* * *

Prin Londra paşii mi-i plutesc
Visând la glia românească
Dansând cu ploile cereşti
Cu zorile mă înfloresc în flori...

poezie de Elena Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirea ta

Îmi trec prin gânduri paşii, mi-i petrec
de la un gând la altul, zi de zi,
în obiceiul meu de a trăi,
şi o voi face pân-o fi să plec.

Mă mai opreşte, uneori, un vis,
din mersul printre gânduri, dar plutesc
prin alte lumi şi nu, nu mă opresc,
căci sunt, la tot ce-i nou, mereu deschis

şi-mi place să te văd acolo-n el,
alături, cu privirile arzând,
iubindu-mă, dansând sau surâzând.

Privirea ta... ştii tu, ai tu un fel
de-a mă privi, de-a-mi fi în vis şi-n gând
pe care n-aş putea să-l uit nicicând.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploile copilăriei

Ieri am reîntâlnit
ploile de la noi.
Mi-a fost dor de ele,
de aerul lor
plin de miresme,
aducător de gânduri pure.
Ploilor de la noi,
desculţ şi gol
le adulmecam venirea.
Citeam nămolul lor,
cu flori de tălpi
din cârduri de picioare.
Chiteam atent,
ştiam dintr-o suflare
pe purtători
şi sensul de mişcare.
Ador sclipiri de cer,
cu tunet trosnitor
şi pompieri cereşti
stingând naturi
în agonii toride.
Ploi cu bulbuci
cad vara-n debut
pe grâul în pârgă.
Trezesc aburii pâinii
dorminde-n spuza
copacului trăsnit.
Când plouă,
Viaţa s-adapă
dansând mulţumită,
cu gând de-mplinire
visând la înflorit.
Atunci,
creşte vlăstarul,
perenul sporeşte,
moartea păleşte
fugind peste lan.
Tună şi plouă,
ce mai contează
copacul trăsnit
când spuza aşteaptă
aluatul dospit.

poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mă ascundeam de trecut
gardul era vechi şi sărma ghimpată ruginită
dar
pe cel mai înalt stâlp zâmbeau zorile

poezie de Elena Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

linişte în cer...
îngeri pe ramuri
îmbrăcaţi în flori

haiku de Elena Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

albinele roiesc
vântul şopteşte
îţi aud paşii...
clinchet de clopoţei
primii muguri zâmbesc
cheia sufletului meu
De Buna Vestire
va elibera Lumina
Divinei Învieri

poezie de Elena Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plutesc, plutesc, inerţie

Plutesc, plutesc în derivă, nici nu ştiu ce mă ţine pe val!
Nu sunt regină, nici divă şi nu-mi văd niciun ideal!
Cândva mă-mbăta răsăritul cu un cântec de ciocârlie
Şi-acum m-atrage-asfinţitul cu mantia lui sângerie...

Plutesc, plutesc fără voie, vâslisem cândva curajos.
Eram o,, Arcă-a lui Noe,, cu gândul şi trupul vânjos.
Mai port porumbelul pe umăr nu vede nici el un liman,
Ani buni pe degete-i număr şi mă topesc an de an.

Plutesc, plutesc, inerţie, şi-atâtea trădări mă-ngrozesc!
Nu mai am nicio bucurie şi ochii, mereu mi-i feresc.
Ce mult îmi doresc să îi spun, luminii că o mai iubesc...
Culorile se ceartă-n drum şi simt cum înnebunesc!

Plutesc, plutesc spre niciunde şi fruntea-mi ridic către cer
Slobozesc doar o rugăciune, liman şi-o iubire să-i cer.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alergare în nori

Norii se ţin în cârje de ninsoare,
Vag timpul ţesătura o complică,
Contururile ard în îngroşare
Sub marea de lumini cu ochi de sticlă.

Atâta frig s-a condensat în aer
Şi-atâta întuneric în pământ,
Prin rumeguşul iernii vântul taie
Mici fulgere, în vidul pal dansând.

Atâta timp s-a condensat în aer
Şi-atâta necuprindere-n cuvânt,
Prin zaţul depărtărilor mă-ncaier
Cu umbra mea, în vidul pal dansând.

Sunt reci culorile şi părăsite,
E o aversă de metale gri,
Largi voaluri indigo cad împietrite
Sub răsuflarea serii albăstrii.

Atâta frig s-a condensat în aer
Şi-atâta întuneric în pământ,
Prin rumeguşul iernii vântul taie
Mici fulgere, în vidul pal dansând.

Atâta timp s-a condensat în aer
Şi-atâta necuprindere-n cuvânt,
Prin zaţul depărtărilor mă-ncaier
Cu umbra mea, în vidul pal dansând...
Cu umbra mea, în vidul pal dansând...
Cu umbra mea, în vidul pal dansând....

cântec interpretat de Ioana Sandu, muzica de Francisc Reiter, versuri de Rodica Elena Lupu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul meu îşi spală urma

Pe sub cerul ceruit să nu curgă ploile,
Păsările scurmă zarea să mângâie zorile,
Gândul meu urcă în flăcări pentru-o iubire stabilă,
Are vreo cinci pumni de ani dar visează că-i copilă.

Sfânt mi-i sufletu-ncercării, chiar îmi şopteşte ceva,
Să mă ştie lângă dânsa, deşi are gura rea,
Mâna mea doarme în sânu-i într-o prelungită noapte,
Eu visez, şi ea visează, că mâncăm stele cu lapte.

Dorul meu mai trece zarea pe unde vin ploile,
Lacrimile ei ascunse îngroaşă puhoaiele,
Păsările scurmă-n urmă cuiburile părăsite,
Gândul meu îşi spală urma cu noile lui ispite.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

Ochi de stea,
Stearpă lumină,
n-au răsărit zorile.
E numai amurg.
Istovit, lânced.
Nu mai răsar zorile.
Oare am rătăcit drumul?

poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi ce-ntârzie zborul

Privirea ta prin lacrimi întârzie zborul,
Ploile traversează clipele şi dorul,
Pasărea ascunsă în roua de lumină
Umezeşte-un strigăt ce fierbe în surdină.

Pregătesc un cântec ce miroase-a vis,
Uşa se cuvine să aibă rost deschis
Spre strada ce îngână paşii ce se-ntorc
La sânul amintirii prin care se mai coc.

Blestemul de inscripţii devine epitaf,
Moartea încolţeşte-n castroane cu pilaf,
Seminţe slăbănoage îşi pun schelet de crengi,
Un trunchi născut din umbre sprijină moşnegi.

A împietrit amarul în ochii care plâng,
Părinţii pun numeric crucile în crâng,
Noi mergem prin sudoare cu gândul monolog,
Mi-i teamă că în ceruri şi Domnul e olog!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plutesc...

Plutesc ca între două mări de apă:
Deasupra-mi cerul gol şi legământul
De-a nu lăsa uitat aşezământul
Schimbat pe-un vis ce dă ca să înceapă;

In jos, abia întrezărit, pământul,
Ca ochiul Biblic urmărind o sapă
Cu-acel ce singur îngrozit se-ngroapă
Fără să-şi poata ştii deznodământul.

Cu-atâtea amintiri desperecheate,
Dansând insidioase pe aripe,
Imi pare zborul o eternitate

Ce-ncepe-abia acum să se-n firipe,
Multiplicat prin sciziparitate,
Cu desecrarea fiecărei clipe.

poezie de Adrian Erbiceanu
Adăugat de Yunonna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vacanţele sunt făcute să se sfârşească. Să fii veşnic în vacanţă înseamnă să nu mai exişti. Să păstrăm ca balsam al sufletului zilele cu soare, imaginea ierbii dansând în vânt, covorul multicolor de flori de pe pajişti şi vom accepta mai uşor ceea ce urmeză!

Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinos de flori

Veneam cantand spre ochii-ti visatori,
cu mari buchete-n brat. Aveai pe masa
gradini si-alei de felurite flori,
ca in Liban, pontifica mireasa.

Flori ce plutesc pe apa, flori de fulgi,
sau flori in munti, pe niste stanci severe,
flori grase tolanite-n clime dulci
si flori ce cresc sub cer de sticla-n sere.

Dar tu ai ras de gestu-mi desuet
si de neprihanita-i valvataie,
ai pus sub indoiala un poet
buchetul risipindu-l prin odaie.

M-am razbunat atunci pe flori. Si sunt
dusmanul lor de temut. Dau foc prin Rome
de trandafiri, cutreier devastand
hectare mari de flacari si arome.

Fara gradini prin anii mei te plimbi,
pradand frumos dactilii amintirii.
Am palmi insangerate si cu ghimpi,
ca-n drum am palmuit toti trandafirii.

poezie de Alexandru Andrieş
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alergare în nori

Atâta frig s-a condensat în aer
Şi-atâta întuneric în pământ,
Prin rumeguşul iernii vântul taie
Mici fulgere în vidul pal dansând.

Norii se ţin în cârje de ninsoare
Vag timpul ţesătura şi-o complică,
Contururile ard în îngroşare
Sub marea de lumini cu ochi de sticlă.

Culorile sunt reci şi părăsite,
E o aversă de metale gri,
Largi voaluri indigo cad împietrite,
Sub răsuflarea serii albăstrii.

Atâta timp s-a condensat în aer
Şi-atâta necuprindere-n cuvânt
Prin zaţul depărtărilor mă-ncaier,
Cu umbra mea, în vidul pal dansând.

poezie de Rodica Elena Lupu din Voi trăi... clipa (2007)
Adăugat de Rodica Elena Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să împărţim timpul la doi

privindu-ţi ochii mă-nfior şi-mi vine
să rup tăcerile zidite între noi
de-aş şti că-mi vii când toamna încă doarme
aş împarţi şi ploile la doi.

aş smulge şi un astru dintre stele
şi l-aş ascunde-ncet sub pleoapa mea
doar ochii să mi-i vezi iubite
să fiu eu stropul de lumină-n calea ta.

te-aş adormi ca pe un prunc la sănu-mi
şi poate ne vom pierde amândoi visând
s-om alerga prin brumele flămânde
tu-n irişii ce-i stăpâneşti demult.

să strângem rouă rece cu buzele-nsetate
să amăgim şi toamna şi dorul dintre noi
cu rochie de ploaie şi cu cercei de şoapte
să împărţim şi timpul c-o inimă la doi.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, Poem şi tu, Cuvântul...

Te-am văzut prin ploile târzii,
Aşteptând să-ţi luminez cărarea,
Paşii îţi plângeau pe căi pustii,
Eu îţi răsăream, topindu-ţi sarea.

Primăvara, ştiu că ţi-o aduc,
Iernile le-ascund la mine-n păr
Şi în toamna cuibului de cuc
Te mai ning şi azi cu flori de măr.

Sub cireşi în floare mă mângâi,
Înfloresc sub palma ta, cum cerul
Îşi deschide porţile dintâi.
Tu îmi eşti, iubite, temnicerul

Într-un loc în care m-ai chemat.
Au venit cocorii-n zbor la tine,
Chiar de mi-este zboru-ndepărtat,
Am adus şi fluturii cu mine.

De mai sunt zăpezi în trupul tău
Şi-n coroana-ţi umbra îţi veghează
Ca un crâncen, sângeros călău,
Eu îţi dăruiesc lumina trează,

Să-ţi descânt tăcerea din nisip-
Clipele ce curg nevinovate
Şi pe buze, zâmbet, înfirip,
Noaptea o gonesc cât mai departe.

Seve de iubire-am răsădit,
''Îţi aştern cu floare tot pământul''.
Dacă pân-acuma n-am murit,
E, că-ţi sunt Poem şi tu Cuvântul...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia vremii

În rapsodia înserării, se limpezesc zările,
se simte parfumul florilor de gând,
speranţă pentru columna treptelor.
Lalelele surâd înseninate.
Şşt! E limpede că soarele a sărutat şi zorii şi simfonia apropierii.
Ca o lumânare ard, ai muşcat din mine ca dintr-o pară, viaţă!
Ca un copac, înverzesc sub ploile calde.
Ghioceii, mărţişor, îşi deschid misterioasele cupe.
Ca o pasăre, plutesc pe ţărmul mării,
limpezind între aripi visul zefirului.
Şsst! Luna ştie cum să picteze în acuarelă şi dor pielea pământului.
Statuile se însufleţesc aprinse de chibritul iubirii.(28.02.2023)

poezie de Iulia Dragomir (28 februarie 2023)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ard şi înfloresc

Ard şi înfloresc
Sunt naivitatea tuturor;
Eu scriu, gândesc firesc
Şi-n toate făgăduinţele-mi vreau spor!

Ard şi înfloresc
Tainic în iubirea viselor;
Sunt parfum/ mă jertfesc
Însufleţind dorul din dor!

Ard şi înfloresc
În mierea cuvintelor;
Ca-ntr-un vis zeesc
Pradă trădătorilor!

Ard şi înfloresc
Mesager peste trufii;
Timpul – miez ceresc,
Spaţiul, rob fiind iubirii!

Ard şi înfloresc
În nemărginiri supreme;
Mă răsădesc şi cresc
Flăcărilor, miez de eczeme?!

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploile din ochii tăi

Ploile din ochii tăi
Limpezesc sentimentele gri
Netezesc gândurile opace
Şi îndeamnă la sinceritate
Catifeaua palmelor tale
Modelează instincte ascunse
Colorând lumini nebănuite
Şi orizonturile albe de dor
Şoaptele buzelor tale
Dau viaţă nespuselor cuvinte
Însufleţesc fulgii de nea
Şi aprind zorile păcătoase
Bună dimineaţa viaţă
Timpul meu e al tău
Fluture inocent sau inorog
Clepsidră fără de nisip
Iubire fără de sfârşit.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zori de primăvară -
te scriu pe suflet
cu licurici

haiku de Elena Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!