-o sufletul, comoară
În trupul blând al dalbelor petale.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel de primăvară
Un licăr viu de primăvară
Precum un șarpe argintat,
Se-arată-n nopțile de smoală,
Țesând sub frunze, un palat.
Vezi, luna-n suflete-ngenunche...
Pământul s-a cutremurat.
E-un licăr viu, de primăvară,
Precum un șarpe argintat.
Un freamăt trece prin clepsidră
Și noaptea-n ere se împarte,
Doar eu, o candelă-n firidă,
În timpul vieții voastre, arde,
Un licăr viu de primăvară.
rondel de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de primăvară
Îți simt umbra printre storuri, primăvară, primăvară,
Dor mi-e de-ale tale zboruri și-acest gând mă înfioară!
Dau perdeaua la o parte, primăvară, primăvară,
S-aud vântul tău cum bate pentru-a nu știu câta oară!
Soarele mă încălzește, primăvară, primăvară,
De obrazu-mi se lipește făcând geamul să tresară,
Și-aud raza ta cum cântă, primăvară, primăvară,
Ca o mână tremurândă pe arcușul de vioară!
Ieri a înflorit și prunul, primăvară, primăvară,
Nu sunt mulți, e numai unul, dar îl simt ca o povară,
De parca ar fi o sută, primăvară, primăvară,
Caci mișcarea îi e mută și în vânt florile zboară...
Te privesc din întuneric, primăvară, primăvară,
Dintr-un spațiu mic, feeric, dar livid, parcă-i de ceară...
S-ar părea că-ți este bine, primăvară, primăvară,
Dar ce ești tu fără mine, dacă nu mă vezi pe-afară?
poezie de Marilena Ion Cristea din Îngeri în colivie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu viață, vieții surâzând...
... Într-o dimineață-albastră,
vesel... cu o nouă primăvară alergând desculț prin văi,
cu gleznele ude, firesc inundate de mărgelele de rouă,
respirând aburul gliei reavăn, sorbit cu nesaț de soare,
fericit, mi-am deschis, în piept, fereastră,
să împart cu dumneavoastră
tot ce știu... să vă spun vouă
taina versului curgând, bătând în clopote de timp
peste grămezi de cuvinte cu sunetele vii, ca de argint,
țesute-n tâmpla universului... el, în vers etern... același,
însă, reânnoit în vremi... iară și iară
de țipătul vieții... ea, chemându-se pe sine... din adânc,
în trăirea ei, din începuturi,
doruri frământând milenii... în vise de iubire clocotind,
din ea însăși re-nviind și-acum și-n altă primăvară,
din risipiri de îngeri prinși cu-amorul, uitați pe pământ,
exprimând divin... nuanțe,
zidind lumini în curcubee colorate în fiecare suflet,
în fiecare floare-n concordanțe
vibrând în viul vieții... hohotindu-și râsul și-n izvoare
strălucind pe pietre cu-armonii... scriind magic bucurii
din Faceri, prin Cuvânt,
dăltuite-n existență, etalând o concurență, inedit,
an după an, trecând,
în veșnicie... rămânând
identic și totuși diferit, Cerul, continuu iubind Pământul
cu o iubire-n infinit durând,
mărețul univers, în vers etern, același... prin excelență,
bătrân si tânăr totodată, cu viața pe moarte călcând,
vis de iubire rămânând și eu și tu ca alții-n alte rânduri,
numai aici trăind, întinerind în primăveri, îmbătrânind,
înțelepciune adunând, primăvară după altă primăvară,
răspunzând luminii-n gânduri exprimând divin nuanțe
din risipiri de îngeri, prinși cu iubirea, pe pământ,
alergând desculți prin iarbă într-o dimineață-albastră,
în aburul gliei sorbit cu nesaț de soare... în renașteri,
împrimăvărându-mă si eu în suflet, în primăvara nouă,
deschizând în piept fereastră, spre lume, și...
spre dumneavoastră... viața, vieții surâzând... iubirea,
zâmbind...
poezie de Lidia Stoia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Însoritul April
E primăvară, prieteni, e primăvară!
Toată câmpia zâmbește de-atâta verde;
Caisul din livadă, floarea-și cerne,
Rândunelele se-ngână prima oară.
Se resimte iară-și mireasma de afară
Și cântecul ciocârliei ce abia se vede;
E primăvară, prieteni, e primăvară,
Toată câmpia zâmbește de-atâta verde.
Și prin satul trezit, încă te-nfioară
Un piuit de pui și cântec de cocoși;
La porți stau pe scaune, babe și moși,
Miresme-n suflet, astăzi ne coboară;
E primăvară, prieteni, e primăvară!
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de primăvară
Mi-am pus în gând să-ți scriu de primăvară...
De părul meu în vânturi risipit,
Când rătăceam în fiecare seară
Cărări necunoscute-n infinit.
Plângând, m-am înălțat vulcan arzând.
Tu din cenușa nopților de ceară,
Te-ai avântat spre mine, aruncând
În vis, atâtea flori de primăvară.
Și s-a umplut aleea de istorii
Și fiecare pas era un veac...
Trăiam în noi, din vise iluzorii,
Miros pierdut de flori de liliac.
Înmugurise caisul... De candoare,
Dansam pe albele alei... Mai știi?!
Dar n-am uitat că stele căzătoare,
În părul meu, cândva, vor răsări...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O nouă primăvară a venit
O nouă primăvară a venit.
Dar tot ninge ca în miez de iarnă
Și florile au înflorit,
Dar parfumul lor au miros de armă!
O nouă primăvară a venit.
Dar pământului parcă îi este teamă să înverzească,
Ca nu cumva să fie rânit.
De o armă rece omenească!
O nouă primăvară a venit.
Și trebuie să fie frumos, cald și bine,
Dar cineva pe pământ a hotărât!
Venirea primăverii s-o amâne.
poezie de Vladimir Potlog (9 martie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub gene văd flori
Unde ești înflorită primăvară,
Vin-o încet cu miros de flori iară,
Adu pentru noi multă veselie,
Să fie pentru noi o nouă temelie.
Soarele arde acum departe,
Dar pe noi nimic nu ne mai desparte.
Lumina ochilor mei e o desfătare,
Sub gene văd flori cu o dulce aspirare,
La ziua caldă cu multă mișcare,
Iar noaptea pe cer vezi stele căzătoare.
Privirea din ochii tăi duioși mă doboară,
E ca o rază ce pe pământ coboară,
Și vii tiptil cu flori, dar eu îți simt pasul,
Ca muzica de primăvară ce-mi îngână glasul.
Razele tale primăvară fac un mic contur
Ș-apoi mă uit în depărtare și văd verde împrejur.
poezie de Eugenia Calancea (22 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninsoare-n primăvară
Ninsoare de alb și de vis,
Ninsoare de flori de cais,
Ninsoare în sufletul drag...
Iubire, te-aștept iar în prag!
În lacrimi iubire să-ți pun,
În clipa ce trece acum,
Aromă de dulci sărutări,
Mireasmă de verde și flori.
Cununi de ploi de argint...
Cerceii de jad vreau să-i prind
Și-n părul de perle, în noapte,
Să-ți prind în tăceri nestemate...
Pe-altarul de pleoape de stele
Să-ți pun taina viselor mele,
Pe deget inel de cuvinte
Și-atâtea aduceri aminte...
Să-ți pun colier de rubin
Și-n marea de vis să pierim...
O perlă la mal risipită,
Iubirea mereu să ne mintă.
Din neguri, iubire, te chem!
Ești cânt, ești adesea blestem!
Ninsoare de alb și de vis,
Ninsoare de flori de cais...
Ninsoare - patimă amară,
Iubire - zvon de primăvară...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oh, ce frumoasă primăvară!
Mona - nume sfânt de Monalisă
Azi în primăveri te-ai îmbrăcat,
Constelații de lumini, privirea,
În cerești priviri a înfiat.
................................................
Oh, ce frumoasă primăvară
În ochii tăi s-a risipit!
Ai luat iubirea-n podul palmei
Și din iubiri te-ai plămădit.
Ți-e fruntea cer senin... Și stele
S-au coborât în ochii tăi...
Opriți la margine de ere,
Sunteți o eră amândoi.
Poem de flori și de cuvinte...
Un jurământ etern: a fi
Cheia iubirii pentru care
Luptați în fiecare zi.
Cer de solară rapsodie,
Pământul reavăn de dorinți,
Un cânt de flori de iasomie
Și mii și mii de jurăminți.
Un val îmbrățișând nisipul
Fierbinte-al zorilor de zi
Pe care-ai presărat săruturi
Și taina verbului "a fi".
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară
Cresc flori de foc pe-a vieții vale
Când, drumețind, mai zăbovești
Prin dulcile ținuturi ale
Anatomiei femeiești.
epigramă de Gheorghe Șchiop din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară
Din aburi de trecut se desfășoară,
Ca o fantasmă, lunecând prin aer,
Făptura ta; s-a scurs pe-al vremii caier,
Un an de-atunci, și-i iarași primăvară.
Și azi te văd precum odinioară
În umbra dimineții, diafană;
Nu poate-a te reda săraca-mi pană
A unui început de primăvară.
Simt, clipa-aceea-adânc mă înfioară
Și nu pot șterge vie-mi, plăsmuirea
A unui chip ce mi-a-nrobit simțirea
Ținând în păru-i flori de primăvară.
Privirea-ți, enigmatică fecioară,
Cea născătoare de adânci eresuri,
Având o mie și-unu' de-nțelesuri,
Purta în suflet veșnic, primăvară.
Plutești ca răsărind, a câta oară,
Să-mprăști voalul alb ce-ar vrea s-aștearnă,
Uitarea-n timpul nins o-ntreagă iarnă,
Spre-a-mi readuce-o altă primăvară.
O, amintirea ta nu vrea să moară,
Învie iar și iar ca-ntâia dată;
De o alung cumva, apare iată,
Mereu la fel, cu-o nouă primăvară.
poezie de Ionel Adrian Gugea (26 martie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară-n primăvară
Mi-e plânsul val de flori de stele,
Cânt și explozie solară...
Pe partitura vieții mele,
De-acum e iarăși primăvară.
Cresc muguri, câmp de violete...
De alb și roz mi-e viața plină,
Este explozir de verde
Și-un cer plăpând, de muselină...
La cuib se-ntoarce rândunica...
Lumea-i mister, lumină, vis,
Eu pentru buna și mămica,
Felicitări cu drag am scris.
A-nmugurit în suflet pace
Și sentimente dau în floare...
"E-atâta dragoste, copile,
Că-n orice zi e-o sărbătoare!"
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș fi o lăcrămioară
De-ar fi, în caldă primăvară,
În flori de mai să mă desfoi,
M-aș întrupa în lăcrămioară,
În palma ta să mă răsfoi;
În zori, în diamant de rouă,
Să-ți mângâi umedul obraz,
Noaptea, sub clar de lună nouă,
Să mă topesc pe-al tău grumaz;
De-ar fi,n senină primăvară,
În flori de mai să înfloresc,
Aș fi o dalbă lăcrămioară,
Cu-aroma mea să te-amețesc;
Cu vântul aș valsa spre seară,
Plutind până la geamul tău,
Să-ți îndulcesc buzele iară
Cu-nmiresmat nectarul meu;
De-ar fi,-ntr-o zi de primăvară,
De mai, să mă redefinesc,
Aș fi o simplă lăcrămioară,
Cu-al meu parfum să te-amețesc.
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghiocei de primăvară
Vise vechi, cu fin parfum,
Peste gânduri îmi coboară,
Într-un început de drum-
Ghiocei de primăvară!
Peste câmpuri cu zăpezi
Un parfum mă înfioară,
Ca și muzici de aezi-
Ghiocei de primăvară!
Urcă gândul înapoi
Pe a vieții mele scară
Și mă văd copil vioi
Ghiocel de primăvară!
Îi culegeam de pe deal
Și-aveam inima ușoară,
Viața fără nici un val-
Ghiocel de primăvară!
Chiar de anii au trecut
Și s-au dus pe-a vieții scară,
Încă mai culeg în gând-
Ghiocei de primăvară!
Ieri, plimbându-mă-n grădină,
Am zărit doi ghiocei,
Două raze de lumină-
Parcă sunt copiii mei!
poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbet de primăvară
Sorele, cu-a lui sticlire,
Printre frunze se ascunde,
Primăvara cu iubire
Și lumină s-o inunde.
Ape limpezi, zumzet, pace,
Păsări în alai de nuntă,
Cânt de frunze strâns în arce,
Curcubeu ce ne încântă
Gândul, visul și privirea
Toate-s zvon de primăvară
Ce străbate omenirea
De cu zori și până-n seară.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desculță prin primăvară
Am mers desculță prin primăvară
ca prin cuvinte
Ochii pierduți au clipit
sub lacul supraomenesc al cerului
când floarea de cireși
mi-a așezat grămezi de umbre pe gene
jucându-se de-a îngerii
prin risipirile mele...
Am mers desculță prin primăvară
ca prin țărâna de stele...
Tăișul lunii întemnițat în noapte
mi-a luminat umerii
prinși sub povara iubirii tale...
Am mers desculță prin primăvară
ca prin lumi paralele
să nu trezesc umbra fructului
lumină zidită
în plâns de vioară....
Am mers desculță prin primăvară..
poezie de Valentina Ștefan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alergările gândului
Cum prin răsăritul soarelui
se vede primăvara luminii,
așa printre zilele apusului meu
se vede iarna mea.
A răsări. A apune.
Răsăritul este a inimii primăvară.
apusul este înțepenirea iernii.
Și câtă primăvară încape răsăritul
iar și iar
când gându-mi aleargă
ș-aleargă
ș-aleargă
prin fluturi translucizi spre tine
neobișnuitul și nemărginitul meu.
Ce copilărie a putut să aibă răsăritul tău?
Și câtă iarnă încape apusul
iar și iar
când groaza gândului aleargă
aleargă
aleargă
prin spinii țepeni spre sinele
obișnuit și mărginit al meu.
Ce copilărie a putut să aibă iarna mea?
Și-acum când pământul se-odihnește
în brațe întineritoare de prim anotimp
mă-ntreabă gândul
oare în ceasul apusului
răsăritul tău din colțul ochilor mei
va încăpea o iarnă sau o primăvară?
poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!