Dimineți divine
Îmi vreau seninul zilelor ferice,
Căldura verii, clipele cu noi,
Îți vreau lucirea ochilor complice
Sărutului furat cu buze moi.
Vreau umbra mea adăpostindu-ți chipul
De-un Soare însetat și arzător
Ce își ascunde razele-n nisipul
Și marea ce-l așteaptă-mbietor.
Își va apune-a zilei strălucire
În valuri zbuciumate de dorinți,
Iar ea-i va stinge-n ape de iubire
Și clipe dulci, trăirile-i fierbinți.
Mai vreau, în zori, privirile-ți blajine
Să aibă-ascunse-n strălucirea lor
Plăcerea dimineților divine
Sub cerul nostru-albastru, protector.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.