
Azur
Când ieși sibilin nereidă din valuri pe țărm euxin
și-mi dărui răcoarea sărutului slatin cu miros de alge,
privirea-mi se scaldă-n azurul mirabil al ochilor tăi
în care se-ngeamănă cerul și marea
și-un soare-n zenit.
Ți-s ochii, divinii, atât de albaștri,
că și Creatorul, în ziua a doua și-a patra,
pe când făurea cerul și marea, și soarele,
ar fi-mprumutat un strop de turcoaz
și-o rază de soare
din cicoarea ochilor tăi.
Dar tu nu erai.
Sărutu-ți azurul și múrmur umilă rugă:
"Preasfânt Ziditorule,
te-ndură și lasă-i intacte
lumina și-azuru-n priviri
ca-n ziua a doua și-a patra!"
poezie de Nicolae Mătcaș din Iar când cu miei va ninge prin ponoare..., Volumul I (2016)
Adăugat de Maria Hadârcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ochi, poezii despre lumină, poezii despre Soare, poezii despre sărut, poezii despre cadouri sau poezii despre albastru
Citate similare
Marea
Eu cred că marea, care stăpânește zarea,
S-a îndrăgostit de soare, să fie nemuritoare.
De aceea când voi fi mare, am să merg la mare,
Să privesc în zare, să văd cum răsare,
Pe cerul fără nori, soarele în zori.
Să văd pescărușii, în zbor cum se adună,
Când soarele, la mare, e gata să apună.
Să văd cum răsare luna peste mare.
Cum se oglindește,(când lumea odihnește,)
În apa întunecată, în noaptea fermecată.
Vreau să văd cum marea, marea cea albastră,
Își schimbă culoarea, sub privirea noastră.
Când adie boarea, vreau să simt răcoarea
Și s-ascult cum marea își plânge culoarea.
Așa aș vrea ca să petrec
La marea cea mare.
O zi cu mult soare,
O noapte cu răcoare,
Și-apoi, să nu mai plec.
poezie de Dumitru Delcă (13 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre noapte
- poezii despre întuneric
- poezii despre timp
- poezii despre schimbare
- poezii despre plâns
- poezii despre odihnă
- poezii despre nori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Albastrul suprem
Nu marea
Nu cerul
Ci ochii tăi sunt reflectați
În cer
În mare
Albastrul ochilor tăi
E adevărul adevăratului albastru
Dacă tu nu ai fi
Marea ar fi cenușie
Cerul ar fi cenușiu
Iar soarele ar fi lipsit de lumină
Și pământul s-ar scurge
Ca plumbul topit în univers
Dând naștere unei căi al uitării
poezie de Cezar C. Viziniuck
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre uitare, poezii despre plumb, poezii despre naștere, poezii despre adevăr sau poezii despre Pământ

De ziua ta
De ziua mea, și-a ei, și-a lor,
E doar mirosul florilor,
E soarele pe cer senin,
E doar iubirea din destin.
E ziua mea, și-a ei, și-a lor,
E dragostea copiilor
E primăvara dintro viață
E litera ce te învață.
E ziua mea, și-a ei, și-a lor,
Este minunea zilelor
Este iubirea-n cerc rotit,
Este iubirea ce-ai poftit.
O fi o zi ca orișicare?
Care-i răspunsul la-ntrebare?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre învățătură
- poezii despre ziua de naștere
- poezii despre zile
- poezii despre viață
- poezii despre primăvară
- poezii despre flori
- poezii despre copilărie
O rugă altfel...
Cu mâna întinsă a rugă spre cer,
Cu ochii închiși și capul plecat,
Cu gândul la Tine încă mai sper,
Speranța, o, Doamne, nu-i un păcat.
Umilă Îți cer să-mi dai sănătate
Și pâine pe masă,
În viață dreptate,
O rază de soare,
O floare de crin,
O toamnă frumoasă
Cu cerul senin,
Un strop de iubire
Și-o cupă de miere,
Că știu ce-i durerea
Și gustul de fiere.
Tu, Doamne, pe toate le poți de voiești.
Te rog în genunchi
Ruga mea să primești.
poezie de Silvia Holotiuc (1996)
Adăugat de Silvia Holotiuc

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre sănătate, poezii despre pâine, poezii despre mâini, poezii despre miere sau poezii despre gânduri

Paradisu-i lângă mine...
Prind sclipiri diamantine și în iriși și retine și din ochii mei, când vrei, poți albastrul să îl iei...
Marea este generoasă și să-i fur azur mă lasă, ca atunci când vrei să bei, să te-adăpi din ochii mei...
Într-un val se scaldă cerul, lângă mal e colierul verdelui ca de smarald, unde ochii, azi, mi-i scald...
La zenit e gânditoare și-mi trimite doar o boare, cât s-o simt și s-o respir și albasrul să-i deșir...
La nadir nu pot ajunge, depărtarea mă înfrânge și-mi închipui un ocean cu adâncul lui viclean...
Dar, de ce să plec departe, când am marea ce-mi împarte val cu val în flux, reflux? Cin' mai are-așa un lux?
Marea mea cu taină-adâncă, cu sirene-n vârf de stâncă, nu te-aș da pe niciun vis, pe niciun alt paradis...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înfrângere, poezii despre verde, poezii despre stânci, poezii despre rai, poezii despre ocean sau poezii despre generozitate
Dumnezeu a creat lumea
La începutul lumii noastre
Nu era cântec, cât de mic,
Nu era cer, nici mări albastre
Nici soare nu era; nimic...
Dar pe când primul strop de fire
Nu exista, nefiind făcut,
Era din veșnicii, IUBIRE,
Isus Cristos, fără-nceput.
În prima zi a săptămânii,
Lumină Domnul a creat.
Și, izvorând din marea taină,
Ea-i primul dar ce ne-a fost dat.
În ziua-a doua, Dumnezeu
A construit un cer senin;
Sub el oceanul nesfârșit,
Pe el nori albi și vântul lin.
A treia zi, creind uscatul
Și mări și râuri călătoare,
Tot Domnul a umplut natura
De ierburi și de pomi în floare.
În ziua-a patra, Creatorul
Nu a mai luminat din Sine.
Ci a făcut, sori, lună, stele,
Ca, fără zgomot, să lumine.
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre început, poezii despre vânt, poezii despre săptămâni sau poezii despre stele

Marea... un cuvânt
Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Și mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.
De-aș adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închiși,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopți cu pescăruși uciși.
Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nșir pe curgătorii nori.
Uitarea a-nceput să doară
Și toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.
Nu sunt albaștri cum e cerul
Nici vorba ta, iubire-n vânt,
Dar pasul tău îmi poartă greul
Cum e și marea... un cuvânt.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre trecut, poezii despre somn sau poezii despre insomnie

Marea... un cuvânt
Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Și mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.
De-aș adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închiși,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopți cu pescăruși uciși.
Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nșir pe curgătorii nori.
Uitarea a-nceput să doară
Și toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.
Nu sunt albaștri cum e cerul
Nici vorba ta, iubire-n vânt,
Dar pasul tău îmi poartă greul
Cum e și marea... un cuvânt.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Si a fost...
Și a fost ziua-ntâi,
văpaie aprinsă,
cai roșii,
în goană,
pe stepă întinsă.
Ziua a doua,
oranj potolit,
aur tomnatic,
de-amurg ostenit.
Galbenă-grâu
fu ziua a treia,
cosița bălaie,
povestea,
Femeia.
Verde nălucă,
ziua a patra
porni să își caute
somnul
și vatra.
Ziua a cincea
luă de la mare
albastra mătase
unduită în zare.
A șasea-i pustie,
indigo tropical,
mantie,
fald,
catedrală și val.
Ziua a șaptea,
violetă-nchinare,
templu divin
și blândă chemare.
poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre religie, poezii despre păr blond, poezii despre păr sau poezii despre femei
Îi mulțumesc hârtiei
pentru gravitația pe care o are
Și pentru care
nu se desprind
și nu cad
cuvintele.
Nici literele nu se împrăștie
pe jos, să le călcăm în picioare.
Îi mulțumesc veiozei
care luminează ca un soare
și încălzește consoanele
să încolțească
în vocale.
Le mulțumesc acestor taste.
Sunt cele mai rapide țestoase.
Îi mulțumesc nesomnului
care îmi adună puterile
pentru a doua zi.
Le mulțumesc ochilor mei.
Pentru albastrul din care au așternut
și peste Satul Cuvintelor.
Cerul Cuvintelor
albastrul ochilor mei.
Și mai mulțumesc
ochilor tăi.
Pentru răbdare.
poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre voce, poezii despre viteză, poezii despre superlative, poezii despre sat, poezii despre picioare sau poezii despre mulțumire

Și amândoi dansăm în noapte
Credeam că vom atinge cerul în visul meu
Și voi aprinde inimi singure cu el
Că voi zidi alte credințe și voi lumina atâtea minți
De fiecare dată când te vei hotărî să mă atingi
Nu uita că sunt atât de ușoară ca un fulg de nea
Și mă pot pierde printre degete
Și printre lumi străine
Eu cea care voi atinge cerul cu fiecare aruncătură
În lumina nopții am să vin cu fiecare fulg
Să-ți sărut obrazul și să te ating pe umerii puternici
Ești lumina ochilor prin care mă voi regenera continuu
Tu-mi ești cadou de ziua mea
Eu sunt cadou de ziua ta
Și amândoi dansăm în noapte
Cu plapuma peste glezne și lumina peste pleoape.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre inimă sau poezii despre glezne
E ziua poeziei
E ziua poeziei
și-mi caut înfrigurată
cuvintele
s-o celebrez și eu...
dar glasul din spatele vorbelor
nu-mi oferă chei.
E ziua poeziei
și-mi cercetez febril
voia pătimirii
s-o onorez și eu...
dar lumina din candela duhului
nu-mi înseninează chipul.
E ziua poeziei
și-mi cotrobăi încordat
sufletul
s-o prăznuiesc și eu...
dar ochii din fundul inimii
îmi refuză vederea clară -
recunoașterea mea și-a lumii în
Eu.
poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încordare, poezii despre suflet, poezii despre poezie sau poezii despre cercetare
Din suflet
Despre ce să scriu azi?..
Numai despre flori
Despre florile cu părul blond
Despre florile cu părul negru
Sau despre cele cu părul castaniu
Sau roșcat
Să scriu despre florile cu pistrui
N-am să le uit pe cele cu părul alb
Chiar dacă își ascund culoarea sub alte culori
Să scriu despre ochii lor
Albaștri, verzi, căprii
Ruginii ca toamna
Albaștri ca cerul, sau poate ca marea
Verzi ca primăvara
Sau poate.. nu știu...
Mă înnebunește culoarea ochilor de flori
Să scriu despre primăvara asta
Despre ziua asta...
Despre ziua florilor
Care acum poate își servesc cafeaua
Să scriu despre florile care poate au uitat
Că azi au înflorit altfel
Că azi parfumul lor e de nouă ori
Mai primăvăratec, mai amețitor
Să scriu despre florile rătăcite
Care nu au glastra și nici grădina lor
Și ce aș putea scrie?
Nu vreau să le ud cu lacrimi
Vreau să le ud doar cu rouă
Din raze calde
De soare, de lună, de stele senine
Raze de speranțe încolăcite pe structura lor
Și iată că am scris
Din suflet și din inima mea bolnavă de dragostea lor
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre rouă sau poezii despre păr șaten

Albastru
Vai, cerul albastru al ochilor tăi
a inundat întreg universul:
albastru e soarele,
lunca, ponoarele,
albastră e luna și ciuta, nebuna,
albastre sunt stelele,
razele, ielele,
albastru pământul și vântul, și cântul,
albastre pădurile, trilul, izvoarele,
albaștri rechinii, muflonii, cucoarele,
albaștri sunt munții,
părinții, cărunții,
albastre podgoriile,
florile, zorile,
albastre spicele coapte de grâu,
albastră furnica,
albastru colnicul,
albastră bunica,
albastru bunicul,
albastre căsuțele-n freamăt de râu,
albaștri toți oamenii de pe pământ:
și albii,
și negrii,
și cei ca lămâiul,
și pieile roșii albastre sânt,
albastră e ziua, albastră e noaptea
(albastru li-i rândul),
tot ele-albăstrindu-mi
și visul, și gândul,
albastră e boarea, albastru-i sărutul,
albastră-i suflarea
și chinu-mi, durutul,
albastru botezul,
albastru și crezul,
albastră nășia,
albastră e nunta,
albastră-i junia
și vârsta, cărunta.
Chiar moartea-i albastră
pe pajiștea noastră
și nu se teme de ea
nimenea.
poezie de Nicolae Mătcaș din Iar când cu miei va ninge prin ponoare..., Volumul I (2006)
Adăugat de Maria Hadârcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vârstă sau poezii despre viticultură

Sărut 🌸
Sărută cerul iarăși dimineața.
Sărută ochii, rozele și gheața
din viața plină de "te iubesc"
șoptit incet, căci, doar trăiesc...
Sărută marea un trecător necunoscut.
Sărută dorul și-un oftat tăcut
din pieptul unei nopți de vară
uitată-n briza rece și amară.
Sărută soarele caldele umbre.
Sărută inimi de mătase și mistere sumbre
din vinul vieții ce se scurge-n agonie
și-al tinereții pierdute pe vecie.
6 iulie- ziua internațională a sărutului
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre tăcere, poezii despre trandafiri sau poezii despre tinerețe
Elogiul depărtării
În izvorul ochilor tăi
freamătă năvoadele pescarilor de pe Marea Demenței.
În izvorul ochilor tăi
marea își ține făgăduiala.
Aici îmi lepăd eu
o inimă care-a zăbovit printre oameni
veșmintele și strălucirea unui jurământ:
Mai negru în negru, sunt și mai gol.
Doar abjurând devin credincios.
Sunt tu, abia când sunt eu.
În izvorul ochilor tăi
plutesc, la pradă visând.
Un năvod de-un altul se prinde:
ne despărțim îmbrățișați.
În izvorul ochilor tăi
un spânzurat sugrumă ștreangul.
poezie clasică de Paul Celan
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pescuit, poezii despre promisiuni, poezii despre negru sau poezii despre devenire

Lumina
Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te văd,
oare nu e un strop din lumina
creată în ziua dintâi
din lumina aceea-nsetată adânc de
vieață?
Nimicul zăcea-n agonie
când singur plutea-n întuneric și dat-a
un semn Nepătrunsul.
"Să fie lumină!"
O mare
și-un vifor nebun de lumină
făcutu-s-a-n clipă:
o sete era de păcate, de doruri
de-avânturi, de patimi,
o sete de lume și soare.
Dar unde-a pierit orbitoarea
lumină de-atunci-cine știe?
Lumina ce-o simt năvălindu-mi
în piept când te văd-minunato,
e poate că ultimul strop
din lumina creată în ziua dintâi.
poezie celebră de Lucian Blaga din Poemele luminii (1919)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Lucian Blaga despre lumină, citate de Lucian Blaga despre întuneric, poezii despre viscol, poezii despre nebunie, citate de Lucian Blaga despre nebunie, poezii despre dor, citate de Lucian Blaga despre dor sau citate de Lucian Blaga despre Soare

Dimineți divine
Îmi vreau seninul zilelor ferice,
Căldura verii, clipele cu noi,
Îți vreau lucirea ochilor complice
Sărutului furat cu buze moi.
Vreau umbra mea adăpostindu-ți chipul
De-un Soare însetat și arzător
Ce își ascunde razele-n nisipul
Și marea ce-l așteaptă-mbietor.
Își va apune-a zilei strălucire
În valuri zbuciumate de dorinți,
Iar ea-i va stinge-n ape de iubire
Și clipe dulci, trăirile-i fierbinți.
Mai vreau, în zori, privirile-ți blajine
Să aibă-ascunse-n strălucirea lor
Plăcerea dimineților divine
Sub cerul nostru-albastru, protector.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre vară, poezii despre sărut furat, poezii despre protejare sau poezii despre plăcere

Când cerul coboară
Când cerul coboară
Stelele dansează,
Cântecul dragostei
Pe valuri vibrează.
Pe drumuri de ape
Privirea-mi se-afundă,
Invoc revederea
În noaptea rotundă.
Doamne, cum trec anii
Prin părul meu albit,
Buzele în rugă
Rostesc tot ce-am iubit.
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre dans sau poezii despre alb

Marea Moartă
Seninul cade peste Marea Moartă
valurile,
dune de nisip ca ceara,
cerul deasupra
un deșert de cenușă
de care atârnă
stele blonde, căzătoare,
inimi de sare înoată
în apele turcoaz.
Iordanul sfidează singur moartea
împrospătează grota
cu apă dulce,
sub nivelul mării
se moare câte puțin.
Pe mal cristale gălbui
sărută soarele levantului.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre nisip, poezii despre galben, poezii despre deșert, poezii despre cenușă sau poezii despre ceară