De aceea spun că rolul unui maestru nu e de a-ţi pune în cârcă noi bagaje, de data asta despre Advaita Vedanta: "Vai, am auzit că eu sunt Viaţa veşnică, sunt Acela care îngrop moartea în inima Vieţii veşnice." Nu, nu este despre asta. Este de a scăpa de orice fel de bagaj, dă totul jos din spinare, pentru că aşa este, cum am mai spus, nu eşti cum e Sisif. Eşti ca şi cum duci în spate întregul munte Himalaya. Frumos e TOTUL; ce Prezenţă, nu e frumoasă?! Are ea nevoie de constructe psihologice? Toate constructele psihologice pe care le-ai acumulat de la vârsta de un an - când ai început să ai acest sentiment al separării, că până atunci el nu exista - şi până în acest moment, când auzi aceste cuvinte, toate pot să fie date jos chiar Acum, chiar Aici. Nu te poţi adresa minţii într-un Satsang, eu vorbesc direct Conştiinţei/Sinelui, de aceea tot ceea ce rămâne este Prezenţa sacră, TĂCEREA.

Atmaji Maharaj în EL este Aici de la începutul veacurilor şi găzduieşte în EL toate veşniciile, Partea 3
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu eşti mintea. Când vezi că tu nu eşti mintea, orice ţi-ar spune mintea, tu nu eşti preocupat de problemele ei. Indiferent dacă are credinţa că eşti Dumnezeu sau că nu eşti Dumnezeu, că are o nevoie sau că nu are o nevoie, este anulat din start. Ce rămâne? Este ceea ce Este. Această Prezenţă este desăvârşită. Simţământul de A FI sau "Eu-Sunt" nu poate să lipsească, el este cel care are grijă de tine, care îţi face inima să bată. EL este aspectul lui Dumnezeu manifestat. Când încerci să-l ajuţi pe "Eu-Sunt" cu mintea, atunci începe să apară întreaga confuzie. Exact asta am spus, că doar "Eu-Sunt" există, restul nu există. În el există totul, în acest "Eu-Sunt" există întreaga iluzie. Pentru că "Eu-Sunt" găzduieşte mintea şi atunci mintea creează întreaga Mahamaya. TU NU EŞTI MINTEA. În faţa Absolutului, chiar şi aceste cuvinte sunt lovite de nulitate.

Atmaji Maharaj în EL este Aici de la începutul veacurilor şi găzduieşte în EL toate veşniciile, Partea 2
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată recunoscută această Conştiinţă în mod complet - şi ea este o secundă, nu mai mult - vezi că Tu dintotdeauna Eşti Aici. Indiferent de ce ar spune mintea, vine mintea şi spune: "Uite, vezi, l-ai pierdut pe "Eu-Sunt"! Dar tu nu eşti când îţi spune mintea asta? Nu ce spune mintea aştepţi tu! Nu confirmarea de la minte - că o să aştepţi până la Sfântu' Aşteaptă - ci ca ce anume exişti Acum, în această secundă? Ştiţi când, în special, apare această senzaţie că l-ai pierdut pe "Eu-Sunt"? Când apare o emoţie puternică şi pleci cu emoţia aceea şi începi să faci un construct. Dacă toate constructele pe care mintea le face despre Prezenţă sunt văzute ca nefiind Prezenţa, atunci ceea ce rămâne, este însăşi Prezenţa. Lui "Eu-Sunt" i se întâmplă vorbirea, trăirea, experienţele şi aşa mai departe. Iar Acela în care inclusiv "Eu-Sunt" se întâmplă să apară este Supremul, este Transcendentul, Dumnezeu Tatăl Nemanifestat, pe care noi o să-L fim, după ce acest simţ de A-Fi se va reîntoarce Acasă.

Atmaji Maharaj în "Eu-Sunt" poate fi pierdut?, Partea 3
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absolut toate "scopurile" minţii, chiar şi cele mai "măreţe, mai nobile" dintre ele, pentru viaţa care o eşti sunt doar invitaţie la limitare. Când rămâi fără nici un scop, liber de orice acţiune, de orice căutare, tu eşti Prezenţa, nu cauţi Prezenţa. Adevărata Prezenţă este ca un ocean tăcut şi infinit de Absenţă. Când eşti absent la apelul minţii nu vei pleca nici o clipă de Aici, nu vei ieşi din Prezenţă pentru rolul "urgent" al gândului.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce anume este de veacuri Aici? Frumuseţea întrebării: "Cine sunt eu?" este că nu există niciun răspuns. Mintea va încerca să te ajute, dar însăşi cuvintele "eu sunt" apar în ceea ce deja "Eu-Sunt". Liniştea este aceeaşi. Acest "Eu-Sunt" este cel care este la graniţa dintre "cu formă" şi "fără formă", percepţia pură, fără niciun perceptor. Dacă acum, în această clipă, există doar cuvintele şi doar auzul, dacă ele nu caută să se asocieze unui individ - "eu", care încearcă să înţeleagă ceva - ce mai rămâne? Pe Cel ce moare înainte de moarte, moartea nu-l mai poate atinge, pentru că este el însuşi moartea morţii. Îmi place să spun, şi chiar aşa este, că El a îngropat moartea în Inima Vieţii Veşnice. Noi nu realizăm că acest concept de naştere este o farsă la fel de mare ca şi conceptul de moarte, chiar le credem reale. Noi credem că suntem o formă înlănţuită în lumea formelor. Când eu scriam Biblia, tu jucai table cu Dumnezeu. Pe mine mă interesează, ce anume este de veacuri Aici? Sinele nu este un concept, toate conceptele vin şi pleacă din Prezenţă, dar Prezenţa rămâne. Ceea ce suntem noi este atât de evident, încât este inevitabil. Sinele este inevitabil!

Atmaji Maharaj în Când capul "eu-lui" este tăiat, ce mai rămâne?
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai mare capcană a creştinului ca şi a femeii îndrăgostite este să creadă că el s-a eliberat de mintea lui, că a trecut dincolo de ea, pentru că are niscaiva-i taine/trăiri. Şi nu vedem că şi asta e un banal gând. Deseori oamenii spun: te iubesc din inimă, nici nu ştii ce simt pentru tine, când de fapt e mintea toată ziua. Omul uită că mintea prin repetiţia unui gând poate crea o emoţie, o emoţie care se repetă poate crea un sentiment, iar un sentiment îndelungat va duce la banala credinţă gen "Eu vorbesc cu Dumnezeu, cu extratereştri, îi simt harul pogorându-se asupra mea, sau simt că şi Gogu mă iubeşte! etc." Momentul în care ne eliberăm din ghearele minţii toate aceste creaţii ale ei sfârşesc, se topesc în liniştea non-duală a vieţii veşnice în Dumnezeul tuturor Dumnezeilor. DE ABIA CÂND ABSOLUT TOTUL SE STINGE, LUMINA SE APRINDE! Absolut totul va fi înghiţit de tăcere, vezi asta în fiecare noapte, dar de ce să aştepţi moartea pentru asta? De ce să nu te eliberezi de vacarmul gândirii, fie sociale, religioase, afective, etc. chiar Acum? Odată eliberat din ghearele minţii, VEZI CĂ: tot ceea ce vine şi pleacă şi un miliard de veşnicii de ar trăi este efemerul, nu eşti tu. Tu nu eşti născut, doar în veghe visezi asta!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce, acum tu nu exişti?! Faptul Existenţei este ceea ce cauţi! EL este Acum, Aici! Minţii îi place să urmeze o călătorie pentru că noi suntem teribil de îndrăgostiţi de călătoria spirituală, facem relaţii în călătoria spirituală, facem o mulţime de lucruri (lucrăm chiar şi/pentru şi în numele "neputinciosului" Dumnezeu) în "călătoria spirituală". Şi sună atât de bine, ah! E atât de frumos! Şi chiar rămânem până la capătul existenţei, unii, în această stare a căutării. Poţi să spui că este un cadou din partea lui Dumnezeu, dar acest "Eu-Sunt" este Acum, Aici, nu este nicăieri în altă parte. Chiar şi atunci când credem că l-am pierdut pe "Eu-Sunt", noi suntem. Este fulgerător, realizezi că ceea ce cauţi este chiar Acum, chiar Aici! Ce anume îi lipseşte acestui moment, acestei clipe, pentru ca eu să îi permit minţii să îmi spună că sunt incomplet, că sunt separat şi atunci să-i spun: "Bine, minte, sunt de acord, merg cu tine în căutare, merg cu tine în această călătorie!"?

Atmaji Maharaj în "Eu-Sunt" poate fi pierdut?, Partea 3
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost învăţaţi că "a şti" este suprem ca "A-FI". Şi "a şti" nu este deloc suprem. Este atât de relativ, este atât de efemer. Este atât de schimbător. Este o halucinaţie. Exersează acest fapt de "A-FI". Reîntoarce-te din nou şi din nou. Lasă orice gând să cadă de pe tine şi reîntoarce-te din nou şi din nou în propria ta fiinţă, în propria ta inimă. Rămâi ca tăcerea abisală, nenăscută, necreată. Mai înainte de toţi vecii şi după toţi vecii. Şi adevărata spontaneitate a inimii va răsări. Va răsări ca Adevărul a Vieţii Veşnice pe care-l Eşti. Nu căuta să copiezi pe "A-FI", doar Fii. Urmăreşte acest dulce de neclintire ale Fiinţării. Tu nu eşti doar în toate anotimpurile tale, ci şi în toate Eternităţiile. Tu, Unicul, Eşti chiar şi atunci când nu eşti. Nu încerca cu mintea să prinzi asta. Fii Asta!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea începe cu tine, deci fii tu primul care o recunoaşte dizolvându-se în ea. A. M: E tragic şi până ce mulţimile nu realizează drama, tragedia continuă. I: Mă rog să le dea înţelepciune! A. M: E prea multă frică la mijloc şi exact din acest punct începe legiferarea absurdului. I: Cum şi cine le va anula frica? Doar un Moş, Ion Roata... A. M: Gândul şi frica sunt una; gândim, presupunem pentru că ne frică de infinitul necunoscut sau viaţa veşnică pe care o suntem. Credem gândul care poate să existe doar prin corp şi de aici frica, înţelegi? Dacă am putea vedea că suntem viaţa şi nu corpul de vis pe care gândul ne spune că îl suntem şi care frica lui ar vrea să-l salveze, atunci legile acestei lumi ar fi de prisos. A. M: Până să ajungă oamenii să vadă aşa... Iar acum chiar că-s orbi bine! A. M: Asta e capcana pe care ne-o întinde mereu şi mereu gândul: "Devenirea"! Dar de ce "până", căci viaţa veşnică pe care o suntem este chiar aici. Dacă nu atingi nici un gând chiar acum, chiar aici, viaţa pe care o eşti rămâne liberă de persoana care pare că o eşti. Acum tu unde eşti, nu eşti Aici? Toţi suntem Aici, iar Dumnezeul nostru gândul ne trimite "acolo", în fricile lui, înţelegi?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre Eternul Nisargadatta Maharaj. Unii din vizitatorii care veneau la Sri Nisragadatta Maharaj în Satsang auzeau uneori cam aceiaşi "placă". EL urmărea să explice cum a apărut "Eu sunt". Unul din vizitatorii care mai auzise de câteva ori asta îi spune: "Am mai auzit asta de câteva ori!" Maharaj a replicat instantaneu: "Şi ce; te-ai vindecat?" Până ce nu te vindeci de cea mai universală dintre bolile acestei lumi numită "Iluzia!" nu auzi decât povestea din mintea ta, în nici un caz tu nu auzi un discurs în conştiinţă de unde vorbesc EU. Imaginează-ţi că eşti scafandru şi eşti cufundat în albastru atât de viu al oceanului şi de niciunde se aude simfonia oceanului. Eşti topit, eşti furat de frumuseţe pentru veşnicie! Oricum eşti furat de frumuseţe pentru veşnicie. Doar că încă nu ştii asta! Tot pe Maharaj cei care îi spuneau că au mai auzit asta el spunea: "Într-un spital oamenii sunt trataţi cu acelaşi medicament şi ei se fac bine. Deci ce e în neregulă cu asta de tu rămâi bolnav?"

citat din Nisargadatta Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te poţi opri în orice secundă. Trebuie să îţi fie clar următorul lucru: dacă Acum, în clipa asta, moartea ar veni, Sinele trebuie să fie mai fulgerător decât moartea, ca să te poată lua. (Moartea vine şi pleacă, dar Sinele este Eternul care rămâne. Chiar şi moartea moare în El.).. Mori pentru minte, mori pentru lume! Cât de responsabil este Infinitul? Totul se întâmplă în El. Dă drumul inclusiv acestei idei de responsabilitate (doar te-ai zidit în ea.) Este un construct al minţii. Sinele nu este nici responsabil, nici iresponsabil, dar atât responsabilitatea, cât şi iresponsabilitatea apar în El. Dacă dai drumul inclusiv la această idee ce mai rămâne? Pentru că toate aceste idei te pun în aşteptare. Ele spun că tu nu eşti, dar tu eşti deja Sinele. Tot ceea ce trebuie să faci este să vezi că niciuna din ideile pe care mintea ţi le serveşte ca fiind Sinele, nu este Sinele. Atâta timp cât te crezi mintea care caută Sinele eşti în eroare. Doar rămâi în Liniştea neasociată gândirii, pentru că în momentul în care ai spus "că ştii", deja te-ai asociat gândului cunoaşterii. Rămâi Liniştea neasociată cuvintelor, gândurilor. Rămâi Liniştea în care toate cuvintele, lucrurile se contopesc! Dacă ar fi Acum, în momentul acesta, să alegi între tine şi Dumnezeu, pe cine ai alege?

Atmaji Maharaj în Te poţi opri în orice secundă - Discuţie cu Atmaji
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare câţi dintre voi realizaţi că rolul Bibliei nu este acela de a te duce la Dumnezeu, de a te mântui, sau a te duce în Rai; ci este doar acela de a te menţine continuu în angoasa separării "smerite/cică-se" de la Dumnezeu. I: Dacă ai să citeşti Biblia îţi promit că îţi vor ieşi din cap toate aceste rahaturi spirituale. A. M: Iar EU, îţi promit ca Dumnezeu, că atunci când vei începe să-ţi citeşti propria inimă vei uita toate aceste cuvinte deşarte, scrise în de oameni gregari plini de frici, dar cică în "Numele Meu". Ştii ceva? De fapt, ceea ce nu ştii tu şi aceste minţi pline cu otrava separării este faptul că EU, Dumnezeul tău, sunt mut. Deci, cum m-au auzit oamenii aceştia vorbind, de au scris cartea asta de adormit pruncii, numită Biblie, dacă EU Sunt Tăcere? Eu nu pot vorbi niciodată nimănui, pentru că nu mă pot despărţi/separa de nimeni.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoaşterea Sinelui, sau Realizarea Spirituală Ultimă, Libertatea Absolută, nu are nici o legătură cu condiţia ta fizică, cu vârsta, sau cu sexul/genul. Indiferent de ipostaza în care te afli, iar uneori cu cât acesta este mai alterată, TU TREBUIE SĂ FII, exact acest fapt de "A-FI" este Sinele. Nu, cum eşti!? Cum eşti, este relativ, dar faptul de "A-Fi" chiar şi atunci când nu eşti, este Absolut! Cine poate să accepte Asta? Ideea falsă, că vei recunoaşte Sinele, viaţa veşnică când te simţi foarte bine, e complet falsă şi e dată doar de exacerbarea ego-ului, nu de vreo realizare spirituală indubitabilă!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poţi şti asta, E, pentru că înaintea oricărei forme de cunoaştere trebuie să existe un cunoscător căreia să-i apară: Cunoaşterea. Sau "eu ştiu" este extrem de limitat şi tot ceea ce poţi cunoaşte, ştii este limitare. Limitarea dintre subiect şi obiect. Adică, tu infinitul eşti apriori cunoaşterii, tocmai de aceea tot ceea ce poţi cunoaşte e doar FRICĂ ÎNVĂŢATĂ DE LA GÂND DESPRE TINE. Şi iată de ce spun asta: "Dar sunt încă într-un trup, limitat de o minte ("cu care lucrez") aceasta este FRICA. Adică în loc să vorbească inima ta, libertatea infinită a Conştiinţei, prin tine încă vorbeşte frica, ok? De fapt care este Adevărul? Pentru că mintea sau frica va spune: "Maharaj, dar eu sunt încă o picătură aflată în ocean, cum aş putea eu să fiu infinită, dar lucrez să devin oceanul!" Şi gogoaşa asta apretată cu "spiritualitate" o spun atât de mulţi oameni pentru a rămâne pe mai departe sclavii corpului-minte şi ai suferinţei. Aşadar, ce e în neregulă la această afirmaţie?
Ceva scârţâie, e o minciună, dar de ce?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există aşa ceva precum "persoana potrivită sau sufletul pereche" ca să faceţi un pic de streche.:) E ca şi cum un vis care nu există, speră să găsească un alt vis, un gând speră să găsească un alt gând, cum ar suna asta? Păi cam aşa: "Eu sunt eticheta de la "dona", tu eşti eticheta de la "apă de la robinet, acum în sticlă de doi litri, izvorul prăpăstiilor"! Viaţa este "persoana potrivită", tu eşti viaţa în care gândul aleargă de la naştere până la moarte după persoana potrivită, sufletul pereche, scopul meu, calea mea, etc. TOATE ASTEA SUNT DOAR ŞOPÂRLE, FIŢELE PE CARE VI LE BAGĂ GÂNDUL ca niciodată să nu rămâneţi în prezent ca Viaţa. Tu eşti Viaţa, eşti Vidul care găzduieşte zădărnicia gândului. Tot ceea ce vine din Prezenţă este graţie, este iubire, tot ceea ce vine de la gând este şi mai multă devenire. Tu nu poţi accepta frumuseţea a ceea ce este, pentru că eşti prea îmbâcsit cu gânduri despre ceea ce ar putea fi. Doar Sinele este natura potrivită, infinitul ceresc ce-l eşti.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât încerci să te pregăteşti mai mult pentru întâlnirea cu viaţa, cu iubirea, cu libertatea, cu Dumnezeu cu atât mai mult vei trăi iar şi iar ACELAŞI EŞEC LAMENTABIL AL PERSOANEI ŞI ACEIAŞI SUFERINŢĂ. Şi până nu abandonezi această boală numită "pregătire" suferinţa nu va înceta, de ce? Pentru că vrei să te "pregăteşti" pentru viaţă încercând să pari altceva decât ceea ce deja eşti. Şi tu eşti viaţa, iar viaţa este splendidă în toate manifestările tale. Aşadar suferi pentru că te pregăteşti să te întâlneşti cu imaginea pe care tu o ai despre viată, şi nu cu viaţa. Tu Acum cine eşti? Pentru că vorbim de comuniune dar în fapt gândul care se pregăteşte pentru viaţă este de o disonanţă profundă, în loc ca inima să-ţi fie de o empatie şi o consonanţă profundă a aceleiaşi fiinţe veşnice pe care noi toţi o suntem.. Nu te pregăti pentru viaţă, doar abandonează acest gând şi o să curgi în libertatea ei ca şi viaţa veşnică ce dintotdeauna o eşti.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai simplă şi suverană modalitate de a rămâne una cu Prezenţa acestui moment, este să nu mai fugi după gândul care apare în acest moment. Dacă înţelegi această simplitate Suverană, te vei elibera de închisoarea gândului şi vei rămâne ca viaţă veşnică sau Simplă Prezenţă, chiar acum!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când totul se sfârşeşte reîntoarcerea la ceea ce erai mai înainte de început este inevitabilă. Dar de ce să aştepţi moartea pentru asta, de ce să nu realizezi asta chiar Acum. La ce bun atracţia ta pentru efemer când tot ceea ce îţi poate oferi este doar suferinţă?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Richard Brown: Dorinţa mea era să devin scriitor, asta este tot! Îmi doream să scriu despre tot. Despre tot ce se întâmplă într-un moment. Despre cum arată florile atunci când le tii în braţe. Despre acest prosop, cum miroase, cum îl percepi, acest fir. Despre toate sentimentele tale, ale tale şi ale mele. Despre evoluţia lor, ce eram noi odată. Totul din lumea aceasta. Totul amestecat, cum se întâmplă acum. Şi am dat greş. Am dat greş. Indiferent cu ce ai începe, sfârşeşte prin a fi prea puţin. Să împărtăşeşc nenorocita de mândrie şi absurditatea!

replică din filmul artistic Orele
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinde Asta şi eşti liber! I: De ce ratez iar şi iar deşi încerc mereu şi mereu întâlnirea cu Sinele meu? A. M: Pentru că tu crezi că asta e despre ceea CE FACI, NU DESPRE CEEA CE VEŞNIC ESTI! Îţi închipui că personalitatea ta nu e suficient de sculptată, de evoluată pentru topirea sau să îi zic întâlnirea cu Sinele tău. Crezi că mai trebuie să adaugi ceva, să elimini altceva, să mai practici ceva, să ajungi.. undeva, etc. Şi absolut toate gândurile astea te ţin şi mai mult prizonierul persoanei. Observă faptul că tu te poţi desprinde de absolut toate aceste gânduri, te poţi desprinde chiar acum, la fel de natural cum o faci la intrarea în somn de întreaga minte, însă faptul tău de "A-Fi" pe care mintea ta refuză complet să-l vadă, şi nici nu poate, în această căutare rămâne suveran. Reînvaţă natural să fii fără să ştii, fără ca mintea, gândirea să-ţi gireze asta, şi această Absenţă Este Totul. Când această Absenţă se manifestă ca şi primul gând, gândul existenţei sau "Eu-Sunt" fără gânduri, această Prezenţă este însăşi parfumul eternei noastre Absenţe!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar dacă inima ta, dragostea ta pentru Dumnezeu, pentru Adevăr a devenit torţa care-ţi arde mintea, atunci eşti al meu.
I: Da, dar unii dintre cei care au fost aproape de tine acum te vorbesc de rău? A. M: Aşa, şi de ce îţi faci tu atât de multe grijii? Nu cumva este doar mintea lor care pune etichete despre viaţă? Oare chiar îi pasă vieţii de gândurile minţii umane? Mintea omului este mai evanescentă şi schimbătoare ca şi timpul, dar inima jnaninului care o cunoaşte rămâne etern disponibilă pentru inimă, nu pentru mintea ta. Mintea omului are exact acelaşi efect asupra jnaninului ca picăturile de ploaie pe penele de lebădă. Oare au reuşit vreodată apa să le umezească? Lebăda Sinelui sau jnaninul pluteşte pe deasupra minţii umane ca oricare alt om, dar în timp ce oamenii sunt pătrunşi uneori înecaţi de/în propria lor minte/Maya, jnaninul rămâne veşnic neatins. Eu nu mă uit după mintea ta, ea este doar încăpăţânare şi obidă. Dar dacă inima ta, dragostea ta pentru Dumnezeu, pentru Adevăr a devenit torţa care-ţi arde mintea, atunci eşti al meu. Mai bine cercetează-te pe tine, uită de ceilalţi. Şi nu veni Aici pentru ei.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!