Aştept să mă scriu

uit să îmi acordez sunetele
pe timbrul tău
(ca pe o coardă neatinsă vreodată)

îmi prelungesc degetele
şi trupul înalt ca o speranţă
se ridică
în portalul îmbrăţişării supreme

(părem o literă în palma aceleiaşi aşteptări)

între două plecări
atâta linişte

(lumina ne scrie)

poezie de Daniela Mărginean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linişte

Atâta linişte acum
Şi atâtea lacrimi uscate.
Atâta teamă, de mă înfioară.
Şi atâtea amintiri de odinioară.

Atâta linişte, de mă înspăimântă,
Şi tot atâtea cuvinte îmi sunt rugă.
Atât sfârşit într-un nou inceput
Atâta regăsire în tot ce n-am avut.

Atâta linişte, de un perpetuum nesfârşit.
Atât zbucium între două fiinţe rătăcite.
Atâta nemurire într-o viaţă fără de trăire
Atât cât cuprinde vântul într-o adiere.

Atâta linişte cât poate cuprinde noaptea în vise,
Şi tot atâtea speranţe renasc dimineţile.
Dimineţi, punţi între noi neatinse,
Pure, descrise în cuvinte doar scrise.

Atâta linişte...

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urma ta a tăiat soarele în două

eu stau de cealaltă parte
şi ştiu că te vei ajunge din urmă
să mă găseşti acolo unde
lumina sudează jumătăţi

poezie de Daniela Mărginean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palma mea

Palma mea sânul cuprinde,
Buzele... îl dezgolesc,
Degetul... coarda întinde
"Doamne", cât o mai iubesc.

Palma mea... binecuvântă,
Limba-i necuvântătoare,
Sufletul... în mine cântă,
"Doamne", câtă desfătare.

Palma mea... vise desface,
Ochii verzi... ademenesc,
Vinul în pahare... tace,
Degetele, doar, vorbesc.

Şi o fac... fără ruşine,
Nu au linişte, nici pace,
Nebunia o-ntreţine
Ritmul inimii buimace.

Oare ce gândeşte fata?
Coapsa cine-i încălzeşte?
Timpul e aproape, gata,
Palma mea o-nnebuneşte.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linişte între noi

E atâta linişte între noi,
A înflorit de-atâtea ploi,
Răcoarea este în noi doi,
O depărtare de noroi.

Noroi uscat de-atâta timp
Pe ochii noştri şi pe chip,
Nu lasă genele să pice
În somn de linişte şi dulce.

E linişte şi ea ne doare
La orice mică răsuflare,
La orice bobocel de floare,
Ce moare de atâta soare.

E linişte şi consolare,
Eu sunt aici şi-n depărtare,
Eu sunt închis în frământare,
Tu cum mai eşti şi ce te doare?

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec anii

S-a răscolit natura de vântoase
şi a adus, cu zilele ploioase,
steluţe jucăuşe, sclipitoare,
ce-ntind discret o coardă care doare.

Noianul fulgilor căzuţi pe frunte,
îmi prelungesc azi firele cărunte;
Semăn puţin cu omul de zăpadă,
Dar ochii mei continuă să vadă

Cum fulgii se aştern, de parcă sapă
la temelia anului ce pleacă.
Şi-un piedestal, de-argint şi de rubine,
ridică pentru anul care vine.

Un an s-a dus, dar altul, de speranţă,
înclină favorabil în balanţă
şi îmi îngrop regretele-n tăceri,
în aşteptarea altor primăveri!

poezie de George Ioana din Zborul. Vis şi destin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stai liniştit. Acum o să te secătuiesc până te voi aduce în pragul morţii şi vreau să fie linişte, atâta linişte, încât să-ţi auzi sângele pătrunzând în venele mele. Conştiinţa, voinţa ta, trebuie să te ţină în viaţă. Am încercat să mă zbat, dar degetele lui apăsau atât de tare, încât tot trupul mi se afla sub puterea lui; de cum am încetat să mai încerc să mă răzvrătesc, şi-a înfipt colţii în gâtul meu.

Anne Rice în Interviu cu un vampir
Adăugat de LaMia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naraţiune

iau chitara în braţe şi o acordez
un cântec mă aşteaptă pe portativ
dintr-o nostalgie iarăşi evadez
în spaţiu mirific august creativ.

cearcăne şi riduri cu auriu fardez
mă-ncarcă bătrâneţea cu simt narativ
iau chitara în braţe şi o acordez
un cântec mă aşteaptă pe portativ.

cerul plin de stele cu gândul sondez
flamandă de lumina cu sens curativ
misterul universului vreau să-l elucidez
constelaţii de gânduri în suflet cultiv.

iau chitara în braţe şi o acordez
un madrigal m-aşteaptă pe portativ.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca trupul între două aripi

E depărtarea între noi
Ca trupul între două aripi
Ca marea între două ploi.

poezie de Nicolae Dragoş din Moartea calului Troian (1968)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

materie

Materia nu-i decât energie acumulată; şi energia poate lua toate formele, de la căderea unei pietre până la gândirea omului. Materia şi spiritul sunt două aspecte ale aceleiaşi substanţe, ale aceleiaşi existenţe, ale aceleiaşi energii.

definiţie clasică de Niccolo Machiavelli
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Materia şi spiritul sunt două aspecte ale aceleiaşi substanţe, ale aceleiaşi energii.

citat clasic din Maeterlinck
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de început şi după sfârşit

De vrei nemurire
pe tărâmul filei
scrie ce e înainte de primul cuvânt
şi ce e după final
după punct
căci ce e între ele două
e doar nisipul prins în clepsidră
in care curgem ne zbatem ne ucidem
şi cineva a încercat vreodată
să vadă
între inceput şi sfârşit
să o spargă..
Ce-o fi in afară de ea...
Eu acum privesc din clepsidra călimarei
Şi mă ingrozesc
Şi minunez..
Din dorinţa noastră de a săruta lumina
Şi a însela intunericul

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă urechii sclavagiste

Pentru a deveni mocrobi
în mâinele creatorilor de moarte
Pentru a uzurpa molecular lumina
Pentru că a creea şi a distruge
sunt etern, dispeptic, părţile aceleiaşi inimi.
Pentru că devenim maleabili pe lângă.
Lumina refractată, linişte fărâmiţată,
neîndurarea cântă idolatru
La flautul timpului

Interesaţi, secretivi pe lângă Cerber,
redundanţi când nevoile altora ne trag elusiv de urechi

Pricepuţi la războaie şi rime
Printre madularele geomorfe ale casei noastre
de lut

Nu ne mai străduim să părem drepţi,
Frumoşi sau fericiţi

In pragul unui cataclism pasional
Nu mai contează mărimea pietrelor
Preţioase

Pe lângă valul aceasta ce ne va spulbera,
Valul nostru surprinzător de îngrijorări mundane
E insignifiant

Pelerinaj spre eternitătii îndoliate.

Nerăspuns întrebării primare

poezie de Codruţa Corbei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştim că sunt aşteptări imediate, care se prelungesc toată viaţa.

aforism de Vasile Ponea
Adăugat de Vasile Ponea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liberă trecere

urcă-mi Doamne până la cer gândul
apoi doboară-i umbrele
lasă-l liber să zburde
undeva cândva Te va regăsi
eu rămân la poarta seninului
să privesc floarea vieţii
cum îşi înalţă trupul zvelt însetat de culoare

sunetele îi învelesc bucuria de a fi
arc de pod între ofilire şi reînflorire
liberă trecere între două universuri
cu unică înălţare întru slava Ta

poezie de Anne Marie Bejliu (14 octombrie 2013)
Adăugat de Anne Marie Bejliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea

Iartă-mă şi ajută-mă
şi spală-mi ochiul
şi întoarce-mă cu faţa
spre invizibilul răsărit din lucruri.

Iartă-mă şi ajută-mă
şi spală-mi inima
şi toarnă-mi aburul sufletului,
printre degetele tale.

Iartă-mă şi ajută-mă
şi ridică de pe mine
trupul cel nou care-mi apasă
şi-mi striveşte trupul cel vechi.

Iartă-mă şi ajută-mă
şi ridică de pe mine
îngerul negru
care mi-a îndurerat caracterul.

rugăciune de Nichita Stănescu din Măreţia frigului (1972)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima literă a oricărui cuvânt se află în trecut, ultima literă - de asemeni; numai trupul cuvântului e în prezent.

citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stai trează în întuneric şi în sunetele tale

viaţa de după scutul conştienţei.

bei deşertul şi e un gust nou.

acum ridică-te din nisip şi umblă pe ape
cu tălpile alea verzi şi degetele albastre.

algele mănâncă din tine timpul
ce ţi s-a dat pentru a scrie.

peştii ciugulesc granule din ochii
ce văd un cosmos gravid
cum te va naşte dincolo.

mărturisitorul câine se ghemuieşte
în cerc deasupra oaselor tale.
măduvă plină de cuvinte, somnul
se îndepărtează de mal.

stai trează
în întuneric
şi în sunetele tale

poezie de Angela Furtună din Pelerinul din Aqualung (27 septembrie 2008)
Adăugat de Angela Furtună
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şamanism

visul deschide ferestre nopţilor
către lumina de ceară a lunii
flăcări dansează pe trupuri însetate
ce roiesc începuturi
hai sa scriem literele
flămânde de noi
hai să descifrăm
silabele ce ne conţin
până vom ajunge să fim
vântul acesta de rai
sau o apă împletind lumină

poezie de Daniela Mărginean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina este graniţa dintre două întinderi de întuneric

un fel de axon universal
cărarea pe care circulă sufletele între două stări de agregare
un fel de punte între căutare şi adevăr
coridorul strâmt dintre trup şi reîncarnare
uneori răspunsul tuturor întrebărilor
alteori simpla acceptare a necunoaşterii
sau poate clipa de înălţare ideatică între două eternităţi

lumina nu este de două feluri
poate nici întunericul unic
dar se împletesc aşa de firesc
întotdeauna împreună în noapte
niciodată la un loc ziua
între ele e loc şi pentru umbră
locul celor nehotărâţi

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ridică privirea

Sunt ploi care cad pe suflet şi ard
Dulceaţa de blânde poeme,
Desprinsă-i speranţa de chip, ca un fard,
De doruri în jertfe supreme.

Se-aşează durere în cearcăne-adânci
Şi inima-i grea ca o dală,
Pe cuget apasă mormane de stânci
Şi ele devin catedrală,

Dar stele pe cerul iubirii mai sânt,
Din toate-i vreuna rămasă ;
Ridică privirea strivită-n pământ
Să guste lumina ce-o lasă!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (19 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!