Scrisoarea nesemnată

A îmbătrânit leurda pe Lună.
Cele mai multe stele au trecut graniţa
la apus. În faţa neonului ars
lumânările cântă...

Nerv după nerv
venă după venă
trec în gingii caravane cu dinţi
Se scrâşnesc stâlpii de electricitate
Se freacă păsările de aer până iau foc
Se taie metrul de croitorie şi se măsoară cu haine.

E linişte! În gropi morţii se bat pe locul
de la perete
de unde pot urmări mai de aproape
Pământul.
În rest e cald şi în loc de ochi mi-am pus două
cuburi de gheaţă
să văd cum este când plângi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulise anonimul

Penelopa ţese nerv după nerv
viaţa-i un covor de iarbă
între Scyla şi Caribda observ
nimeni despre asta nu-ntreabă

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (26 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile care ne fac să simţim ating un nerv implantat adânc în vieţile noastre. Fie că acel nerv este cald şi reconfortant, speriat şi îngrijorat, fericit sau trist, tot ne reaminteşte să examinăm cine suntem.

citat din Laura Backes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmări

Lup după lup după ea
vânătorul după armă după glonte
plângea
în amonte.
El după cal după cal
după ea după inimă după sânge
în aval
un om ridica din umeri...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum cred că majoritatea dintre dumneavoastră ştiţi, astăzi am împlinit 95 de ani. O viaţă, aproape un secol petrecut în slujba Thaliei. Nu mă întrebaţi când a trecut, pentru că în teatru timpul este relativ. Anii trec adesea ca nişte clipe, iar clipele se scurg adeseori mai greu ca anii. Cert este că, după tot acest timp, pot să afirm cu evidentă satisfacţie că nobila meserie căreia mi-am dedicat existenţa este în continuare la loc de cinste în sufletele românilor. E normal să fie aşa. Teatrul este locul binecuvântat unde oamenii pot trăi şi visa împreună. Locul unde, odată ce s-a bătut gongul, ia naştere un miracol.

citat din Radu Beligan (14 decembrie 2013)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, monalisa

cum ai înţepat vena în căutarea
sângelui meu albastru şi ai tras
cuvintele în flacoane (?!) învineţind
braţul viguros ascuns în pulover
stârnind furtuni de poezie şi proze
o lume, monalisa, crescută în ochii
albaştri fixaţi pe masca chirurgicală

acul cauta venă după venă pe sub piele
când strângeam pumnii într-o încleştare
eram un vând sălbatic pe la geamuri
smulg câteva sentimente şi le pun
pe foi nu-i romanţă sau povestire

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăteşti

cu tichete locul de veci
achiziţionat după ce-ai trecut
o stradă din trecut
uitată în grădinile suspendate ale semiramidei
hidratată cu bere
dai tichetul şi te înscrii
pe veci la locul unde te odihneşti
pe veci cu burta la o palmă
de soarele dogorâtor
în pământul plin cu rizomi
de ferigă autentică de pădure
dai tichetul şi primeşti locul
de veci în veci
şi mirosul poezii umblă
pe strada trecută în trecut
cu creierul suprastimulat
până la incandescenţă
după ce ai eliminat starea de panică

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătatea leului

Împletesc liniile de cale ferată
să-ţi fac şosete cu peroane şi genunchi la piept.
Din ţigară
se scurge lâna mâinii de mâine. Sus
pe ultima venă
poştaşul ascunde în telefon o galenă
din care să-şi soarbă ultimul ziar!
Ce tragedie!
Eu am adormit
şi în locul meu a coborât o prăjitură la cofetărie!
Pe gard un leu cerşeşte jumătate de leu!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desprimăvărare

Cerbii îşi înghiţeau coarnele
primăvara vine sub frunzele de anul trecut
ultima ladă de zestre
e îngropată unde mistreţii încă nu au ajuns..
Pe la colţul prispei
miresele
dansează după soba cu turte
nesărate
în cuburi de teracotă
sar copii pe paturi supraetajate
busuiocul în grindă prinde praf şi idei
şi bărbaţii pe prispă pun piedică
la femei...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem două cuburi ciobite

Suntem două cuburi ciobite
in colturi de suflet lipsă, lipite
in trup de coloană infinită
de dalta genelor tale
cu priviri imortale
spre Luceafăr prelungite
să-ti fiu soclu de rouă
tălpii înspinată
sărutare spaţială
până dincolo de stele
unde cântă cocoşi de asteroid
a viselor mele
asteptând mângâierile tale
să se topescă în cântece
de lebede albastre

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două lumini

Între două lumini întunericul are întotdeauna
dreptate...
Oare unde mi-am pus secunda
cu buzele ţăcănite?
Oare unde mi-am pus minutul cu ochii
scorojiţi?
Oare unde mi-am pus ora cu urechile
încâlcite?
Oare unde m-am pus?
Oare ştiţi?

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori îmi aud morţii cum îmi măsoară viaţa.
Ce timpuri! Acum acul e trecut prin aţă.
Acum e atunci şi de la atâta atunci
îţi este greaţă

rubaiat de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

BT

A trecut îngerul
şi fireşte că eram la poartă
să mă văd cum trec pe stradă
să se vadă pe stradă cum trec
a trecut
şi am venit mândru cu o ţigară
şi tata înşuruba un soare în lună
de seară
şi m-a întrebat de ţigară
şi am ridicat din umeri
şi am zis că mi-a dat-o unul
şi a râs ca altul
şi fumam
şi pe stradă îngerul a trecut
a trecut
cu un pachet de BT!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca şi când nu s-ar fi întâmplat nimic azi, am răsărit eu în locul Soarelui şi a apus el în locul meu...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu este mai aproape de om decât propria venă jugulară.

în Coran
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai-hui

Patru pereţi de lemn sunt cămaşa
paharului ce îşi doreşte
spargerea... Noptiera laşă
se ascunde sub ziare. Ofileşte
o cireaşă după urechea ta.
E inundaţie cu sticle
în care bălteşte golul
şi în copaci au înflorit ceştile pline
ochi cu miros de cafea. O pară
îşi pictează în fructieră
modul în care o să dispară
sub pământul evaporat
de plămânii scobiţi de la vară.
Din cer un nor a scos limba
lui albă
spre o pasăre ce zboară tehui
în locul meu, hai!
în locul ei, hui!
în locul nimănui!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânătorul

Vânătorul stă-între trestii lângă lac
Ascuns sub haine verzi de camuflaj
Şi imită glasul raţelor: mac, mac.
Trişând, flirtând cu ochi vicleni de paj,
Acest bărbat cu nerv, curaj, speră şi învaţă
Să fie mai isteţ decât o raţă.

poezie de Ogden Nash, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum vin şi cum trec

M-am trezit că într-o mână ţin capul meu şi că în altă mână ţin tăişul capului meu... în rest o erupţie
în trenul cu care mă deplasez de la o frunte la
altă frunte
se închină duşumeaua
şi îşi face trei semne de cuie
mai în sus de buricul degetelor
mai jos de tâmpla obrajilor
şi din aproape în aproape
groparii în limbă au început să-mi sape
cuvântul ce şuieră
când fluieră sec...
Dinspre gări se-aud cărămizile
cum tac la câini
şi ţiglele cum cad în fântâni
neplouate cum vin
şi cum trec.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

!…

Nu mai ştiu ce a rămas nescornit
ca semn al iubirii mele
gura a căpătat conturul teiubesc-urilor
pasul lasă dâră şi-n ea să citeşti
declaraţii de dragoste
ochii dilataţi – sau lumea?
În orice umbră se probează şablonul umbrei tale –
devenind gest reflex
Acestea toate vin natural…
şoaptele tale sunt muzici care mă ţin
sub un duş de nisip – clepsidră pe măsură…
fiecare bob având efigia ta, secţionează carne, os, nerv
şi venă, renăscându-le cu frecvenţă uluitoare

dovada iubirii sunt
Eu
altfel, nu mai ştiu…!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce apus

Trilul cald al rândunicii
Ofileşte fiorul fricii...
Ce-i in inimă ascuns
După dulcele apus.

Apusul cald de primăvară
Nu-i deloc, deloc, povară...
Soarele ascuns sub stele
Creionează visele mele.

Şi mă-ntreb stăruitor
Oare visele chiar mor?
Oare nu sunt ele vii
Şi după ce ne-om trezi?

Visele-s poveşti nespuse
Doar de inimă conduse
Pe tărâmul care....
Mai mereu prinde culoare.

Unde iarba-i mereu verde,
Unde toată lumea crede
În puterea îmbrăţişării
Ce aduce seninul zării!

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cu tălpile scufundate în iarba sfinţită a pământului,
cu ochii închişi, sufletul meu se roagă.
Până când iarba se preface în apă şi paşii se pierd în plutire.
Până când gândul alunecă, cer după cer, către Tine...
Aşteaptă-mă, Tată sau Mamă, sau Frate,
Prea greu îmi cresc aripile, şi Tu eşti departe...
Aşteaptă-mă unde fluviul se varsă în mare,
La graniţa dintre dulce şi sare.
Aşteaptă-mă acolo, între stânci, lângă mal.
O zi două trei, o oră măcar.
Până învăţ ce înseamnă să fii om, să fii vânt,
Să fii pasăre-n zbor şi ulcior de pământ...

Aşteaptă-mă, Tată sau Mamă, sau Frate,

Prea greu îmi cresc aripile, şi Tu eşti departe...

Biserica mea - Pădurea. Altarul meu – Copacul.
Evanghelia mea – cântecul păsărilor.
Lumânările mele – mănunchiul de stele
din coasta a doua a Căii Lactee...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!