In loc de taceri
între pereții mei
împart pâine prăjită
cu un cărăbuș rătăcit
și-o inatenție mică
de frig
mi se lipesc genele
pe sticla de gin
și buzele pe gâtul păpușii
de porțelan
o uram în copilărie pentru sânul ei rotund
și ochii blegi de regina tâmpită
a raftului trei
acum mi-e milă s-o sfărâm în pumn
e și ea un cocoloș de caolin pictat manual
așteptându-ți trecerea
să-i cutremure fustele învolburate
și să-i încarce ochii
cu imposibile lacrimi de smalț
eu
ea
cărăbușul
câteodată tu
niciodată ceva
puțină pâine prăjită
cu vis și unt proaspăt
*
finalul e simplu
ca o moarte
în somn
tot eu
te aștept
să nu vii
în loc de tăceri
fir-ar să fie de viață
poezie de Cristiana Popp
Adăugat de Alexandra Dolhescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Cristiana Popp. [Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre somn
- poezii despre sfârșit
- poezii despre păpuși
- poezii despre pâine
- poezii despre pictură
- poezii despre ochi
- poezii despre monarhie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.