* * *

De cine ţi-e frică, Dora?
Ai văzut tu scorpion
să se teamă de nisip?!

Oamenii vin şi pleacă,
au în buzunare tot felul
de reţete pentru viaţa veşnică.
Uneori un demon caucazian
coboară şi le pune în palmă
două trei boabe de cafea prăjită. Ei închid
ochii, îşi aprind o ţigară şi trosnesc în dinţi cafeaua. Oricum
somnul nu va veni niciodată,
aşa că trezia asta a ta nu mă sperie. Am în
buzunar câţiva bănuţi
culeşi de la un mort,
pe care o să-i pun sub o pernă inutilă.

Şi oricum peste tot e nisip.
Nisipul nu face niciun rău
dacă închizi ochii.

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără punctuaţie

- Care apropie oamenii, ai spus?
Nu ştiu - parcă-aş vrea să-ţi ghicesc în talpă.
- Poate în palmă.
- Eu nu ghicesc decât în talpă.
- Ce semn de punctuaţie?
- Nimic, adică pune un număr.
Ce număr porţi la pantofi?
- 36.
- Foarte bine, 36 mă inspiră.
Oricum, e un număr câştigător -
Îmi place cum închizi tu ochii.
Atunci când închid ochii, plutesc.

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porunci paradoxale

Oamenii sunt lipsiţi de logica şi de recunoştiţă, şi sunt egoişti.
Oricum, iubeşte-i.

Dacă le faci bine, te vor acuza de egoiste motive ulterioare.
Oricum, săvârşeşte fapte bune.

Dacă ai succes, te vei pricopsi cu falşi prieteni şi cu duşmani adevăraţi.
Oricum, continuă să lupţi pentru succes.

Binele pe care îl faci astăzi, mâine va fi uitat.
Oricum, fă bine.

Onestitatea şi francheţea te fac vulnerabil.
Oricum, fii deschis şi onest.

Oamenii cu idei mari pot fi ucişi de oameni cu minţi mici.
Oricum, dacă tot e să gândeşti, gandeşte în stil mare.

Oamenii profită de fraieri, dar urmează întotdeauna învingătorii.
Oricum, bate-te şi pentru câţiva fraieri.

Tot ce construieşti în ani de muncă, poate fi distrus peste noapte.
Oricum, construieşte.

Toţi oamenii au nevoie acută de ajutor, însă te pot ataca dacă îi ajuţi.
Oricum, ajută-i.

Oferă lumii ce ai mai bun şi vei primi un dos de palmă peste gură.
Oricum, oferă tot lumii ce ai mai bun.

poezie de Kent M. Keith (1968), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daniel: Spune-i că o iubeşti.
Sam: În niciun caz! Oricum, ei pleacă în seara asta cu avionul.
Daniel: Şi mai bine! Sam, nu ai nimic de pierdut şi vei regreta mereu dacă nu faci asta! Eu nu i-am spus niciodată mamei tale îndeajuns de mult cât o iubesc. Ar fi trebuit să-i spun în fiecare zi, pentru că era perfectă. Ai văzut atâtea filme, puştiule. Nu se termină cu adevărat până nu se sfârşeşte totul.

replici din filmul artistic Pur şi simplu dragoste, scenariu de Richard Curtis
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poruncile paradoxale

Oamenii sunt adesea ilogici, iraţionali şi egoişti.
Iubeşte-i, oricum.

Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism şi intenţii ascunse.
Fii bun, oricum.

Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi şi duşmani adevăraţi.
Caută succesul, oricum.

Binele pe care îl faci astăzi, va fi uitat mâine.
Fă binele, oricum.

Onestitatea şi sinceritatea te fac vulnerabil.
Fii onest şi sincer, oricum.

Marii bărbaţi şi marile femei cu cele mai mari idei pot fi doborâţi de bărbaţi mărunţi şi femei mărunte cu minţi mărunte.
Gândeşte în stil mare, oricum.

Oamenii îi favorizează pe perdanţi, dar îi urmează numai pe învingători.
Luptă pentru câţiva perdanţi, oricum.

Ceea ce construieşti în ani, alţii pot dărâma într-o zi.
Construieşte, oricum.

Oamenii chiar au nevoie de ajutor, dar te pot ataca dacă îi ajuţi.
Ajută-i pe oameni, oricum.

Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi vei primi un pumn în gură.
Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

poezie de Kent M. Keith (1968)
Adăugat de Chitic Lenuta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plutind

Plutind pe un ocean de nisip,
din roca Soarelui rupt,
ici, colo cîte un pom,
sădit cu grijă de om,
la numai trei metri
este Marea Arabă,
ce straluceşte-n Soarele viu,
lăsînd o pată de lacrimă de azur,
nisipul cîntă sub asfaltul gri,
cum rîde nisipul plîngînd!
de omul ce nu-l preţuieşte.
Zgîrîe norii peste tot
pe pat de nisip celest
unde-s ascunşi figuranţii extratereştri
ce nu pot să-şi mai găsească rostul
în oceanul de nisip
munţi de nisip adunaţi-borcane
clipind în Soare!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă tine, lângă sufletul tău

când ies frunzele din lumea lor de lemn
nimeni nu ştie
se întâmplă firesc într-o dimineaţă când ai impresia
că atunci în acea secundă s-a petrecut toată viaţa ta
duci câţiva paşi câţiva stropi de pe clanţa de care tocmai
ţi-ai desprins palma

singurele lucruri care vin către tine sunt nişte sticle împinse de vânt
şi chiar de-ar veni 1000 ar fi acelaşi lucru
tot te împinge somnul pe stradă
cu ochii pe jumătate închişi priveşti la vâslaş
îi auzi cântecul încheieturilor
pe faţa lui nerasă i se citeşte copilăria ce urmează
zâmbeşte
îţi vorbeşte despre iubire
ce ciudat să-ţi vorbească cineva despre iubire în aglomeraţia de la metrou
un vâslaş

te trece o transpiraţie ciudată
poate şi pentru că cei din jur vorbesc de pomenire de maslu
de faptul că nu a răspuns la telefon deşi a sunat de 30 de ori cum cere părintele

pe uşa biroului oamenii fac tic tac fără să aibă habar
tu rămâi cu chestia aia din piept ce se crede la maraton
dar nu spui nimic colegilor
ştii că ţi-ar răspunde nostalgic că au avut pe cineva drag
care a murit de aşa ceva
îţi vor da un număr de telefon neapărat să-l suni
neapărat să mori

îl rogi (îl suni?) pe cel născut peste noapte în barcă să te ducă acasă
uite închid ochii îi promiţi şi îi loveşti ochii de aer cu rigla
ce dacă îţi scapă cana cu cafea şi se rostogoleşte sub dulap
îţi imaginezi apa unui izvor cum vine de dedesubt cum inundă
covorul biroului cum
îţi intră pe sub unghii şi rezolvă situaţia

lemnul bărcii e ud dar nu moale (cum e covorul
de aici multe semne de întrebare)
deschizi ochii şi îi vezi chipul de fată închizi ochii
deschizi ochii şi îi vezi chipul de adolescent închizi ochii
deschizi ochii şi îi vezi chipul de cerşetor închizi repede ochii
deschizi ochii şi îi auzi chipul de ploaie (întreînchizi ochii - ha!)
împingi cuvinte cu pixul afară din tine
dar nu le spui mai multe cuvinte decât trebuie
nici măcar prin mediumul
pe care l-au adus şi l-au pus pe oliţă
lângă

poezie de Ştefan Ciobanu
Adăugat de Ştefan Ciobanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Ce-i? Ai ceva important să-mi spui?
Dora: În afară de faptul că plecaţi azi, peste doar câteva ore... Da... Ghici cu cine m-am întâlnit aseară, năroado?
Lia: Nu ştiu. Cu cine?
Dora: Cu colegul tău cel frumos, comandantul misiunii, Don Juan, norocoaso! E un tip super; superb...
Lia: Cu Luci? Zău?
Dora: Chiar cu el. Şi m-a oprit, ba chiar a vorbit cu mine.
Lia: Serios? Despre ce?
Dora: Păi, ca să vezi... Despre tine.
Lia: Cum adică?! Despre mine?
Dora: Da. M-a întrebat, destul de direct, fără ocolişuri, dacă ai vreun prieten, adică, mai exact, vreun iubit.
Lia: De ce te-ar fi întrebat aşa ceva?
Dora: Habar n-am.
Lia: Şi tu ce i-ai răspuns?
Dora: I-am spus adevărul, evident, că n-ai nici un prieten şi că n-ai avut niciodată.
Lia: De ce i-ai spus aşa ceva?
Dora: Dar ce-ai fi vrut? Să-l mint?! Încearcă tu, dacă poţi; eu n-am îndrăznit.
Lia: Ah, pricep; privirea lui intimidantă... Dar n-ar fi trebuit să-i spui. Oricum, n-are importanţă.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea cuvintelor

Un chip de nisip
şi mâini de nisip
şi limba în gură mi-e tot de nisip
nu mai pot să spun nimic în apărarea mea
în acest tribunal de nisip
cu lumini de nisip
grefieri de nisip
amintiri de nisip
şi cineva care întoarce clepsidra.
Tot ce-am iubit s-a transformat în nisip
tot ce-am greşit s-a transformat în nisip
şi judecători de nisip
mă judecă
şi mă condamnă la moarte
pe un eşafod de nisip.

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

O palmă doar

iubi,
uneori îmi vine să-ţi dau o palmă
măcar una în astă viaţă
să simt că mă pot răzbuna
nu pe tine
ci tocmai pe viaţă...
pe viaţa asta labirintică în care te-am iubit
întotdeauna, oriunde şi oricum

ţie,
sfârşitul şi începutul meu infinit,
ţi-aş da o palmă
una măcar
să răzbun fiecare piatră de după viaţa asta
care ne-ar apăsa mormântul de doi

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt de nisip

îmi spuneai că ai nevoie
de depărtare
ca să mă doreşti mai acut
spuneai că dacă îţi va fi dor
mă vei găsi oricând
în celălalt capăt al meu

şi-mi strigai din nisip
-închide ochii, închide ochii
când plec!

ştiai că
valurile se aud mai frumos
atunci când nu le mai vezi
niciodată?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ai văzut vreodată o
rândunică luptându-se cu
aerul pentru o idee? Ai
crede că se joacă.

Fii atentă, Dora,
în nordul rafalelor mari de vânt
moartea creează dependenţă.
Ca un poet.

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec despre frică

despre păcatele îngerilor nu a vorbit nimeni până acum
dar cred că şi îngerii mai păcătuiesc, altfel de ce le-ar mai fi frică uneori
scuturându-şi aripile de zăpadă?

copil fiind îmi era frică de întuneric, de greutatea lui
mă gândeam că dacă se rupe aţa care-l ţine în tăria nopţii
o să cadă şi-o să mă strivească

dar întunericul s-a strecurat în suflet şi nu l-am mai simţit apăsător
mai apăsător mi se părea un sărut strivit
şi de teamă, mai mult îl furam decât să-l dospesc

şi din sărut în sărut am suit dealul Golgotei
şi viaţa se strâmba la mine arătându-şi feţele ascunse
dar cine să se mai sperie de viaţă când moartea cerşeşte din uşă în uşă?

acum mi-e frică să-mi mai fie frică
de câte ori apare frica mi se întâmplă câte ceva. aşa că
mai bine n-o bag în seamă. mai bine trăiesc. moartea oricum o să mă găsească.

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

In loc de taceri

între pereţii mei
împart pâine prăjită
cu un cărăbuş rătăcit
şi-o inatenţie mică

de frig
mi se lipesc genele
pe sticla de gin
şi buzele pe gâtul păpuşii
de porţelan

o uram în copilărie pentru sânul ei rotund
şi ochii blegi de regina tâmpită
a raftului trei

acum mi-e milă s-o sfărâm în pumn
e şi ea un cocoloş de caolin pictat manual
aşteptându-ţi trecerea
să-i cutremure fustele învolburate
şi să-i încarce ochii
cu imposibile lacrimi de smalţ

eu
ea
cărăbuşul
câteodată tu
niciodată ceva
puţină pâine prăjită
cu vis şi unt proaspăt

*

finalul e simplu
ca o moarte
în somn
tot eu
te aştept
să nu vii
în loc de tăceri

fir-ar să fie de viaţă

poezie de Cristiana Popp
Adăugat de Alexandra Dolhescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce ţi-e frică să spui "te iubesc"? Pentru că asta te face vulnerabil şi poate celălalt nu îţi va răspunde pe măsura aşteptărilor? Nu îţi face griji, oricum o să crăpaţi amândoi şi ocazia asta nu o vei mai avea. Poate în moarte vei scăpa de ruşinea de a-ţi deschide inima. De ce ţi-e frică să îţi urmezi pasiunile, să faci munca ce o iubeşti? Poate nu vei câştiga destui bani? Stai liniştit, făcând munca ce NU îţi place nu îţi va aduce mai mulţi bani. De ce ţi-e frică să trăieşti clipa prezentă? Trecutul nu îl poţi schimba, viitorul e un mister şi este oricum opera ta prin acţiunile făcute ÎN PREZENT. Vrei să ai foarte multe regrete şi nici o putere de a le schimba peste mulţi ani de acum. Atunci caută siguranţa iluzorie în locul acţiunii de azi. Ce trebuie să se întâmple ca să te deschizi complet în faţa clipei prezente? Nu ai înţeles că faptul că eşti acum în viaţă este singurul lucru concret, real şi palpabil, aici şi acum? Doar acum poţi să iubeşti, să te bucuri, să simţi, să trăieşti. Doar acum. Şi acum. Şi acum. Şi nicicând altcândva. Doar acum.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi în noapte

Venii întors pe dos
Ca un buzunar
Pe lumea asta.
Rămas fără ţigări
Anii se prefac consecvent în fum
Mă scotocesc
Prin buzunarul memoriei
Până la urmă scanez
Două boabe de piper:
Ochii tăi în noapte

poezie de Octavian Clement
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mic, foarte mic

mic-dejunând
boabe mari de cafea verde fum de ţigară
trag ape
la buletinele matinale de ştiri trag apele toate: ro
mânia totuşi nu
e ţara tuturor ostilităţilor
(?!)
dovadă: intru
sub duş mă am cald şi bine cu apa
e fierbinte şi cafeaua prăjită
acum
ţigara chiar arde. ro
mânia mocnită

trag ape
nu se aprinde
aproape în mic foarte mic
mai nimic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce ţi-e frică să spui "te iubesc"? Pentru că asta te face vulnerabil şi poate celălalt nu îţi va răspunde pe măsura aşteptărilor? Nu îţi face griji, oricum o să crăpaţi amândoi şi ocazia asta nu o vei mai avea. Poate prin moarte vei scăpa de ruşinea de a-ţi deschide inima. De ce ţi-e frică să îţi urmezi pasiunile, să faci munca ce o iubeşti? Poate nu vei câştiga destui bani? Stai liniştit, făcând munca ce NU îţi place nu îţi va aduce mai mulţi bani. Dimpotrivă. Poate când vei vedea că după zece ani de muncă pentru patron tot e nevoie să iei bani împrumut ca să îţi înmormântezi bunicii şi părinţii, ai să îţi dai seama dacă merită sau nu să îţi urmezi vocaţia în viaţă. De ce ţi-e frică să trăieşti clipa prezentă? Trecutul nu îl poţi schimba, viitorul e un mister şi este oricum opera ta prin acţiunile făcute ÎN PREZENT. Vrei să ai foarte multe regrete şi nici o putere de a le schimba peste mulţi ani de acum. Atunci caută siguranţa iluzorie în locul acţiunii de azi. Ce trebuie să se întâmple ca să te deschizi complet în faţa clipei prezente? Nu ai înţeles că dacă că eşti acum în viaţă este singurul lucru concret, real şi palpabil, aici şi acum? Doar acum poţi să iubeşti, să te bucuri, să simţi, să trăieşti. Doar acum. Şi acum. Şi acum. Şi nicicând altcândva. Doar acum.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teama de eşec sau teama de succes, teama de schimbare, teama de a lua atitudine, teama de necunoscut, dacă nu sunt îndeajuns de bun pentru a face asta? Toate aceste temeri te împiedică să faci ceea ce vrei tu cu adevărat. De fapt nu îţi este teamă de ceva anume, ci îţi este teamă de gândurile pe care i le atribui lucrului respectiv. Când îţi este teamă de avion, nu îţi este teamă de structura lui, de aripi sau de motor, ci te sperie gândul "Dacă avionul se va prăbuşi". Şi da trăim conduşi de frică pentru că asta se promovează peste tot: în media şi la televizor ţi se prezintă numai acele ştiri rele, tocmai pentru a-ţi instaura starea de frică. Aşa vei fi mai uşor de controlat. Doar tu alegi ce parte a întregului tablou vrei să priveşti. Găseşte gândul din spatele fricii şi provoacă-l! Este real?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea de nisip

scrisă de poetul de nisip
care s-a îndrăgostit
de femeia
de nisip
era scrisă cu creionul
înţeleptului umbră
în fum
urmă de vis
pe nisipul uitat
sub tălpile ei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

David Dobel: Chiar tu ai spus-o, ţi-e frică să dormi singur. Despre asta e vorba. Te înhăitezi cu tot felul de puştoaice dintr-astea instabile emoţional care te scot din minţi, până şi şeful tău – e jidan! Oi fi împărtăşind eu convingeri iudaice, dar şeful ăla al tău e din triburile pierdute ale lui Israel care ar fi fost mai bine să rămână pierdute. Şi mai e şi terapeutul ăla care, precum Dumnezeu, nu spune niciodată nimic şi care, tot ca Dumnezeu, e mort. Nu e nimic rău în a-ţi fi frică. Aşa suntem noi, oamenii: ne e frică. De aceea ai nevoie de o trusă de supravieţuire!

replici din filmul artistic Sfaturi în dragoste, scenariu de Woody Allen (19 septembrie 2003)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!