Dacă aş avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine: "N-a făcut nimic bun în viaţa lui, decât această bancă de lemn, punându-i de jur-împrejur marea." M-am gândit bine, lucrul ăsta l-aş face cu dragă inimă. Ar fi ca un lăcaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului.

citat celebru din piesa de teatru Iona de Marin Sorescu
Adăugat de vave
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine...

citat celebru din Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-a făcut nimic bun în viaţa lui decât această bancă de lemn, punându-i de jur împrejur marea." M-am gândit bine, lucrul acesta l-aş face cu dragă inimă. Ar fi ca un locaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului.

citat celebru din Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu m-a creat să împlinesc o slujire anume. Mi-a încredinţat să fac ceva ce nu a mai dat nimănui. Am o misiune... Sunt o verigă într-un lanţ, o punte de legătură între persoane. Nu m-a creat pentru nimic. Voi face lucrarea Sa; voi fi un înger de pace, un martor al adevărului acolo unde sunt... De aceea voi avea încredere în El. Orice sunt, nu pot fi aruncat afară. Dacă sunt bolnav, boala mea s-ar putea să-I slujească Lui; îndoielile mele s-ar putea să-I slujească Lui. Dacă sunt în suferinţă, durerea mea s-ar putea să-I slujească Lui. El nu face nimic în zadar. El ştie ce face. S-ar putea să-mi ia prietenii, s-ar putea să mă arunce printre străini, s-ar putea să mă facă să mă simt singur, să-mi scadă curajul, să-mi ascundă viitorul de mine. Totuşi, El ştie ce face.

citat clasic din John Henry Cardinal Newman (1870)
Adăugat de Nana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când lucrul acela din mine...

Când
lucrul acela în mine
este mai mare decât mine,
el se potriveşte în mine
şi mă completează;
când
lucrul acela în mine
este mai mic decât mine,
mă răscoleşte
şi mă face să-mi iau zborul
liberă;
când
lucrul acela în mine
este egal cu mine,
eu nu sunt echivalentă cu el în aceeaşi proporţie;
iar când
mă părăseşte,
şi se pare că-o face permanent,
chiar şi atunci
mai este încă
în mine –
cu siguranţă.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mijlocul iernii

Draga mea, în mijlocul urii, am aflat că există acolo, în mine,
o iubire invincibilă.
În mijlocul lacrimilor, am am aflat că există acolo, în mine,
un zâmbet invincibil.
În mijlocul haosului, am am aflat că există acolo, în mine,
un calm invincibil.
Am realizat, cu toate acestea, că....

În mijlocul iernii am aflat că există acolo, în mine,
o vară invincibilă.
Şi asta mă face fericit.
Îmi spune că oricât de mult încearcă lumea
să mă îngenuncheze, există acolo, în mine,
ceva mai puternic –
ceva mai bun, care se împotriveşte.

poezie clasică de Albert Camus, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa are grijă de Viaţă. Chiar dacă ceilalţi o să zică: "Vai, amărâtul, săracul, uite, mă, noroc cu ăla că i-a dat mâna, nu avea de unde, nu avea de nimica, nu e capabil să producă nimic." Ignorantul nici măcar nu realizează că acel care nu e capabil să producă nimic, produce tot. Cel care nu e capabil cu adevărat să producă nimic, produce Viaţa Eternă. Exact ca soarele. Nu face nimic şi totuşi căldura şi lumina lui face tot. Simpla prezenţă. Dumnezeu Cel Viu. Tot ceea ce ştii, tot ceea ce vezi, tot ceea ce auzi e doar ignoranţă sau separare, nimic altceva.

Atmaji Maharaj în Întreaga separare e doar imaginaţie, acceptată ca şi realitate "perceptivă" - Satsang cu Atmaji
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşadar, tu întrebi: "Ce înseamnă să renunţi la control?" Ei bine, înseamnă să renunţi la toată această nebunie, înseamnă să realizezi că aşa cum zice tot cumătra minte, un om are între 60.000 si 80.000 de gânduri pe zi, iar a încerca sa controlezi o astfel de invazie armată, e paranoia. Înseamnă să realizezi că dacă ai fi poliţist în mijlocul unui trafic de 70.000 de maşini, a încerca să le controlezi, să le dirijezi, te va duce repede la nebuni. Un alt exemplu ar fi, că vrei să renunţi să mai încerci să schimbi cursul unui fluviu, ce curge cu o viteza ameţitoare, iar tu intrând în mijlocul lui şi încercând ca Sisif să îl faci să urce muntele. De fapt, a renunţa la control, înseamnă a renunţa la întreaga gândire, la minte, la întreaga separare. Nu ai observat asta, mintea îl cunoaşte şi ar putea oricând să îl îmbunătăţească puţin prin control=cunoaştere şi pe Dumnezeu. Dacă Iisus ar veni a doua oară şi ar spune preoţilor să demoleze toate bisericile, că nu sunt nimic altceva decât chip cioplit - căci propria ta Inimă este adevăratul lui templu, adevărata Lui biserică, şi nu clădiri fastuoase şi reci din lemn sau din piatră, - să renunţe la toate averile şi să le dea săracilor, şi mai ales, dacă ar dizolva instituţia prostituată a familiei, - "casa noastră" - atunci mintea popilor l-ar îmbunătăţi repede, repede, punându-l pe cruce a doua oară.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă m-ai iubi

[Muguri îmblânziţi]

Dacă m-ai iubi
Aş putea să las cafeaua să dea în foc dimineaţa,
Nu l-aş înjura pe şoferul care mi-a stropit rochia nouă
Aş decoji cu răbdare portocalele cu coajă tare.
Dacă m-ai iubi
Aş avea grijă de mine
Mi-aş întinde pe piele tinctură de miere
Mi-aş pune apă de vie
În ochi.
Să te văd mai bine,
Să te văd. Mai bine...
M-ai iubi...
Mi-aş pune pe tavan stele fluorescente
Aş asculta sonate pe urme de comete
Luni pline, nu mi-ar fi străine.
Caii ar alerga prin mine, cu salbe de flori sângerii
La gât. Mi-aş vedea părul crescând
În rădăcini. Sevă mi-aş trage din spini,
Altceva n-aş vrea decât gura ta
Dacă m-ai iubi... aş face o cafea
Şi dacă întâmplător s-ar înfoia şi s-ar vărsa
Pe aragazul proaspăt curăţat
Chiar şi aşa tot n-ar fi enervant
Mi-aş împleti duminica de stat în pat
C-un braţ de frunze-n rouă
Ni s-ar părea doar nouă
Că oamenii au pleoape-libelulă
Stând gură lângă gură absurd
Şi neştiind ce-nseamnă un sărut.
Dacă m-ai iubi...

poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când am zărit-o prima oară pe Mekor H., am recunoscut în ea neîndoielnic toate atributele unei regine, dar, fie din pricină că apa se înălţase până la jumătatea clopotului meu, fie din pricină că sunt sceptic prin natură, cu greu am izbutit s-o cred când mi-a spus că ea nu avea cursă. Deşi am acceptat această convenţie şi un răstimp m-am adresat ei ca unei zeiţe, asta m-a făcut teribil de nervos. Puteam vedea foarte bine acea construcţie neimaginară care era cursa ei şi eram tot timpul îngrozit că s-ar putea răni cu ceva invizibil pentru ea, precum gratiile cuştii sau chiar bucăţica de brânză, lucruri pe care ea părea să le ignore sau să le dispreţuiască mai mult decât mine sau decât cea mai mare parte a celorlalţi şoareci.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am sosit la şapte şi jumătate. De atunci, stau într-un fotoliu ca un nebun. Nu pot face nimic. Nu aud nimic altceva decât vocea ta. Simt că o iau razna când te aud spunându-mi "Dragă." Astăzi am ofensat doi oameni părăsindu-i cu răceală. Voiam să aud vocea ta, nu a lor. Când sunt împreună cu tine îmi dau deoparte natura dispreţuitoare, suspicioasă. Aş vrea să simt capul tău pe umărul meu.

citat din James Joyce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec vânturat

Doamnă, fără tine sunt pierdut!
- sta de vorbă Vântul azi cu Marea -
ca un ied la târg pe-un ban vândut,
ochii mei pustii ar plânge zarea
şi aş amuţi în aşternutul
de zăpadă-al iernilor târzii.
Doamnă - îi şopteşte mării Vântul -
valul tău cu braţele-l urzii
şi cu suflul meu până la cer,
de mă laşi, îl urc, nu face nazuri!
dragă Doamnă dăruiesc, nu cer
veşnic loc în albele talazuri."

Pescăruşii par nişte străjeri
ce duc nouri fără soţ în ciocuri,
soarele apune, precum ieri
un vapor e priponit la docuri.
Ca o capră neagră, de niciunde,
noaptea parcă vine la păscut.

"De mânia mea nu te ascunde!"
Deodată, Vântul a tăcut...

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ţi s-a ivit chipul, nu m-am gândit la nimic altceva decât la faptul că aceasta este, pentru mine, mâna dumnezeiască. Deoarece fericirea de a-ţi putea vedea chipul îmi este de ajuns.

Orhan Pamuk în Mă numesc Roşu
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi presupune că nu Dumnezeu cel foarte bun, izvor al adevărului, ci un anumit geniu rău, dar acesta deosebit de puternic şi iscusit, şi-a dat întreaga osteneală să mă înşele; voi socoti că cerul, aerul, pământul, culorile, figurile, sunetele şi cele externe nu sunt altceva decât înşelări ale somnului, prin mijlocirea cărora a întins el curse credulităţii mele; mă voi privi pe mine însumi ca şi cum n-aş avea mâini, ochi, carne, sânge, nici vreun simţ oarecare, ci ca unul ce am socotit în chip greşit a avea toate acestea... voi merge mai departe, până ce voi afla ceva sigur, ori, dacă nu altceva, măcar aceasta cu siguranţă, cum că nu e nimic sigur.

Descartes în Meditaţii despre filosofia primă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci fă atâta linişte până când dispari dizolvat în ea, ca ea. Doar atunci vei vedea că doar Liniştea face Totul! Zgomotul minţii nu face nimic altceva decât să sufoce lumea, el face doar războaie şi conflicte. Aşa că rămâi Tăcut, nu fă nimic altceva în afara Tăcerii! Ce e mai valid decât conştiinţa tăcută infinită în faţa căruia orice gând este mereu invalid? Doar fă/fii linişte!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ca un Dumnezeu care nu mai poate învia. I-au ieşit toate minunile, şi venirea pe pământ, şi viaţa, până şi moartea, dar o dată ajuns aici, în mormânt - nu mai poate învia. Se dă cu capul de toţi pereţii, cheamă toate şiretlicurile minţii şi ale minunii, îşi face vânt ţn dumnezeire ca leul, la circ, în aureola de foc. Dar cade în mijlocul flăcărilor. De atâtea ori a sărit prin cer, nici nu s-a gândit c-o să se poticnească tocmai la înviere!

citat celebru din piesa de teatru Iona de Marin Sorescu
Adăugat de merisor
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când ne-a aflat mulţimea

De când ne-a surprins mulţimea
Făcui dragoste cu tine
Ne vorbeşte zi şi noapte
Când de rău şi când de bine
Ne vorbeşte zi şi noapte
Când de rău şi când de bine.

Sânge rău la ce mi-aş face
Şi pe cine să te mânii
Este-o veche zicătoare
Bate vântul, latră câinii.

Hai să-i dăm pe toţi uitării
Cine-o vrea ce-o vrea să zică
Valul lumii, valul mării
Te coboară te ridică.

Sânge rău la ce mi-aş face
Şi pe cine să te mânii
Este-o veche zicătoare
Bate vântul, latră câinii.

cântec interpretat de Zavaidoc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ca un dumnezeu care nu mai poate învia. I-au ieşit toate minunile, şi venirea pe pământ, şi viaţa, până şi moartea - dar o dată ajuns aici, în mormânt, nu mai poate învia. Se dă cu capul de toţi pereţii, cheamă toate şiretlicurile minţii şi ale minunii, îşi face vânt în dumnezeire ca leul, la circ, în aureola lui de foc. Dar cade în mijlocul flăcărilor. De atâtea ori a sărit prin cerc, nici nu s-a gândit c-o să se poticnească tocmai la înviere!

citat celebru din piesa de teatru Iona de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

sfârşit de iarnă -
inimă scrijelită
pe o bancă de lemn

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până acum nu înţelegeam importanţa lucrului asupra gândurilor mele. Această muncă are loc aproape numai în prezent: azi am gândit rău, m-am îndreptat şi nimic nu mă mai supără. Şi cât e de important! Mă gândesc la L., la G., la mine, ce voi face, şi mă corectez imediat. Văd că în această muncă avansez mai mult decât în oricare alta.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solitudine

O insulă stearpă
în mijlocul mării
în jurul căreia
zboară pescăruşii
clătinându-se
ca nişte gânduri
în văzduh
căutând un loc
de aşezare şi odihnă.
Această insulă
sunt eu.
Ce va fi
când pescăruşii
vor înceta
să se rotească
în jurul fiinţei
mele pustii?

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!