Replică la duelul poetic dintre Petru Ioan Gârda şi Violetta Petre

Când păsările-n loc să cânte, ţipă,
Din nou iubirea lor ae înfiripă;
Citim pe Facebook poezii la metru,
Când Petre îi dă replica lui Petru!

Ea-l venerează şi de doru-i plânge,
Simţind cum focul inima îi strânge;
Lui însă-i creşte numai tensiunea,
Extraveralu-i stinge pasiunea!

E trist, că-şi bagă nasul curioşii,
Căci ei se tânguie ca albatroşii,
Iubirea lor în versuri, nu-i păcat,
El ar dormi, de n-ar fi însurat!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda

În toamna aceasta se-ntâmplă ceva!
Şi cred că, era şi firesc să se-ntâmple,
Când simt poezia cum plouă pe tâmple
Şi buzele-mi murmură replica ta.

În braţele toamnei mă legăn şi eu,
Visez vinovat, că sunt braţele tale.
Dar, când mă loveşte un vânt în rafale,
Abia te zăresc, ca un trist imprimeu.

Şi totuşi mai pot să te-aduc lângă mine,
În versuri de dor te alint şi te chem.
Că, n-ai să m-auzi, ca şi tine, mă tem-
Hai, spune-mi, cum, toamna, s-o fac de ruşine?

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda

Nu-i toamna aceasta la fel cum era -
Iubite - nfloreşte din nou liliacul,
Se-ncurcă în stele şi-n noi zodiacul,
Se-aprinde în cer pentru noi înc-o stea.

Nu-i vreme de chin, când în ochi mă priveşti -
Albastrul te cheamă-n poeme de vară,
Le am toate-n mine, chiar dacă afară
E toamnă. Tu vino, să-mi fii cât mai eşti!

Că vin eu, sau tu şi că-i toamnă în noi,
Nu-i nicio problemă, de-om fi împreună;
Ne-om ţine în braţe sub clarul de lună
Şi prin anotimpuri vom trece-amândoi...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e iubirea?

Ce e iubirea? De inima o cheamă.
Ce e iubirea? De lasă-n suflet rană.

Ce e iubirea? Când fără ea, degeaba mai trăim.
Ce e iubirea? De nimic pe lume, nu e mai sublim.

Ce e iubirea? Când o cunoşti
Şi simţi că eşti omul cel mai bogat din lume,
Ce e iubirea? Când te părăseşte şi rămâi buimac.

Ce e iubirea? De toţi îi cântăm, scriem şi vibrăm.
Ce e iubirea? Atunci când o trădăm.

Ce e iubirea? Atunci când nu o cunoşti.
Ce e iubirea? Pentru cei răi şi proşti.

Ce e iubirea? Când te părăseşte
Şi totul în viaţă, ţi se prăbuşeşte.

Ce e iubirea? Când din ateu, devii un credincios.
Ce e iubirea? Pentru tirani şi ticăloşi.

Ce e iubirea? De n-ar fi Dumnezeu
Şi în iertare, nu încercăm să credem mereu.

Ce e iubirea? De inima mereu o cheamă,
Ce e iubirea? Când mai toţi, de la ea, avem o rană.

Ce e iubirea? Când viaţa ne-o fericeşte un timp,
Apoi ne părăseşte căutând al destin.
Ce e iubirea? La care atâta râvnim.

poezie de Valeria Mahok (10 august 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-ar ţipa atât de trist lăstunii - replică la poezia "De n-ar începe mierlele să cânte" de Petru Ioan Gârda

Vibrează orologii în tăcere,
Ca un sistolic suflu ce mă ţine
Mai trează decât sângele-n artere,
Când mă cuprinde dorul greu de tine.

Zefirul se răsfaţă printre frunze,
Iar noaptea geme sub lumina lunii,
Aş adormi cu gustul tău pe buze,
De n-aş simţi cum se iubesc lăstunii.

Din când în când, un tunet mă-nfioară
Cu-ameninţări de ploaie şi furtună,
Aş adormi, dar gânduri mă-mpresoară
Şi pe sub gene lacrimi se adună.

Să nu mai simt cum ne despart oceane,
M-abandonez în taina rugăciunii,
Aş adormi în cântec de piane,
De n-ar ţipa atât de trist lăstunii...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

SE ZICE CĂ ATUNCI CÂND VEZI CĂZÂND O STEA, UN PĂMÂNTEAN SE STINGE
Se zice că atunci când vezi căzând o stea, un pământean se stinge
Şi niciodată nu vei şti când oarecine la mormânt îl plânge,
Tu, treci atât de gânditor pe sub luminile din-nalta boltă
Uitând să-ţi cauţi steaua ta pe cer, căci teama inima ţi-o strânge.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la replica Violettei Petre la replica lui Petru Ioan Gârda la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda

În toamna aceasta se-ntâmplă ceva,
Căci nu e o toamnă cum este oricare,
E toamna bizară, ciudată, în care
Revii către mine cu dragostea ta.

În sufletul meu este chin şi dezastru,
Se vede că-n apele mării te scalzi,
Când ochii tăi tandri şi umezi, şi calzi
Mă-mbracă de sus până jos în albastru.

Mă simt ca-n furtună pe crâncene ape,
Mi-e toamnă, iubito, mă sperii cumplit
Şi gândul îmi strigă "de ce-ai mai venit?"
Şi inima-mi urlă să vii mai aproape!

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea...

Tu vrei ca eu să-ţi explic ce este iubirea...
Desigur nu-ţi voi ascunde nimic, dragul meu
Iubirea... e când tu lăcrimezi, simţind durerea
Nu pentru tine... ci pentru aproapele tău...

Iubirea... e crucea unde Hristos s-a jertfit
El viaţa si-a dat pentru lumea întreagă
Iubirea... este veşnică... ce s-a dăruit...
Şi fiecare din noi trebuie doar s-o aleagă.

Iubirea... e simplă, ea nu se laudă nicicând
E îndelung răbdătoare, nu se gândeşte la rău
Ea... nu se răzbună... ci are sufletul blând
Şi o găseşti totdeauna unde este mai greu...

Iubirea... nu-i o poveste scrisă în romane
Nu-i o plimbare în doi... pe aleea cu flori...
Iubirea... e să îngrijeşti de familii orfane
Şi în sufletul tău... să simţi divinii fiori...

Iubirea... e ca să îmbrăţişezi pe vrăjmaşi...
Să ai îndrăzneală să-l ierţi... să treci peste tine...
Tu primul să alergi, să fii lângă el, să nu-l laşi
Când e în vreo încercare să-i doreşti numai bine.

Iubirea... nu este în fraze fermecătoare
Îdulcite cu slove frumoase şi dezmierdări
Iubirea... e temelia de bază pentru oricare
Trăită curat... oriunde, în orice împrejurări.

Iubirea... e atunci când pe bolnav vizitezi
Când te dăruieşti pe deplin însuţi pe tine
În noapte târzie... la căpătâi să veghezi...
La necaz să-l ajuţi şi să-l susţii în rugăciune.

Iubirea... e când nimic în schimb nu aştepţi
Căci ea nu se cumpăra cu aur şi argint...
Ea-i venită din cer comoara cea mai de preţ
Din jertfă e născută iubirea... din Duhul Sfânt.

Tu astăzi ce scrii pe portativul inimii tale...
Ce melodie ascultă oare aproapele tău...
Iubirea-i Isus... cu El doar să mergi pe a ta cale
Căci numai iubirea te apropie de Dumnezeu.

poezie de Mihail Cebotarev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stays-hardul veşniciei

Când eşti tânăr alungi somnul scriind poezii,
Nimeni nu crede focul iubirilor târzii,
Doar tu mă zbiceşti în pleoapa vieţii ascunse
În gămălia aranjamentelor de sentimente seduse.

Focul din trilul priveghetorii, în vene, mă iartă
După cruda îmbrăţişare a focului de ceartă
Că n-am scos cheful din călimara albastră
Unde înotă iubirea din măreţia noastră.

Acum, când anii pun brumă în clipele toate,
Când pe sicrie recente se-nşiruie păcate,
Mai visăm viagra poemei pe care o citim
Gândind la stays-hardul că mâine veşnicim!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua pisicii

Azi n-o mai cerţi, de ziua ei,
Că-şi bagă nasu-n toate alea,
Ci doar încerci ce, de mult vrei:
S-o-nveţi să nu-ţi mai taie calea!

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai iubirea te vindecă de iubire.

aforism de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiunea aia de început, iubirea cu fluturi în stomac se erodează dacă nu te potriveşti cu celălalt. Dacă unul vrea la mare şi celuilalt nu-i place la mare, dacă unul plânge la un film şi celuilalt îi vine să râdă, iubirea nu supravieţuieşte. În schimb, dacă pasiunea de început se aşează pe o pătură bună de prietenie, rezistă.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire necondiţionată

Oare ce suflet am eu,
De-ncape-n el sufletul tău?
Dar iubirea, cum ne-mpleteşte
Nici nu separă, nici uneşte?

Şi gândul meu cel aiurit,
Ba te-a iubit, ba te-a hulit!
Inima mea bate aşa:
Aş vrea- - n-aş vrea, n-aş vrea – aş vrea!

Când viaţa ca o avalanşă,
Nouă nu ne-a dat nicio şansă,
Am inventat la repezeală,
Iubirea neconvenţională!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CULMEA!

Bărbatu-nşală, asta-i lege,
De ce, nici el nu prea-nţelege;
Mult mai grav însă-i, dezolantul
Caz, când te-nşală şi... amantul!

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea lor

Iubirea ei... se-ascunde în falduri de mister,
fugind cu amintirea din vremea ce-a apus;
Iubirea lui... aşteaptă, de dincolo de cer,
ca norii să dispară, cu tot ce i-a adus.

Iubirea lor, aceeaşi, se-ascunde în tăceri
şi pare liniştită, dar suferă-n pustiu,
şi simte cum îşi pierde o parte din puteri,
şi plânge ca o mamă la moartea unui fiu.

Iubirea ei... se-ascunde, când ştie c-ar putea
să se arate iarăşi, să spună un cuvânt;
Iubirea lui... aşteaptă, nu ştiu ce speră ea,
căci norii o separă de tot ce-i pe Pământ.

Povestea ei ciudată, nu pare-a se sfârşi,
căci nu "a fost odată". O fi, sau n-o mai fi?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, creşte-mi iubirea

O, creşte-mi iubirea în inima mea,
Isuse, Isuse, mereu Te-aş ruga:
îmi umple cu harul pe care-l aştept
şi ochii şi graiul şi inima-n piept.
O, creşte-mi iubirea, Isuse iubit,
să fiu de-a' ei haruri deplin copleşit;
revarsă-mi-o-n suflet cu val după val,
ca rîul ce creşte de dă peste mal.
O, creşte-mi iubirea, iubite Isus,
în starea şi locul în care m-ai pus.
Să port pretutindeni belşugu-i de har,
şi-a ei revărsare să n-aibă hotar.
O, creşte-mi iubirea cu rodu-i sfinţit,
chiar numai cu ură de-aş fi răsplătit;
să nu pot, Isuse, trăi fără ea:
– o, creşte-mi iubirea în inima mea.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneraţii

Venerează iubirea,
Ce sufletul hrăneşte,
Nu mai târziu,
Ci atunci când trăieşte
Şi zilele cu iubire şi pace
Să le trăieşti,
Fericirea să nu o risipeşti,
Să nu o risipeşti.

Venerează, orice dar
Viaţa ţi-a dat
Şi-n dăruiri caritabile
Fii bogat, fii bogat.

Venerează, miracolul naturii
Pastelată în mii de culori
Şi ocroteşte-o omule,
Pentru viitor, pentru viitor.

Venerează pământul,
Pe care trăieşti
Şi frământările,
Furnicarului omenesc,
Căci din el putere primeşti
Să-ţi hrăneşti,
Visele şi speranţele
Firii omeneşti.

Venerează sămânţa,
Învăţăturii trecute
Şi pe ai ei înţelepţi,
Deschizători de drumuri,
Sfatul lor urmeză
Şi a lor virtute,
De vrei viaţa,
Frumos să-ţi trăieşti
Şi viitorul să-l stăpâneşti.

poezie de Valeria Mahok (25 noiembrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-ar fi

De n-ar fi gând
ascuns în vis,
îl implorând
real-promis,
ar fi deşart,
farmec în lipsă,
final din start,
soare-n eclipsă,
ar fi doar noapte,
n-ar fi ţel,
n-ar mai fi şoapte...
De n-ar fi el,
n-ar fi nici ea,
ar fi un leş
iubirea, ea,
totu-am da greş...
n-ar fi simţiri.
De n-ar fi, fire,
n-ar fi iubiri
nici omenire!...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda

În toamna aceasta se-ntâmplă ceva,
Ce nu mi se-ntâmplă, se pare, doar mie:
Aproape mi-e teamă să scriu poezie,
Căci stropii tânjesc după replica ta.

Un şarpe albastru şi lung mă-nconjoară,
Mă strânge, mă-mpinge cu forţă la vale,
Visez un moment că sunt braţele tale,
Apoi văd că-i toamna, ciudată, bizară.

Şi totuşi, mi-e cald încă gândul - şi scrisul,
M-agăţ de iubire ca timbrul de plic,
Sperând să mai ţină fiorul un pic
Şi-odată cu el, să continuie visul...

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu-i un sentiment aparte între alte sentimente ( cum este înţeleasă de obicei ). Iubirea e numai urmarea conştiinţei mai mult sau mai puţin clare a apartenenţei la Tot. Degetele mâinii nu se iubesc unul pe altul, ci trăiesc o viaţă comună. Ele n-ar înţelege ce-i iubirea.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea, nici când o vezi
Aievea, tu tot nu crezi?
E mai grea ca epigrama
Dacă tot nu ţi-ai dat seama!

catren de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!