cu trupul meu pumnal
m-arunc să-njunghii marea
prin răni
să-i curgă alge
din venele deschise

gogyohka de Ion Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarbă de mare

Se adânceşte marea la un pas
Şi păsările vin aduse de o rază
Spumegă val în unduiri de vals
Mireasma-n aer parfum de roză

Se înalţă, îngeri neobositi din pietre,
Timpul pluteşte verdele unui voal
În zare se unduieşte raza de soare
Parfum de alge pluteşte pe un val

Dansează încălzită iarba de mare
Cu inima-i verde şi suflul ei uşor
Se-nalţă lacrimi de iubire din sare
Îmbrăţişează partenerul ei din zbor

Marea este zbucium în val de iubire
Alge adunate-n mare pietrele ascund
Adâncul scoate spumă, înalţă simţire
Ies sirenele mării din apă cântând

Ameţitoare vârtejuri iesite la faţă
Zboara anotimp vremea i trecătoare
Verdele din alge ne aduce speranţă
Alge lipite de trupul sirenei iubitoare

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cinetică lansarea / revenirea în vid

se învârt 2 tumori
în splină în ficat
în creier în inimă
cu spire rugite în ele
fiecare având un mâner
de febră de rumeguş
cu vârf de munte
şi pudră de culcuş
şi amintiri de şuste

catargul tinereţii
pluteşte în marea ciumă
curând în venele eternităţii
ne închidem ca într-o urnă

rătăciri stinse în scrumieră
sunt adieri şi părţi de carne
ce mi-au rămas din croazieră

mi-am spânzurat venele într-o noapte
prin iarnă prin cărţi prin moarte
înşiruită pe file şi umeri
cu paşii tăi încă laşi urme

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fuziune

Am fuzionat cu tainele universului...
La început am pătruns prin efracţie
Prin zidul de nori fumurii,
Prin pelerina lor gri,
Căci ochii zugrăviţi cu lumină de nori
Mă agasau uneori.
Deci am descins să călătoresc
Într-un alt univers.
Am scormonit în tăcere
După coşul cu miere.
Când mi-am retras braţele, răni sângerânde
Purtau urme de vânt.
Alunecau înspre umeri
Nuferi răniţi de însingurare...
Căutau o salvare...
I-am lăsat să curgă liberi prin mine,
Prin ochii mei şi prin părul meu...
Eram un mic Prometeu,
Salvând lumina
Şi coborând-o pe pământul înlăcrimat.
Am pătruns în amonte de gând
Cu mai mult sârg.
Ochiul s-a înfrăţit cu zenitul...
Am apucat cu braţele
Circumferinţa ochiului meu.
Am scuturat peste lume
Valul mării de cer,
Cu nisipuri şi spume,
Cu perle şi alge, cu acelaşi mister...
Iar de sus, din acel alt univers sfârtecat,
Din coşul cu miere,
Picura prin seninul lăptos
Prefacere şi lumină...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăsnet cu miros de cer şi alge

dezbracă-mă de umbra ta reîntrupată
în trăsnet cu miros de cer şi alge
îmi explodează venele la tâmple
şi nu mai simt în mine nici maluri nici catarge

(eu te voi alăpta cu fericire nesihastră
lângă altarul unui nuc cu frunze roze
să-ţi pară îndoielile de-acuma
că sunt doar veritabile neopsihoze)

dar strânge-mă la piept cu disperare
mi-e aşteptarea carne însetată
te rog frumos să stingi şi-apoi să laşi lumina dreaptă
să nu observi că sunt fecioară într-o femeie măritată

poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastra dorinţă

Marea,
plină de sufletele înecaţilor
rostogolite de reflux
departe de noi.

Şi întoarsă
în mijlocul
planetei pustii
departe de mine.

Înalţă privirile albastre
răsucite în scoici
sub mătase de alge
departe de cer.

Ucide-n adâncuri
zdrenţuite suflete moarte
de peşti
departe de ţărm.

În care coralii
clădesc
ziduri de veci
departe de ea.

Sfârtecă trupul feciorelnic
de lumină incandescentă
cu buzele întredeschise
marea
aşteaptă mareea
aşteaptă
pământul muşcat...

poezie de Sorin George Vidoe din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ne face tristeţea să pălim. Tristeţea, îngustând orificiile inimii, face ca sângele să curgă mai încet prin vene, şi devenind mai rece şi mai gros, să aibă nevoie de mai puţin loc în ele;astfel că retrăgându-se în venele cele mai largi, care sunt cele mai apropiate de inimă, sângele părăseşte venele cele mai îndepărtate. Dintre ele mai vizibile fiind cele ale feţei, aceasta apare palidă şi descărnată, mai ales când tristeţea este mare sau când ne cuprinde grabnic, cum se întâmplă la spaimă, a cărei surpriză întăreşte acţiunea care strânge inima.

citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul din mine

Când viaţa mi se scurge-încet, încet
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret
Nu sunt de felul meu un păcătos
Am trupul plin de răni, fără folos...

La vârsta mea se-adună anii stând
Ca să-i alung eu nu mi-am pus în gând
Las scris posterităţii pe-un bilet
Că viaţa mea se scurge-încet, încet...

Nu pot ca s-o opresc în loc nicicum
Ar fi-n zadar, ştim totul este fum
Motive am pentru a fi discret
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret...

O glumă bună mi se pare-a fi
Ca să trăiesc ferice zi de zi
Am sufletul ca de un vierme ros
Nu sun de felul meu un păcătos...

Şi chiar de-ar fi, să mă exprim aşa
Cui foloseşte astăzi a visa
Sunt prea bătrân a fi invidios
Am trupul plin de răni, fără folos...

Am trupul plin de răni, fără folos
Nu sunt de felul meu un păcătos
Eu mă îndrept spre sfântul Nazaret
Când viaţa mea se scurge-încet, încet!...

poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Algele marine

Un vânt un val ori o furtună
M-a desprins de pe pământ
Cerul de cleştar c-o Lună
Mă priveşte sus încremenit

În adâncuri altă viaţă de trăit
Marea învolburată cu talazuri
Pat de alge ea mi-a pregătit
Cu iubire în albastrele palaturi

Zarvă mare este în adâncuri
Nuntă pregătită apare Neptun
Alge colorate-n loc de parcuri
Fericită sunt voalul să-mi-l pun

Auriul la ureche îmi sporeşte
El ar vrea să mă peţească
Cât de mult el mă iubeşte
Cu regina viaţa s-o trăiască

Furios Neptun aruncă furcoiul
Scoici meduze sar în aparare
Marea mă acoperă in valuri
El iubirea vrea să ne-o omoare

Mă trezesc şi sunt pe mal
Peştişorul lângă mine e culcat
Marea nu mai face nici un val
Algele marine ele m-au salvat

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e ca un arbore pe care îl scuturi spre al face să-i curgă fructele; pe om nu-l zguduie niciodată fără a-i face să curgă lacrimele.

Lamartine în Graziella ( (26 iulie 1849)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ne face bucuria să roşim. Astfel, bucuria dă feţei o culoare mai vie şi mai rumenă, deoarece, deschizând zăgazurile inimii, face ca sângele să curgă mai iute prin toate venele şi, devenind mai cald şi mai subţire, să umfle moderat toate părţile feţei, ceea ce îi dă acesteia un aer mai râzător şi mai vesel.

citat clasic din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerşetorii sunt răni deschise ale societăţii...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amantă-nvălurită, marea

Vrăjit de mare, ca un prunc,
Intrai în ea, uitând năpasta,
Dar, când la sânu-i să m-arunc,
M-a tras de mânecă nevasta!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea

Marea este şi pentru cei mici,
nu numai pentru părinţi şi bunici...

distih de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât vezi cu ochii
Pe marea Sargaselor
Doar alge plutind

haiku de Mihail Mataringa (24 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

petale de bujor:
pământ însângerat -
răni deschise.

haiku de Anişoara Iordache
Adăugat de Ina Carlan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un prieten nesincer şi rău este mai înfricoşător decât o fiară sălbatică; o fiară îţi va răni trupul în vreme ce un prieten rău îţi va răni mintea.

citat clasic din Buddha
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea este o apă folositoare...

Marea este şi pentru cei mici, nu numai pentru părinţi şi bunici.
Şi la urma urmei, ei nici nu ştiu să se joace ca voi pe plajă, în nisip, în fel şi chip,
făcînd palate în care, pe furiş, intră scoicile prin acoperiş.
Părinţii toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret:
ei au venit la mare numai ca să vă încurce.
Aşa le merge gura:
"Ce faci?" "Unde te duci?" "Stai aici!"
Mai rău ca la bunicii care s-au făcut mici.
Dar acum aţi venit cu mine şi eu, ştiţi, nu fac scandal. O să vă explic marea, val cu val.
Marea este o apă folositoare...
...

poezie clasică de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

la estetician –

pe faţă dovlecilor

doar răni deschise

senryu de Lucia Cezara Plătică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un copil al mării

Iubitul copilei Marjory
A avut o oră de viaţă plină ochi;
Acum bătrâna doică, marea, care cu alge îl împodobi,
Îl leagănă şi îi cântă de nani-nani şi deochi.
Fetiţa copilei Marjory
Are-n sânge, să-i pulseze fără încetare,
Soarele strălucitor de miazăzi
Şi, de neînvins, voioasa mare.

poezie de Bliss Carman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seneca

La apusul soarelui, mi s-a spus,
Trebuie sa-mi tai venele,
Acum e abia pranzul,
Mai am de trait cateva ore bune.
Casc si ma uit pe fereastra,
Privesc dupa soare care nu mai apune
Si ma plictisesc ingrozitor

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!