În acorduri de orgă
o lume absolută o pot crea în mine
dar mereu melancolia mă transfigurează
accesul la putere trece prin serpentine
tăria sufletească mai crește câte-o fază.
nu m-am îndepărtat nicicând de Alma Mater
istoria ca Karma de pământ e legată
leagănul uitărilor este un triplulater
în lumina razei fericirea se dilată.
prin păcatul meu nu-l trădez pe Cristos
este o lunecarepe un aisberg de dor
un glas de orgă mă ridică de jos
sunt suflet zămislit de Ziditor.
sunt ca o catedrală cu arcuri și boltă
un duh mântuitor în mine se dezvoltă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În leagănul luminii
înrădăcinez în Soare spiritul meu
lumina este seva care mă hrănește
vaste clarități curg de la Dumnezeu
absoluta creație în mine doinește.
în goluri de viață gândurile cresc
fericirea ca tristețea sunt lecții de viață
izvodesc lumina să nu mă rătăcesc
prin întunericul orbit de ceață.
avânturi tumultuoase cosmosul ating
dorințe ascunse ca focul răbufnesc
flăcări prometeice cu lacrimi le sting
ocrotind în mine lumea pe care o iubesc.
cresc în suflet principii care mă definesc
în leagănul luminii vise se împlinsc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce semn e acesta?
Umblă ianuarie prin lume cu pași imenși de frig,
eu nu-l văd, nu-l aud,
trece ianuarie prin lume, prin mine,
o femeie se naște din toate câte le strig,
pe numele lor știut, neștiut.
Am strigat o floare de gheață și s-a topit,
am strigat o ramură albă și s-a făcut nevăzută,
am strigat spre cer unde-i mereu câte-o nuntă
și nimeni n-a vrut să-mi răspundă
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune în vânt
mă transfigurează voluptatea suferinței
dar am îngerii mei care mă consolează
iubirea de lumina din adâncul ființei
atrage și noaptea străluciri de rază.
sufletul meu trece prin proces revolut
așteaptă în tăcere iertarea lui Hristos
sunt o scânteie ruptă din focul absolut
ard gânduri care nu -mi sunt de folos.
mă mângâie lumini când sunt slabă și tristă
stresul și oboseala le alung cu versuri
și atunci când lacrimi umplu o batistă
din adâncul meu izvorăsc înțelesuri.
Doamne Ție îți încredințez sufletul meu
fă din mine o stea să dăinuiesc mereu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Kundalin
păcatul primordial îl port în chintesență
am mușcat și eu din fructul oprit
șarpele înșelător face-n mine prezență
cu plăcerile vieții mereu m-a ispitit.
soarbe miresmele pure ale sângelui meu
s-a încolăcit pe suflet strânge cu putere
senzația halucinantă am simțit-o mereu
că întruchipează gânduri, vise, mistere.
este Kundalini doarme pe inima mea
se hrănește cu iubire cu lumina intrinsecă
în grădina crinilor rouă dulce bea
prin pădurea de gânduri își face potecă.
tot universul meu să-l controleze vrea
armonia din altarul rugăciunilor disecă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul recunoștinței
cultiv o absolută încredere în mine
să înving să-năbușesc urme de îndoială
în ritmul iubirii petrec lumini divine
mi-alungă pesimismul, văd lumea jovială.
mă încred în Cristos bunul mântuitor
să-mi dea înțelepciune, multă chibzuință
trăiesc anii bătrâneții cu dor mistuitor
să am asupra bolii sorți de biruință.
sufletul să vibreze și-n ultima celulă
prin sângele meu să curgă doar iubire
zbor spre cer ușoară ca o libelulă
și fiecare gând e-o poartă de simțire.
nicicând n-am exersat starea de hulă
steaua recunoștinței o port în privire.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închinare
cu toată puterea mă leg de Cristos
viața din mine vreau să fie pură
veșmântu-i de lumină sfânt și prețios
se-ntinde peste suflet ca o armură.
vise și speranțe vreau să le-mplinească
boala din trupul meu să o alunge
cu valorile iubirii să mă locuiască
bătrânețea cu probleme mă ajunge.
cu înțelepciunea timpului din urmă
să mă bucur de viață de cuvântul plenar
El este păstorul eu oaia din turmă
care îl urmează trecând prin altar.
păcatul metafizic în credință se curmă
închinarea la Cristos să mă umple de har.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rădăcini de iubire
păstrez continuitatea visului din tinerețe
dovada existenței mele în magic Paradis
vreau sa ajung la steaua plină de tandrețe
sunt fica cerului cu sufletul deschis.
colori trandafirii voalează suferința
tristețea sumbră se descompune-n raze
melancolia toamnei traversează ființa
timpul se ondulează pe sublime extaze.
sunt mărturia vie a păcii prin cuvânt
se-mpacă-n mine corbii cu vulturii pleșuvi
aluatul fericirii în suflet îl frământ
pâini de lumină împart la oameni creativi.
prind rădăcini în iubire sunt legată de pământ
gânduri împerecheate cuprind aștri expresivi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă ardentă
ridică Doamne de pe mine boala năucitoare
și moartea ce mă strânge cu brațele de fier
lasă-mă cu speranța cuprinsă de ardoare
cu credința sfântă pe-al vieții palier.
sunt fragilă Doamne ca petala de floare
nu mă lăsa stingheră cu vântul furibund
m-apleacă la pământ și sufletul mă doare
că pierd din energie și-n neant mă afund.
ridică Doamne de pe mine neagra tristețe
în lumina Cristică să mă mai delectez
amintiri mă poartă în prima tinerețe
lasă-mi fericirea să nu mai delirez.
ține-mă Doamne în brațe cu sfânta justețe
de moartea îndârjită să mă eliberez.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lan de caprifoi
cresc nuferi galbeni pe lacul verde
cerul albastru se oglindește-n noi
noaptea cosmarelor în lumină se pierde
în zori beau rouă dulce din caprifoi.
romantismul roz în mine se dezvoltă
am strâns sublimări din vast univers
steaua a așezat peste tâmple o boltă
ca un curcubeu zămislit de vers.
melancolia neagră se destramă în cântec
doina pădurilor vibrează în sânge
dezolarea cenușie tare-aș vrea s-o spintec
cînd sufletul trist suspină și plânge.
gânduri bune cu rele în minte amestec
iubirea de viață în slovă se distinge.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri paradisiace
seva vieții mele crește în lumină
obsesii, viziuni vânează fericirea
iubirea absolută se scurge-n albumină
senina ca cerul, cum este privirea.
o lume de extazuri de avânturi supreme
se înrădăcinează din fragedă pruncie
pulsațiile vieții cu clarități boeme
desfată inima îi dau trăinicie.
gânduri se rătăcesc prin lumea largă
timpul le conduce pe drumul către vis
armonii de suflet învață să culeagă,
libertate este sub cerul larg deschis.
spre împliniri de vrajă secundele aleargă
oriunde-arunc privirea mă simt în Paradis.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet pentru Cristos
primesc și eu salvarea de la Isus Cristos
în lumina-i sfântă iar mă transfigurez
am îndepărtat abisul hulpav, voluptos
țelul mântuirii a crescut prin crez.
Cristos este iubirea sublimă și eternă
extinsă ca un univers pavat cu stele
e așteptata pace și liniște internă
lumini care mă-nvață cum sa ajung la ele.
Cristos e împăcarea cu cerul și pământul
evlavie crescută în ronduri și răzoare
învățătura Lui îndulcește Cuvântul.
munte de înțelegere înălțat în soare
trainică blândețe ce potolește vântul
cine i se alătură niciodată nu moare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atitudine
am pictat universul cu magice vopsele
Terra îmi este casă și îmi este mumă
mă încurajează să zbor către stele
cu pasiunea mea mirabilă antumă.
aprind în mine timpul cu un dans de iele
și-apoi mă relaxez într-o baie de spumă
am pictat universul cu magice vopsele
Terra îmi este casă și îmi este mumă.
romantică lumina trece prin perdele
se-așează-n conștiința pe care o îndrumă
prin tot ce fac cresc gândurile mele
strângând din veșnicie fericirea o brumă.
am pictat universul cu magice vopsele
Terra îmi este casă și îmi este mumă.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lirism verde
vreau precum un brad să cunosc nemurirea
să bucur muntele cu freamătul meu
prin rădăcini și trunchi să curgă iubirea
izvorul să-mi cânte o doină mereu.
ninsori să mă îmbrace în straie de gală
privighetori să poposească pe ramurile mele
să transmit prin lume povești cu migală
despre traiul meu sub boltă de stele.
să ating cu vârful norii plini de ploaie
că să mă scald când soarele mă moleșește
mereu îndrăgostit de lumina bălaie
să cunosc fericirea să trăiesc regește.
să nu știu ce e grija și spaima de topor
pacea, armonia verde să trimit în popor.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În spectru optimist
voi adormi și voi visa că zbor
să mă descătușez de bătrânețea grea
voi pune la tristețe lacăt și zăvor
căci este nedorită ca o piază rea.
în drumul meu voi întâlni un astru
stea sau luceafăr îmi este totuna
din structura lui voi ctitori un castru
să am lumini în jur întotdeauna.
fiica soarelui de-aș fi aș lumina
prin mii de poeme strânse-ntr-un tezaur
nimic din lume nu m-ar mai submina
relaxată total cu secunde de aur.
sunt o visătoare cu suflet de poet
îmi croiesc drumul prin lume abil și discret.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fructele rațiunii
fructele rațiunii sunt în timpul de coacere
poemele galbene sunt o mândră recoltă
condeiul e o dragoste - inedită afacere
poezia luminii în mine se dezvoltă.
amară-i bătrânețea nutresc o întoarcere
la vremea tinereții mereu dezinvoltă
fructele rațiunii sunt în timpul de coacere
poemele galbene sunt o mândră recoltă.
pasiuni romantice sunt în prefacere
cu perfuzii de lumină din celestă boltă
gânduri metamorfozate au o desfacere
în lumea întreagă când nu se revoltă.
fructele rațiunii sunt în timpul de coacere
poemele galbene sunt o mândră recoltă.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp pasager romanțios
peste sate plutește fumul gros din sobe
frigul s-a instalat peste țara întreagă
preoții s-au înveșmântat cu negre robe
și predică-n biserici din scriptura dragă.
urmele se pierd prin ploaia ce cade
viața ca sufletul s-a dilatat în bolte
romanța toamnei răsună în cascade
dospodari sunt fericiți cu a verii recolte.
e timpul nunților cu armonii în spații
coloane de iubire se ridică la cer
avânturile vremii nutresc la constelații
de vise și de fericire când grijile pier.
leagăn al uitărilor prilej de revelații
este timpul meu prin lume pasager.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Emoții frumoase
înfrunzesc în mine gânduri cu miros de primăvară
în inima s-au dezghețat izvoare de inspirații
raze mistificate adânc în mine se coboară
ca în condeiul mânuit de vaste motivații.
am însămânțat voioasă semințe de gânduri
un lan de floarea soarelui voi răsări setoasă
de lumina care zâmbind trece prin ziduri
și pune peste zile amprenta prețioasă.
poemul iubirii l-am umplut cu sevă
din mărul cunoașterii ocrotit de furtună
nu știe de revoltă de nebuloasă grevă
emoții frumoase în mine se adună.
glasul pământului se desprinde din lut
se urcă prin mine trece în absolut.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legături inefabile
stau cu fața spre potențialul vieții infinit
dar ochii mei se-ntorc spre începuturi
spre Cuvântul magic care m-a definit
și mi-a creat în lume sublime legături.
m-am legat de oameni cu voință de putere
în legea credinței m-am legat de sfinți
m-am legat de filozofii creatori de mistere
cu acces la luminișuri din codri cuminți.
leagăn al uitărilor îmi este Cuvântul
m-a trezit mereu din somnul rațiunii
creându-mi armonii, mi-a fost alintul
și iluminarea din emisfera lunii.
cândva voi părăși și eu pământul
dar azi mă leg de cer cu virtuale funii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt, nu sunt, tu știi mai bine...
Sunt un trecător prin viață,
Ca și alții, ca și tine,
Depăn firul meu de ață,
Nu știu dacă mă mai tine.
Sunt actor și joc o piesă,
Am un rol prestabilit,
Timpul strânge sub o presă
Cât mai am din ce-am trait.
Sunt un clovn râzând cu lacrimi,
Râd de mine cei din jur,
Unii văd în mine patimi,
Văd în mine omul șnur.
Sunt un om ca orișicare,
Așa mi-aș dori să vezi,
Dăruiesc și câte-o floare,
De ai timpul să mă crezi.
Sunt, nu sunt, tu știi mai bine,
Ai un loc și-n el m-așezi,
Până când sătul de mine,
Voi dormi sub pomii verzi.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără titlu
moartea e ca bezna cu gura flămândă
mușcă din mine în ritm necontenit
sunt ca un deliciu cu firea mea blândă
se-nvață cu-al meu zbor către infinit.
nu mi-e teamă de moarte nu-mi face hatâr
voi lupta cu ultima picătură de sânge
n-am coasă, n-am secure, n-am satâr
cu Cristos alături știu că voi învinge.
lumina vie domnește în adn-ul meu
melodii cerești răsună în suflet
uneori și noaptea mă simt la Ateneu
plutesc pe acorduri plutesc pe sunet.
în lumea minunată sunt ca un corifeu
lucidă împart slove calde prin umblet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!