Business moldovenesc

Am transferat banii la buget
Dar, ceva e cu Codul Fiscal...
Ceva foarte naţional,
Ca o toamnă prin făget.
Am stat cu contul bancar,
15 zile blocat, fără nici o vină,
Străină îmi este mie ţara, străină
De ce? nu aveam habar...

Cu banii la stat plătiţi,
Puneam ciubuc încă cuiva în guşă,
Dar, cu degetele prinse în uşă,
Stăteam în banca de păţiţi.

Scriu şi mă apucă fiori,
Se urcă sângele-n tâmplă,
Doamne, ce se întâmplă
Prin spitale şi-nchisori?

poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Nu eu, şefu'; eu n-am uitat nimic. Dar tocmai mi-am amintit că nici Ly, nici Nick n-au dat banii pentru consumaţia noastră. Deci ei au uitat ceva, pentru că n-au plătit.
Nick: Ce n-am dat?! "Banii"?! Ce "banii"?
Nistor: Cum adică, "ce bani"? Banii!
Nick: Nu înţeleg... Ce sunt ăia, "banii"? Nu ştiu ce înseamnă, nu cunosc termenul. Ce înţelegeţi voi prin "banii" şi la ce vă folosesc?
Nistor: Dar mă uimeşti! Banii sunt folosiţi pentru a plăti obligaţiile şi datoriile. Dacă voi nu folosiţi bani, atunci cum sau cu ce veţi plăti acum consumaţia noastră?
Nick: Să plătim?! Şi asta ce mai înseamnă?
Nistor: Ce vrei să spui? Cum să nu ştii ce înseamnă să plăteşti?
Nick: Păi... Serios că nu ştiu! Altfel, aş fi "plătit", cu "banii", cum spuneţi voi.
Nistor: Să plăteşti înseamnă să dai ceva în schimb, să achiţi consumaţia. Iar noi am primit multe bunătăţi, dar nimeni n-a dat nimic în schimb, ceea ce înseamnă că n-am plătit.
Nick: Aha, înţeleg... Dar de ce să dăm ceva în schimb?
Nistor: Pentru că aşa se procedează de obicei, aşa e corect. Nu poţi primi ceva, fără a da altceva în schimb, altfel rămâi dator.
Nick: Deci voi daţi în schimbul a ceea ce primiţi "banii".
Nistor: Da, noi dăm bani, căci ei sunt făcuţi pentru aşa ceva.
Nick: Aha; deci "bani".

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ţii în mână o mână străină

Eu ţin în mână o mână străină,
E caldă sau rece eu nu pot s-o simt.
Gândul meu e la tine – fiinţă haină,
La dragostea noastră pierdută în vânt.

Tu ţii în mână o mână străină,
Te faci că ţi-e cald – eu ştiu că îngheţi.
Mă faci să fiu fiinţă haină,
Uitarea s-o scriu pe-ai inimi pereţi.

Ţinem în mâini – mâini străine,
De ieri sunt străină să ştii,
Şi mâna-mi străină îţi este de mâine.
Străină fiind, nu aştept să mai vii..

poezie de Guţu Anna Igorevna din Supradoză de gânduri (4 ianuarie 2014)
Adăugat de Simona Micu
Comentează! | Votează! | Copiază!

stat

Statul nu înseamnă consangvinitate, nici unitate lingvistică, nici unitate teritorială, nici continuitate de locuire. Nu înseamnă ceva material, inert, dat şi limitat. Este un pur dinamism - voinţa de a face ceva în comun - şi datorită lui, ideea de stat nu e limitată de nici un termen fizic.

definiţie de Jose Ortega y Gasset în Revolta maselor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măsura dorului

privesc atent prin cameră,
ceasul mi-a stat de ceva zile.
şi pe fereastra dinspre pat
se-observă iz de amintire.
se scurge lin, căci plouă calm
de ceva zile.

mă uit la ea ca-ntr-o oglindă,
ceasul e stat, caloriferul rece.
nimic schimbat în cameră
cu ceasul stat, şi totuşi timpul trece.

pe fereastra mea spre amintire
văd aburii din ceaiul tău fierbinte.
şi-aud cu disperare râsul tău;
dar cel mai tare-ţi simt parfumul simplu,
dulce, îngropat adânc în capul meu.

timpul a trecut şi ploaia s-a oprit uşor.
toţi stropii-au dispărut de pe fereastră.
tot ce-a rămas să se observe în casă
e-un ceas.. ce-mi aminteşte de-al tău dor..

poezie de Ştefan Ababei
Adăugat de Ştefan Ababei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi iată că s-a adeverit ceva ce am profesat mai târziu, când am stat la catedră vreun sfert de secol şi ceva: există lucruri pe care le înveţi prin ce simţi, nu prin ce ţi se comunică sau prin ce citeşti.

Mircea Albulescu în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maleficul troc

Ceva se zvonise prin târgul uitării,
iar zvonul se-ntinse în dansu-i baroc,
aleşii, sosiţi la voia-ntâmplării,
găsiră motivul de sfadă ad-hoc.
Era ceva nevăzut, ca o ură,
simţită arar prin apaticul loc,
dar cei din turnul de strajă văzură
că-n urbe, la colţuri, se vinde noroc.

Stăpânii cetătii, plecaţi din palate,
veniră cu banii la masa de joc,
perechea de popi, cu dame furate,
înfruntă careul de aşi la mijloc.
Tu crezi că norocul va ţine cu tine
şi-adaugi o miză mai mare în joc,
dar chinta furată de mâna străină
sugrumă din faşă pretinsul noroc.

Rămas, pe crenel, ostaşul de strajă,
zadarnic aştepţi la un schimb reciproc,
ivitul de zori, laminat ca prin cajă,
afară se vinde discret la obroc.
Dar vremea uitării veni ca o boare
ştergând frământarea uitatului loc,
la colţuri norocul încă dispare
prin sita ce-şi cerne maleficul troc.

poezie de Corneliu Neagu din Fata Morgana, Ed. ePublishers, Bucureşti, 2016 (2016)
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conform Codului Administrativ, instituţiile de cultură pot să închirieze spaţii, dar toţi banii se duc la stat. Aşa că am pierdut încă o sursă de venituri. Nu doar noi, ci şi alte teatre, opere, biblioteci, muzee etc. Guvernanţii de atunci aveau deficit bugetar mare şi aşa au considerat, că trebuie să ia şi de la noi ceva.

citat din Ion Caramitru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul de cârpă

are demisia în buzunar
dar nu are demnitate
trage ceva şi urcă din nou
la volanul care târâie ţara
în prăpastie cu nonşalanţa
omului cârpă manevrat
de păpuşarii de peste tot
crede că are cazierul curat
după douăzeci de ani
de minciună şi frustrare
dispărut două zile din viaţa publică
atât cât a stat la puşcărie
revine la microfon şi ne spune
că nu va demisiona
nici nu s-a gândit la demisie
omul de cârpă nu e lăsat
să plece până nu-l eliberează
stăpânii lui care jefuiesc ţara
mai au nevoie de gunoaie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu îţi cheltui toţi banii o dată. Economiseşte şi cumpără ceva deosebit - ceva de calitate sau de valoare, sau ceva de care îţi vei aminti toată viaţa. Aminteşte-ţi, toţi banii aceştia daţi pe nimicuri se pot aduna într-o mică avere.

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banii de pe listă

Statul de plată iar a-ncremenit,
Dar angajări se fac nelimitat,
Pe foaie banii au înţepenit,
Noi ne prefacem că lucrăm la stat.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

State: Aveam şi io nişte bani, banii e ochiu' dracului şi n-am stat cu dracu' lângă mine, am făcut o căsuţă.

replică din filmul serial Inimă de ţigan (2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratul scop al călătoriei nu este să rătăceşti printr-o ţară străină, ci să drumeţeşti prin propria ta ţară ca şi cum ar fi una străină.

citat clasic din G.K. Chesterton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antreprenoriatul nu este arta de a câştiga noi clienţi sau noi bani. Este arta de a-ţi plăcea ceva, de a face acel ceva, iar clienţii şi banii o să vină de la sine.

citat din Richard Branson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Necazurile unui primar, în condiţiile unui buget de austeritate şi... soluţia salvatoare

- Cu banii alocaţi de stat,
N-avem cum face trotuare!
- Le facem noi, a replicat
Un grup de fete "săritoare".

epigramă de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stat în alt... stat

Scoate-mă, Doamne, din vidul existenţial,
Ia-mă de mână şi-ndrumă-mi pasul,
pe Pasul Tău invizibil, etern,
îndepărtează-mi, îndată, impasul,
care mă poate arunca
în Infern.

Trece-mi, Doamne, lacrimile prin sită,
îndulceşte-mi sufletul de amar năpădit,
scoate-mă din starea de eu a neantului...
iartă-mă, sunt aici, am venit
să-mi descarc sufletul, la margini de fire,
sunt un Iov, Majestate,
în devenire.

Răspunde-mi, Te rog, sunt încă fiinţă,
plăsmuită după chipul şi asemănarea Ta,
iubirea-mi, furia-mi, nebunia,
urletu-mi tandru
şi floarea de Nu-mă-uita,
mă domină de când eram flăcăiandru...

Trăiesc în mijlocul Luminii
care, uneori, mă răneşte,
în zori şi-n amurg,
când zilele curg,
îţi port pe umeri toate judecăţile,
Doamne,
iartă-mă că sunt şi am fost,
cu rost, fără rost!

Sunt obosit de mine însumi... Doamne,
scoate-mă din povârnişurile firii,
e vremea când se ofilesc trandafirii
şi Timpul Cruce devine...
prin mine, prin Tine,
mă leg peninsular de Infinit
şi mor fără capăt,
subit...

Mi-e sete, Doamne, de viaţă,
mi-e foame, Doamne, de ideal,
mi-e dor de-un apus muzical,
îmi ispăşesc, Doamne, sinele,
şi alerg, nebun, după mine...

În flori, cu peţioluri şi stamine,
au adăstat
Raiul şi Iadul –
stat în alt... stat!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O ţară de milioane

Ţara Doamne-i un ciubuc
pentru cine stă degeaba
şi se-ntreabă pe facebook
carei-i prin ogradă treaba

Pentru cine stă degeaba
primăvara-i un coşmar
şi dacă răsare iarba
şi dacă-nverzeşte iar

Primăvara ce coşmar
n-o găseşti nici pe facebook
ţara mea de buzunar
ţară Doamne de ciubuc

Pentru cine stă degeaba
şi-i admiră doar podoaba

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăpână şi străină...

Stăpână salcie îmi spune,
De-ai adunat în ochii tăi
Toţi nuferii pictaţi pe lume,
Oare azi ce-ai făcut cu ei?

Mi-ai dat cândva şi mie unul,
L-am aşezat pe infinit,
I-am pus un nume cum niciunul
N-a fost atât de mult iubit!

E-adevărat că într-o noapte
A vrut să vină să mi-l ia
O stea ce dănţuia în şoapte
Chiar peste-mpărăţia ta?

Tu frământai tăceri cu sete,
Privirile-ţi urcau spre cer
Iar steau-avea ca să îmbete
Tot universul de mister.

Eram plecată-n miazănoapte,
Aveam o cină de trecut,
Prea bună salcie, se poate
Să spui că nu m-ai cunoscut?

În tine-am pus nectar şi miere,
Din scorburi mi-am făcut brăţări,
Le-am prins în suflet cu plăcere
De ce îmi ceri şi alte dări?

Tu ştii c-am stat în sfori legată
Tot căutând în gând ceva?
Speram să plece steaua-ndată
Dar tot mai sus ea strălucea...

Nmic sub soare nu e sigur,
Mi-am zis, cu gândul în ecou,
Dar deodat-un nufăr singur
Se arătă pe chipul meu.

Avea în ochi o zi senină
Iar albul plin de-nţepături,
Străină salcie, porţi vină
C-am ciugulit fărâmături...

Dar ştii, pe nufărul din mine
Stă scris cu litere de jar:
Nu vei găsi între ruine
Lumina din al vieţii far!

poezie de Gina Zaharia
Adăugat de Gina Zaharia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suprataxă

Se plâng românii că sunt prea taxaţi
Şi că de stat sunt prea împovăraţi,
Eu nu-s de-acord cu asta şi vă spun
Că bani mai vreau să dau, mi-o tot propun

De ieri, de când impozite-am plătit,
Şi iată, încă nu sunt liniştit
Ca-n ceilalţi ani - şi nu e chiar demult -
Când nu simţeam al inimii tumult

Odată ce scăpam la stat de dat.
Pe-atunci eram, pe dată uşurat,
Dar nu de bani - o, nu! - căci mă simţeam
Un "om de bine", banii când dădeam.

Acum, nu ştiu, ceva s-o fi schimbat
Căci am, de-o zi, impozit achitat,
Dar tot aş vrea o taxă să găsesc,
La casiera blondă să plătesc.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Jilava

Citeam pe-un zid, cu sânge scris:
"opt ani am stat aici închis"
şi te vedeam, brav şi tăcut,
smerite scrib necunoscut.

Pe-acelaşi zid, mai jos săpat:
"cinci ani şi şase luni am stat"
şi cât priveam porţi şi pereţi,
erau doar ani, şi luni, şi vieţi.

Citeam pe-un zid, cu sânge scris,
am stat închis, am stat închis...
O, Doamne, cât aş vrea să ştiu,
eu, într-o zi, cât am să scriu?

poezie de Mircea Ionescu-Quintus din Moara Dracilor (1999)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâmplare de... poveste!

Pentru cine vă întreabă,
Veste daţi pe străzi, în show-uri:
Nicolae, Moş de treabă,
Nu mai vine cu cadouri!

Fără pic de reverenţă,
Vreţi motivu-adevărat?
Pentru că, din neglijenţă,
Moşul nu s-a vaccinat...

Astfel, noaptea cea divină,
Cu magia ei, se pierde,
Însă Moşul e de vină,
Încă n-are carte verde!

Dar, în plus, şi de mirare,
Are-n schimb, temperatură,
Aşadar şi prin urmare,
Nu-l primim în bătătură!

De-l băgăm în carantină,
Nicolae, Moşul bun,
Voie ar avea să vină
Tocmai după... Moş Crăciun!

Dar, vedetă între staruri,
Şi, aproape Stat în Stat,
Ar putea să-mpartă daruri,
Moşulică... Arafat!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!