Crepuscul

Se însera
pluteam
fierbeai şi ne iubeam
într-un desen pictat cu orizonturi.
Râvneam
şi-n ziuă
ceaţa alburie
ne diseca
se-împrăştiau apusuri
vieţi cenuşii şi colbul
se-răspândeau
umplându-ne cu vise.
Ne ascundeau cometele de lucşi
şi noapte-albastră cenuşie
se-înviora
Era târziu şi -totuşi-
ni se părea
dorinţa miticului ars
mustea din luminările încinse.
Şi iar se-însufleţeau
dezlănţuirile aprinse.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un târziu

Într-un târziu
Vine şi poezia.
După frământări de o noapte,
Spre ziuă.
(Pe la cântatul cocoşilor de ziuă).

- Ceva nou? întreb încercănat.
- Nimic.
- Atunci de ce-ai mai venit?
- Ca să-ţi fac o viaţă mai frumoasă, zice.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imagine

Ascultă pământul cum plânge,
până acum nu s-a întâmplat ca îngerii
să moară pentru el.
Ne iubeam în nisipul prelins de pe stele,
trupurile noastre absorbind întunericul
concurau cu eternitatea.
După ce primisem în dar oasele vântului,
încercasem să punem în ele oceanul,
ne uitam la umbrele lumii,
treceam dincolo de oglinzile care ascundeau
peşteri şi vise, acolo unde purtam la gât
oasele de sticla ale vântului.

Ne iubeam în nisipul prelins de pe stele,
numărând lacrimile pământului…

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă

E toamnă. Marea bate-n ţărmul ud
Şi furioase valurile-njură
Bolborosiri de spume se aud
şi cerul e mânjit cu nori de zgură.

Sunt multe ceasuri şi e încă ziuă
pe nisipul ţărmului pustiu
Şi rece suflă vântul şi-n târziu
şi marea neagră bate apa-n piuă.

poezie clasică de Nichita Stănescu din volumul: Nepublicate 1953
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa prin crăpături

Prea se crapă de ziuă!
Crapă de ziuă copacii cu crengile întinse spre şoapte
crapă de ziuă două paturi într-un îndrăgostit
ce a dormit pe bancă afară în parc
crapă de ziuă autobuzele cu şcolari îmbătrâniţi
crapă de ziuă pasărea care şi-a smuls aripile
cu umbra sărutului
crapă de ziuă suavul dans în fântână
a unei mirese furate
crapă de ziuă columna trenului în halta cu câini
crapă
crapă de ziuă
şi se vede noaptea cum curge...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O zi cenuşie [A gray day]

Nu-s pescăruşi, căci ziua-i cenuşie,
Iar ceaţa-i peste soare draperie.
Parâma geme, pânza e vioaie,
Puntea-i udată bine de o ploaie,
Valuri lovesc necruţătoare-n chilă,
Corabia se zbate, instabilă.
Dar marinarii strigă-n ceaţa deasă
Şi cântă veseli, fiindcă nu le pasă
Că vântul suflă cu sălbăticie
Şi că pe mare ziua-i cenuşie.

poezie de Ruby Archer, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desen inerţial

Eşti poezie,
azi ţi-am descoperit curbura sculpturală,
existenţial
mă atrăgeai c-un magnetism insinuant
fixat într-un erotism simbolic.
Te-am sorbit în gândul răvăşit
dizolvat cu violetele de Parma,
spulberat în deznădejdea
dorinţelor noastre.
Ametistul ochilor tăi
încrucişat cu realităţile lubrice
năvălea,
n-am recunoscut umbra violată
cum hohotea încâlcit,
în amalgamul atracţiilor nestăpânite.
Încurcaţi, tipărim continuu,
niciodată nu vom avea aceeaşi polaritate.
Acoperiţi din tine iubito,
ne prăbuşim.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea înclinată

Deasupra mării înclinate,
Deasupra orizontului,
Trudeşte nava.

Osul nasului ei cenuşiu ca ceaţa,
Inima ei aprigă ca marea,
Ea vine de la drum lung,
Ea pleacă la drum lung.

Deasupra mării înclinate,
Deasupra orizontului,
Ea trudeşte – aprigă ca marea, cenuşie ca ceaţa.

Ea este luminiţa verzuie din noaptea cenuşie.
Ea vine şi se se duce prin ceaţa mării.
Ea trudeşte deasupra orizontului înclinat.

poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Smoală. Bacoviană

Plouă
plouă peste case
alterate, degradate, suprapuse
degerate, îmbuteliate
abator de oameni
tristeţi plictisite
întuneric şters,
timp întins în hăuri
gust de ebonită arsă
mohoreală pală, şantiere scurse
prăpăstii murdare peste municipiu
oase învelite, dichiseală stinsă.
Cenuşii sunt toate
vise, descompuneri, frunze răvăşite
culori fără nume
urme de iubire
îndoit e vântul
zboară peste inimi
asfalt, smoală, plumb
umbre chinuite.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ţăranului

Au trecut vremuri încinse
Ce-au curs fără a lui vrere,
Palme de sudori aprinse
Ard, veghează în tăcere.

Peste ţarine întinse
Se trag brazde în durere,
Au trecut vremuri încinse
Ce-au curs fără a lui vrere.

I-au stors ultima avere,
Speranţe-n ţărână-s stinse,
Gârbovit, fără putere,
Peste tâmplele lui ninse
Au trecut vremuri încinse.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă

De câte ori pe înserat
În târgul mic te-am aşteptat
Când tremurând că n-ai să vii
Umblam pe străzile pustii

Se însera şi-n câte-o poartă
Pica domol o floare moartă
Ce risipea un stins parfum
De liliac sau de salcâm

Prin case albe cu zorele
Clipea o lampă sub perdele
Şi răsuna un vechi pian
Prin vălul serii sub castan

O ceaţă cobora uşor
Simţeam în suflet un fior
Iar lampagiu-n cap de uliţi
Prindea o stea în vârf de suliţi

Şi se pierdea cu pasul rar
Din pâcla serii pe trotuar
Când eu pândeam, ca şi-alte dăţi
Pe-acelaşi drum să te arăţi

Când te ivei într-un târziu
Prin târgul ce dormea pustiu
Părea că pomii toţi sunt plini
De flori de cântec şi lumini

cântec, muzica de Nicu Alifantis, versuri de Miron Radu Paraschivescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte în braţele tale

O noapte în braţele tale
Şi încă o noapte... apoi,
Iubito! îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.

O noapte senină şi lungă,
În care nebun mă-nfăşor,
Lăsând către tine s -ajungă,
Vrăjitul şi adâncul... fior.

O noapte cu vise aprinse,
Beţie de patimi... arzând,
Uşor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.

O noapte de -atingeri şi şoapte,
De ploaie şi fluturi în zbor,
Când buzele -n rouă sunt coapte
Şi-n tine... amorul... strecor.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O noapte în braţele tale

O noapte în braţele tale
Şi încă o noapte... apoi,
Iubito, îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.

O noapte senină şi lungă,
În care nebun mă-nfăşor,
Lăsând către tine s-ajungă,
Vrăjitul şi-adâncul... fior.

O noapte cu vise aprinse,
Beţie de patimi... arzând,
Uşor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.

O noapte de-atingeri şi şoapte,
De ploaie şi fluturi în zbor,
Când buzele-n rouă sunt coapte
Şi-n tine... amorul... strecor.

poezie de Constantin Triţă din Doar pentru tine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pingelele

Duminica
mama îmi cocea dorinţele
într-un cuptor de lut
în liniştea lui
tata punea pingele
unor pantofi
niciodată purtaţi
umbra pendulei
îmi arată colţul ştirbit
din grinda tavanului
într-un târziu
mă trezesc încălţat
pluteam de voie
pe mâna tatălui meu…

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am pictat

Te-am pictat pe o coală de hârtie,
Te-am pictat pe o frunze de stejar.
Te-am pictat pe o lacrimă de iubire
Care a curs odată din ochii tăi frumoşi de chihlimbar.

Te-am pictat pe o gutuie galbenă
Cum este soarele pe cer.
Dulce, amăruie ca şi sărutul
Care deseori ţi -l cer!

Te-am pictat pe o rază de lumină,
Te-am pictat pe o stea.
Căci tu eşti a mea stăpână,
Te-am pictat chiar şi pe inima mea!

poezie de Vladimir Potlog (5 noiembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gelozie

Când mă iubeşte piatra
care mă izbeşte
absurd abisul vine din adâncuri,
ceaţa mată hoinăreşte pe străzi;
coborâm răsfăţaţi în profunzimi,
umbrele îşi caută singurătatea
se află, se regăsesc, se împlinesc.
Pândim să se reverse cerul.
Ce odios e timpul care ne răsfiră!

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idilă

Pluteam de drag în noapte pe alei
Şi ne iubeam ca vechii castelani...
Bogată ea de 20 de ani,
Eu - tinerel de 20 de... lei.

epigramă de Tristan Corbiere din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câştigând vise

Amândoi câştigăm vise
facem jocuri periculoase
dănţuim în spirale şi lumi sinusoidale
Trecem în contratimp
ca rătăcirea sfârcului
şi cetei hormonilor ascuţiţi
ascunşi în spatele draperiilor de pluş
Dereglăm programul hergheliilor
şi răsuflările în focuri de paie
peste noianul amintirilor
singurătăţile îmbrăţişează
draperiile amurgurilor ratate
în uzura fanteziilor deja împlinite.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

Te caut încă printre flori,
Prin colţul ierbii care plânge,
Iar pe cărare se răsfrânge
Iubirea noastră prinsă-n nori.
Prin ploaia frunzelor ce mor,
Un dor nestins de tine creşte
Şi-n piept, subit, îmi înfloreşte
Un ţipăt tainic de cocor.

E prea târziu să uit ce simt
E prea târziu să-alung dorinţa
Şi-n ochi îmi scrie neputinţa
Un cod cifrat cu ce resimt.
Iubeşte-mă din nou un ceas,
Cum te iubesc eu în tăcere
Şi fă-mi din clipe giuvaiere,
Să simt iubirea-n orice pas.

Am alungat al nopţii cânt,
Iar toamna geme în apusuri
Şi ploaia-nalţă-n ambitusuri
Doar uragane prin cuvânt.
Primeşte-mă în braţe iar
Şi dăm balsamul dezmierdării,
O noapte-n braţele mirării,
Să-ţi simt iubirea ca pe-un dar.

Te caut încă pe cărări,
Prin ale toamnei lăicere,
Prin ale vântului unghere,
Dar între noi se ţes doar mări...

poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept

E noaptea târziu, stelele-s aprinse
N-ai apărut şi mult mă doare
Că-n largul mării talazuri necuprinse
Mugesc, făcând spre mal cărare...

Te-am căutat pe cărări întinse,
Am cercetat în clipele fugare,
E noaptea târziu, stelele-s aprinse
N-ai apărut şi mult mă doare...

Te aştept mereu cu braţele întinse
Ca să-mi alini focul din suflet
Şi să-mi spui dintr-un răsuflet
Te iubesc! În braţele-mi cuprinse!

E noaptea târziu, stelele-s aprinse!

rondel de Marilena Dumitrescu
Adăugat de Marilena Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul gropar (sapă şi cântă):
În tinereţe când iubeam, iubeam,
Mi se părea o mare desfătare
Şi timpul, of, în loc l-aş fi oprit, dacă puteam,
Doar că s-a vădit a fi, of, o-nchipuită răsfăţare.

replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul V, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!