Dintre toate păsările, cucul umblă cel mai mult cu cioara vopsită.

aforism de David Boia (12 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara vopsită

Asta-i o ispită grea,
Tot mai mulţi umblă cu ea.

distih de David Boia (7 iunie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara vopsită e cea mai folosită.

aforism de David Boia (16 noiembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara vopsită a ajuns cosmopolită.

aforism de David Boia (16 octombrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru unii cioara vopsită e operă de artă.

aforism de David Boia (21 martie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cioara vopsită

Iepuraşu-i arestat,
Şi ţinut în carantină:
Cică ar fi plagiat...
Nişte ouă de găină!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţi nevoia

să umble cu cioara vopsită
şi credea că a fost născut
să meargă cu păsăroiul albit
artificial sau de-o spaimă
închipuită de cioara care se jura
că-i şoim ori vultur pleşuv. umbla
prin târgul cu blocuri turn unde
nici ţânţarul nu visa să zboare
până sus. stătea cu privire ridicată
la o şmecherie din oţel aşezată
pe un turn ce sclipea în soare
cu tupeul clădirilor îmbrăcate
în sticlă şi inox. era necinstit
cu el însuşi de când era adolescent
dar se ferea să şi-o spună în faţă

umbla cu cioara vopsită printre oameni
şi asta îi mai amăgea foamea
uneori îşi minţea şi frica

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă Cucul!

Cântă cucul prin văzduh,
De se aude ca în burduf!
Cântă cucul cu ecou,
Doar în capitală e metrou!

Cântă cucul prin păduri,
Pe dealuri alergă iepuri!
Cântă cucul pe câmpii,
Hai să alergăm copii!

Cântă cucul prin livezi,
De eşti prin preajmă, să-l vezi!
Cântă cucul prin grădini,
Trandafirii sunt plini de spini!

Cântă cucul pe la sate,
Orăşenii îl ştiu din carte!
Cântă cucul prin oraşe,
Sătenii îl au ca ceas prin case!

Cântă cucul pe la case,
Toate simulările sunt false!
Cântă cucul printre blocuri,
De revelion au fost multe focuri!

Cântă cucul pentru noi,
Noi vrem pace nu război!
Cântă cucul şi nu tace,
Primăvara la toţi ne place!

poezie de Ovidiu Kerekes (22 februarie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre toate animalele oile dau cel mai mult de furcă.

citat din David Boia (10 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi mai vopsesc părul, căci m-am săturat să mai umblu cu cioara vopsită.

citat din Beatrice Vaisman
Adăugat de beatriceva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioara vopsită

Cioara, ce clocea de-o lună ouăle într-un cuibar,
Când veni curând sorocul, observă ceva bizar:
Printre puii ce ieşiră, de un negru-abanos,
Se mişca o arătare c-un aspect cam dubios,
Albă mică şi fragilă, gureşă din cale-afară,
Dar ca glas, indubitabil, croncănea precum o cioară.
Îngrozită, panicată, vrând micuţul să-l ascunză,
Soţul său să nu îl vadă, l-a acoperit c-o frunză
Şi cu gândul să evite diferendele nebune,
L-a vopsit pe de-a întregul, tăvălindu-l în cărbune.
Şi aşa trecu de criză, evitând o confruntare,
Dar fugi ca o furtună la bătrâna vrăjitoare.
Cotoroanţa, ascultând-o cu un aer cam tălâmb,
O-ntrebă de e cuminte, de-a călcat vreodată strâmb,
Dacă e însărcinată, de-a luat penicilină,
Dacă a făcut vreodată dragoste şi pe lumină,
Dacă s-a scăldat în lapte, dacă-n timpul ce-a fost grea
A mâncat mai des lactate, caşcaval sau telemea.
Cioara a răspuns spăşită că a mai păcătuit,
Însă cu cioroii tineri, de un negru-antracit,
Dar şi-a amintit cu spaimă de un sumbru amănunt:
Că greşise, doar o dată, c-un bătrân croncan cărunt,
La un chef ce se ţinuse într-n plop de protocol.
El era cioroiul alfa, şeful peste-ntregul stol
Şi a condiţionat-o să-i dea post la un birou,
Cu-avantaje sexuale, deci i-a afectat un ou.

Morala 1

Frunzele, chiar de la Eva, verzi, uscate, mari sau mici,
Pot ascunde pui de cioară, dar şi alte păsărici.

Morala 2

Sunt ciudate fenomene şi se cade în ispită,
Când pe la birou se umblă cu o cioară cam vopsită.

Morala 3

Părul negru nu-i în stare nici în grup, câteodat',
Ce e apt să săvârşească, lesne, părul grizonat.

fabulă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărtăşirea ciorii

" Ei, bine," a zis Cioara, " Cu ce începem?"
Dumnezeu, obosit după crearea lumii, sforăia.
" Care e calea?" a zis Cioara, "Încotro o apucăm prima oară?
Umărul lui Dumnezeu era muntele pe care stătea Cioara.
"Hai," a zis Cioara, " Haide să discutăm această situaţie."
Dumnezeu zăcea, cu gura căscată, o carcasă uriaşă.

Cioara a smuls o bucată mare şi a înghiţit-o.

" Oare acest cifru se va releva prin digestie pe el însuşi
Auzului, detaşat de înţelegere?"

(Asta a fost prima glumă.)

Însă, deodată, s-a simţit mult mai puternică.

Cioara, hierofantul, înfoiată, impenetrabilă.

Pe jumătate iluminată. Mută.

( Îngrozită.)

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Italia

Mai latină nu se poate,
Dintre toţi şi dintre toate.

distih de David Boia (15 octombrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teologia ciorii

Cioara a realizat că Dumnezeu o iubeşte –
Altfel, ea ar fi fost materie anorganică;
Deci chestia asta era deja dovedită.
Uimită, Cioara s-a regăsit în ritmul propriei inimi.

Ea a înţeles că Dumnezeu a spus "Cioară" –
Existenţa ei a fost revelaţia Lui.

Dar oare cine a spus "pietre"?
Ele par de asemenea să existe.
Şi ce spune această tăcere stranie,
După ce pasiunea pentru bovine s-a stins?

Şi cine a iubit ghemele de pene murdare
Care cădeau din cuiburile ciorilor mumificate pe crengi?
Ce spune tăcerea plumbului?

Cioara a realizat că există doi Dumnezei –

Unul dintre ei fiind mult mai mare decât celălalt,
Iubindu-şi duşmanii
Şi deţinând toate armele

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Cu cioara vopsită"

Schimbările produc furori:
Constat la Cluj, în plină zi,
Că nu sunt bănci în "trei culori",
Acum sunt doar portocalii!

epigramă de Ştefan Buzărnescu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura cucuteni se întinde peste tot unde cântă cucul.

aforism de David Boia (18 septembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicii umblă cu poante, iar balerinii umblă pe poante.

calambur aforistic de David Boia (11 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei trei cuci din fruntea ţării: cucul Ponta – premierul, cucul Băsescu – preşedintele României, şi cucul Antonescu – preşedintele Senatului (pamflet)

Cucul Băse', ăla mare,
Cântă pentru informare:
Iese fix la ora şase
Şi ne cântă de Năstase,
Şi de Ponta mitomanul,
Şi-Antonescu grandomanul.

Cucul zis şi Antonescu
Se ia-n clonţ cu cuc' Băsescu,
Şi îl cântă, şi-l bârfeşte,
Şi deloc nu osteneşte;
Căci această creatură
A strâns multă, multă ură.

Cucul Ponta, îngâmfat,
Cântă ca un apucat,
Cântă-ntruna - din sculare
Până merge la culcare;
Ba mai mult, ăst "mare domn"
Cântă chiar şi noaptea-n somn.
....................................
De ce cântă ne-ncetat?
Cântă fi'ndcă... e stricat.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (10 octombrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre toate dictaturile, dictatura timpului e cea mai exactă.

aforism de David Boia (19 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul familist

Cucul se întoarce-acasă,
Să-şi mângâie puii săi,
Dar, văzându-i mari, îi lasă
Şi devine iar holtei…

epigramă de Efim Bivol din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul şi pupăza

Cucul, tânăr cavaler,
Sătul de-a mai fi stingher,
Hotărî-ntr-o zi anume
Să-şi găsească rost în lume:
Mai precis, să se însoare
Şi el cu o zburătoare.
Astfel că, văzând odată
Pupăza din tei, moţată,
Cu mult ruj şi silicoane,
Cum au multe fetişcane,
Şi-a zis că îi e sortită
Pasărea sulemenită,
Încât, ameţit, burlacul,
I-a trecut mândrei cerdacul.
Şi aşa a fost să fie,
Să-şi ia pupăză soţie.
Ea era mândră, normal,
C-avea cucul ideal:
Tânăr, falnic şi vioi,
Cum n-au altele-n zăvoi.
Însă asta a aflat
Chiar şi cucul însurat
Şi cum şi-alte zburătoare
Îşi doreau cucul cu-ardoare,
N-a putut bietul de el
Să fie un soţ model...

MORALA:
Aşa e, dragile mele,
Cu bărbaţii "pui de lele"!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!