Sfârâia
pastila în pahar de atâta fericire
că era la bazinul de comprimate
neambalate și se ridica
deasupra apei făcând pluta
avea senzația că se micșorează
și atunci regretă că nu a luat
ceva pe ea
bucuria dizolvării în paharul-piscină
i-a trecut odată
cu încetarea sfârâitului
acum nu mai avea formă
dar i-a rămas conștiința
că vremea ei a trecut
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.