Uneori îmi aud morţii cum îmi măsoară viaţa.
Ce timpuri! Acum acul e trecut prin aţă.
Acum e atunci şi de la atâta atunci
îţi este greaţă

rubaiat de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbul de gardă!

Atunci a plouat invers
de pe pământ spre cer
şi prin burlanele senine
Atunci! Atunci!
tu ai plouat în tine!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ne loveşte cu obstacole ca să ne întărească şi să devenim mai puternici şi înţelepţi. Viaţa ne împlineşte vise pe care le-am dorit şi acum ne sunt date ca cadou atunci când le aşteptăm mai puţin. Viaţa este bună cu noi de fiecare dată, însă avem nevoie de înţelepciunea ca s-o înţelegem. Viaţa e o metaforă, urmăreşte s-o înţelegi în felul tău şi bucură-te de ea în momentul prezent. Viaţa nu înseamnă trecut sau viitor, ci viaţa se întâmplă aici şi acum. Viaţa este frumoasă.

George Aurelian Stochiţoiu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea bazaconiilor

Noaptea e anotimpul meu preferat!
Atunci e umbra albă
şi verdele e frunză
iar bălţile plouă...
plouate pe obrajii de rouă!

Atunci se lasă stele
în cozonaci umplute
şi morţii pun fiori pe patul viilor
curăţate de zori.

Atunci în loc de soare
cad ouă din copaci
şi printre case
o bufniţă în raze
străluceşte
în coajă îngerească
albuşul înnegrit
din gălbenuş de draci.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie, viaţă...

Vă mai amintiţi de primul sărut?
Eu l-am trecut deja la viţă, l-am reînviat.
Ar trebui să îl consider o parte din copilăarie..
Dar totul este viu, trăieşte,
Chiar dacăa s-a intamplat mai demult.
El este viu, prin mine, prin tine, prin noi, prin fiecare îndrăgostit, prin voi...
Nu trebuie să îil uităm!
Pentru ca fiecare dintre noi l-a dăruit şi l-a avut dar!
Un dar ce l-am făcut, la rândul nostru şi dar l-am primit iar,
Ce nu-l puteam pricepe atunci!
Ce nici acum nu-l pricepem...
Era... o adiere a copilăriei!
Ce pentru mulţi dintre noi acum este o bombă cu efect întârziat!
Si de atunci ne-am hrănit cu fluturi, cu flori, Albastre...
Ori cu floarea-de-colţ...
Nu îmi mai amintesc de -a fost pe bancă, în clasă, afară, sau în
Mijlocul unui parc.
Ţin minte doar că tu te-ai fâstâcit, te-ai ruşinat şi te-ai înroşit!
Cine ar fi avut atunci puterea să-nţeleaă?!
Acum stau şi scriu pe-o foaie de hârtie albă doar ca să-i dau culoari
Alb -negru ca ale unui film mut, din trecut...
Ce ai sădit în mine, tu, înger minunat!?
Acum ne sărutăm decât pe taste...
A ramas o umbră, un ecou... Şi poate nici atât!
Copilarie ce-mi dai viaţă... te salut!
Eşti parte din drumul abia început... e drumul ce duce în noapte.

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ce faci acum

Atunci când ai plecat eu am ramas un pic "senil''.
M-am pierdut, hai să recunoaştem, m- am pierdut pierdu-te...
Si tu?
Ah!.. Nu, scuză-ma, eu nu te-am întrebat dacă şi tu ai suferit,
Era un ce mai faci, chestii din astea...
pe scurt, un ce faci acum?
Ce faci acum, acum si chiar acum, ce faci chiar acum?
Nu-mi pasă ce faci în viaţă, eu nu mai sunt în viaţa ta, ce crezi că-mi pasă?...
Cu siguranţă faci atât de multe lucruri frumoase,
dar pentru mine contează acum, acum îmi pasă...
Acum, chiar acum în acest moment.
Pentru ca eu acum mă gândesc la tine făcându-mi rău...

poezie de Charles Bukowski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate că viaţa nu este altceva decât un lanţ de "acum", un "acum" legat de alt "acum". Acum mă născui. Acum trăii. Acum mor.

Zaharia Stancu în Şatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai este deloc povestea mea: oricând vorbesc acum despre trecut, mă simt ca şi cum aş vorbi despre ceva care nu are nimic de a face cu mine. Tot ce rămâne în prezent este vocea, prezenţa şi importanţa de a-mi îndeplini misiunea. Nu regret experienţele prin care am trecut; cred că ele m-au ajutat să devin persoana care sunt acum, să mă simt în felul care se simte un războinic după ani de pregătire; el nu-şi mai aminteşte detalii despre ce a învăţat, dar ştie cum să lovească atunci când este momentul potrivit.

Paulo Coelho în Zahir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci ca şi acum

Amza Pellea, cum se ştie,
Era plin de modestie.
L-ascultai şi-aflai: vedeta
Totdeauna era... Veta!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (august 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anatomii bizare

Piciorul ce curge prin clepsidră în alt picior
se numeşte mers!
Acum că ştim ce este mersul
copii
ce este mâna?
Mâna este mersul ce curge pe stradă într-un alt mers!
Acum că ştim ce este mâna
copii
copii
unde aţi dispărut copii?
Ne scurgem prin tine
domnule profesor
Ne scurgem prin tine!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde eşti viaţă?

Unde eşti tu viaţă,
Prin care am trecut?
Întrebarea e isteaţă,
Iar răspunsul e ştiut.

Viaţa care a-nceput,
Tu nu ştiai ce este,
Atunci cândva demult,
Credeai că e poveste.

Acum bătrân fiind,
Când ai văzut ce-a fost
Observi că doar trăind,
Viaţa are rost.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori ochii mei

Uneori ochii mei sar!
Se întâmplă la mijlocul lui august
fiindcă atunci coasele sunt cosite de iarbă.
În locul lor
pun două ciuperci otrăvitoare.
Uneori ochii mei sar ca o apă
aruncată razant într-o piatră
curgătoare.
Uneori ochii mei păşesc desculţ în iarbă
şi nu se mai cunosc
şi nu mai privesc
şi au culoarea unei priviri arzătoare
scuturată de braţele
unor ruguri.
Uneori ochii mei
sunt doi grauri
din care rup cu coaja lor acră
stiluri de struguri.
Uneori ochii mei
sunt pantofii unei femei
fără picioare.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârâia

pastila în pahar de atâta fericire
că era la bazinul de comprimate
neambalate şi se ridica
deasupra apei făcând pluta
avea senzaţia că se micşorează
şi atunci regretă că nu a luat
ceva pe ea
bucuria dizolvării în paharul-piscină
i-a trecut odată
cu încetarea sfârâitului

acum nu mai avea formă
dar i-a rămas conştiinţa
că vremea ei a trecut

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori

uneori cobor pe trepte de mine
săpate în trunchiul sufletului meu
uneori caut cu greu cuvinte
ca să pot pansa ce răni am eu

uneori mă simt o carte veche
cu file galbene încruntate
mă dor cuvintele ce le duc mereu
căci nu sunt nici atunci
nici acum... departe

uneori poate sunt lumină... sunet... învăţare
cu clipe de suflet ce trec pe lângă ale mele amintiri
văzduhul pomul cerul aripa de soare
trec toate încolonate şi eu aştept mereu

străin cu mine prin tine am ajuns uneori
şi acum cobor cu capul în sus spre mine
iar treptele nu se mai termină-n jos
în spate rămânând doar o vagă amintire

poezie de Viorel Muha (octombrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

In parc

Acum stă parcul devastat, fatal,
Mâncat de cancer şi ftizie,
Pătat de roşu carne-vie -
Acum, se-nşiră scene de spital.

Atunci, râdea,
Băteau aripi de veselie;
Parfum, polen şi histerie, -
Atunci, în parc şi ea venea.

Acum, cad foi de sânge-n parcul gol.
Pe albe statui feminine;
Pe alb model de forme fine,
Acum, se-nşiră scene de viol...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea nesemnată

A îmbătrânit leurda pe Lună.
Cele mai multe stele au trecut graniţa
la apus. În faţa neonului ars
lumânările cântă...

Nerv după nerv
venă după venă
trec în gingii caravane cu dinţi
Se scrâşnesc stâlpii de electricitate
Se freacă păsările de aer până iau foc
Se taie metrul de croitorie şi se măsoară cu haine.

E linişte! În gropi morţii se bat pe locul
de la perete
de unde pot urmări mai de aproape
Pământul.
În rest e cald şi în loc de ochi mi-am pus două
cuburi de gheaţă
să văd cum este când plângi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ordinea

Ordinea e aşa:
Naştere, viaţă, moarte
şi atunci eşti un om
moarte, naştere, viaţă
şi atunci e Hristos
pasăre, zâmbet, lacrimă
şi atunci eşti poet
floare, ploaie, obraz
şi eşti îndrăgostit
sabie, mamă, frunză uscată
şi atunci eşti soldat
cade soarele în mare...
si te-a udat
şi tot aşa...
cine le mai ştie?

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcere

Cineva a zis atunci
Întoarceţi-vă la cărţi
Dar i s-a întors vorba
Altcineva a zis
Întoarceţi-vă la bibliotecă
Dar i s-au întors cărţile
Unii au zis
Să ne întoarcem la valori
Dar li s-au întors operele
Alţii au zis să creăm
Valori noi
Bine atunci
Să creăm valori
Fie şi cu calculatorul
Fie si cu internetul
Dar valori certe să fie
A trecut ceva
Vreme de atunci
Se pare că şi acum
E iarăşi ca atunci.

poezie de David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

5 ani doar 5

ani au trecut
de când nu, de când nu
te sărut -
atunci nu
te iubesc, atunci nu
voi veni să te sufoc înt-o pungă cu clementine (?!)
atunci nu te sărut
au trecut
atunci nu
atunci da

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel

Ne-am cam trecut, căci timpul a zburat,
Cu cântec trist sau dulce, râs, oftat...
Şi tinereţea noastră a dispărut,
Şi tot ce-a fost, acum s-a terminat.
Oricât am vrea s-avem ce am avut,
Acum ne-am cam trecut.

Ca ceaţa ce prin ramuri stă fâşii,
Ca valurile mării mii şi mii,
Ca tot ce piere, bun la început,
Prea repede sfârşitul va veni.
Dar orice am trăit şi am făcut,
Acum ne-am cam trecut.

poezie de Kevin N. Roberts, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salutul

Veneam pe cărarea mea!
Se cinsteau două pietre cu liniştea.
Am zis " noroc!"
Mi-au zis..
Vrei un foc?
Atunci bine.. bine.. rău
Atunci rău... de rău.. mai bine
Eu
ce n-am avut cu ei?
Ei ce au avut cu mine?

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!