Firul de lână

Ies dealuri din caii răstigniţi pe fire de iarbă
un copil plimbă de un fir de lână
o potcoavă în loc de zmeu
soarele îşi face cruce cu lumina strâmbă
greu se naşte în piatră
o tăcere să latre la sine mereu
de ogarul îngropat sub stână
ce aleargă de la pământ la pământ
să-i aducă în gură apă ciobanului
să-şi spele faţa de ruşine
cu mâna dată din mână în mână
de el de mine de tine
de firul de lână!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refacerea

La dezgroparea coastei au venit doar bărbaţii
din lipsa încăntătoarelor femei.
Toţi săpau cu rânjetul în tăcere
Toţi se înţelegeau din junghiul ochiului.
Adam avea o beregată pe piept!
Când au găsit coasta
au aruncat-o din mână în mână
fiindcă frigea a pământ nu a humă
a lână de iarbă
a oaie pierdută-ntre dinţi.
Adam a lins coasta cu o limbă de şarpe
şi s-a aşezat lângă ea să-i vorbească
în limba osoasă.
Toţi au fugit din lipsă de carne...
Toţi! Norii schiopătau după sânge de ploaie
Fulgii mieunau după forme
Apa cârâia după copca
inimii.
Şi ea se întindea pe o baltă încordată
cu un mugur din coastă
o fată!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţul

aştept un voucher de vacanţă
să mă cazez lângă o stână
să mulg berbeci de anduranţă

cu o mână pentru lapte
cu o mână pentru lână
cu piciorul pentru stână

şi ce o mai scrie-n carte
fără să moară vreun om bun
despre (n)oi şi transhumanţă

fără să-nvie vreun nebun
scriind poeme pe-o chitanţă
lângă o stână de vacanţă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vigilenţa ciobanului

Nu dă el brânză şi lână
Pe pasărea de pe gard,
Nici oile de la stână
Pe fonduri de la SAPARD!

epigramă de David Boia (26 iunie 2012)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciorapul de lână

Râd copacii de tablă cu miros de sudură
Mamele din candelabre se sparg
când copiilor le curge
şotroanul din gură. Eu trag
o barcă lângă cenuşa apei
şi mă întind în ea să pot privi ciorapul de lână
ce mi-a rămas înţepenit
pe Luna plină.
Parcul arde şi copacii râd
cu creanga la bănci... în surdină!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăutarii apei

Lăutari pe fundul mării
printre stele cu saline
între algele cântării
te-am văzut atunci pe tine.
Te-am văzut cum din fântâna
de pământ şi de argilă
croşetai mână cu mână
peste ape o idilă...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lepădare

Cântaţi...
..
Urlaţi în loc să cântaţi
Zeului ce va dat viaţă,
Ce-aduce soarele pe cer,
Din noapte face dimineaţă.

Veţi vrea...

Să părăsiţi acest Pământ,
Ce v-a fost dat în dar de El
Dar veţi rămâne tot ce-aţi fost,
Închinători lui Azazel.

Strigaţi...

La lună să dispară
Să-şi ia şi stelele cu ea
Că doar şi ele sunt la fel,
O piază rea.

Cereţi...

Să va aducă spre lumină,
Să fiţi eliberaţi de chin,
Să vă ofere a Lui mână,
Dar veţi primi, foc si venin.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legenda greierilor

Dumnezeu, cu gândurile sale,
coborî pe Pământ
şi mergând, şi mergând,
nu observă că-n cale
toţi şi toate i se închinau
şi-L preamăreau.
Obosit cum era
şi cum noaptea cobora,
îşi întinse mantia de lână
şi se lungi, cu capul pe o mână,
sub un copac. Dar liniştea prea mare,
deşi nu era zi de sărbătoare,
era întreruptă de zgomotele mii
din jur, de prin câmpii.
Şi-atunci, luă o mână de întuneric
din spectacolul nopţii, feeric,
El, Dumnezeu cel Sfânt,
fărâmiţând-o spre Pământ.
Şi unde fărâmele cădeau,
cânturi izbucneau,
cânt de greieraşi,
negri îngeraşi.
Şi în ţârâit şoptit
toată lumea-a adormit,
chiar şi Dumnezeu cel Sfânt
ce venise pe Pământ.

poezie de Gheorghe Vicol
Adăugat de Gheorghe Vicol
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pantomimă

Din senin a apărut o palmă!
Ghemuită nu a mai vorbit o zi şi o noapte.
A stat sub duş o lacrimă.
Şi-a desfăcut degetele şi a născut o mână.
Mâna a râs de spaimă
şi coate.
Mâna şi-a dus palma la gură
şi a prins în umăr o şuviţă de ură.
A plecat spre obraz.
Obrazul era în carantină de terminaţii nervoase.
Palma s-a îmbrăţişat de grumaz
şi a strâns în pumni
o mână de oase.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acord 25

Între tine şi tine
un copil vă ţine de mână

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât ne mai ţine Dumnezeu

Dacă aş dormi pe o piatră,
aş iubi piatra ca şi cum aş
fura un copil orfan şi l-aş
alăpta lângă foc.

Dora, prefă-te piatră! Pe
mesele săracilor. Acolo
îngerii nu au sare de
pus pe răni.
Se vor răsturna mesele
peste câini, vor tremura caii
păscându-ţi carnea
împietrită pe firul de iarbă.

Dacă aş pleca într-o
noapte, aş iubi întunericul
ca şi când aş rupe ultima
pâine în două: jumătate
copilului, jumătate dată de
pomană pentru mama
moartă de o mie de ani.

Când se vor sfârşi ploile,
voi iubi muntele ca un porumbel
nemaiîntors pe corabie.

Prefă-te piatră, Dora, vei
zbura cu oase cu tot.
Cu pământ.

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De multe ori un carusel mă visează un copil de vată cum îi mângâi caii cu o piatră însângerată...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mincinosul face din lână laie, lână albă.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minulesciană

În coteţu-n care ouă,
De trei ori pe săptămână,
O găină cam bătrână,
Când o mână ce o mână,
Un păgân şi o păgână,
Amândoi stând într-o rână,
Merg s-o caute de lână.

poezie de Ioan Marinescu-Puiu (2017)
Adăugat de Ioan Marinescu-Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupul de iarbă

Pe o umbră de vis
Alunecă o barcă,
Sub valuri de pământ
E mama mea, ţărancă.

Cu trupul ei hrăneşte
Ierburile din parc
Unde pe un soclu
Zâmbeşte Ioana D'Arc.

Nimeni nu priveşte,
Ochii au ţărână,
Dumnezeu se plimbă
Cu o cruce-n mână.

Liniştea-i deplină,
Totu-i potrivire,
În gura amintirii
Ard boabe de iubire.

Aşa-i mama, ţăranca
Munceşte sub pământ,
Din trupul ei de iarbă
Creşte grâul sfânt!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castelul Banffy

Căprioara s-a aşezat în faţa portocalului
cu un lup întins în faţa ei.
Ei aruncă în curtea interioară
cărţi, fântâni arteziene, cai cu adăpători
din marmură roşie
în formă de scoică...
El dă foc!
Ard candelabre cu melci cu broaşte cu senin
Ard figurine de şah cu venin
Arde un struţ adormit în pământ
Arde beciul din vin
Ard nuferii arzători
Ard!
Ei pleacă! O statuie de titan
se desprinde şi aleargă pe iarbă în picioarele
goale. An după an după an
cărămizile stau sub ninsoare...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra şi soarele

cum aruncă un copil piatra în apă
tot aşa lumina aruncă soarele după deal
copilul să ţipe şi să sară de bucurie
lumina să lege umbrele cu şalul unei
adăpătoari
cu ce-a fost din ce-o să fie
să tot bea
şi se lasă-n minţi răcoare
cel ce-n piatră vede stea
şi în apa curgătoare îşi tot vede
viaţa sa!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ostaşii ţării

A ieşit un copil dintr-un copil
şi l-a luat de-o mână.
A mai ieşit un copil din al doilea copil
şi l-a luat de-o mână.
Apoi au strigat
"Ţară ţară vrem ostaşi!
Ţară ţară vrem ostaşi!"
şi se auzeau din morminte ostaşii strigând
"Pe cine?
Pe cine?
şi copiii strigau
"Pe el!
Pe el!"
Şi ieşeau toţi ostaşii ţării din morminte
şi intrau unul în altul
câte unul în altul
până la unul
şi striga
"Pe mine?
Pe mine?
şi copiii râdeau şi râdeau
şi strigau
"Nu! Nu! Pe el! Pe el!"
şi arătau cu degetul spre mine
spre tine.. spre el!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirintul lacrimei

Viaţă-n lacrimi putrezind
Lanţuri de dor îmi sfărâmă ;
Temeri pentru cei ce mă vând,
Iubire celor ce mă ţin de mână!

Crucea creşte azi din mine
Oarbe sfinte înzidiri...
Greu e-n lume fără destine,
Greu e-n miezul altei firi!

Viaţă-n lacrimi putrezind
Lanţuri de dor îmi sfărâmă ;
Temeri pentru cei ce mă vând,
Iubire celor ce mă ţin de mână!

Zaruri oarbe aruncate
Miza fără niciun ţel...
Dincolo de singurătate,
Dumnezeu, singur şi El!

Viaţă-n lacrimi putrezind
Lanţuri de dor îmi sfărâmă ;
Temeri pentru cei ce mă vând,
Iubire celor ce mă ţin de mână!

Ca şi Iisus pe Cruce sunt
Parte din ceruri, parte din pământ...
Mama şi Tată în DOR DURUT
Plâng, mă iartă... să-I iert/să nu-I uit!

poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Examenul

Primisem un pardesiu de pomană
şi-o icoană şi o mână de bani
şi-am întâlnit un prieten cu care,
cu care ne-am pierdut în idei
şi dimineaţa la două
veneam la cămine şi câinii ne lătrau,
ne lătrau câinii
şi noi pe ei
şi am adormit în faţa căminului
cu capul pe câini
şi dimineaţă am plecat la examen
la hermeneutică
cu pardesiul şi icoana
şi mâna goală de bani
şi cu un spate plin
de iarbă...
Şi nimeni, nimeni
nu râdea în urma mea
şi nimeni nimeni
nu ştia ce stele târâiam după mine...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu va mai fi zăpadă, copiii vor face un om de iarbă, când nu va mai fi iarbă, copiii vor face un om de pământ, când nu va mai fi nici pământ, copiii vor face un om de piatră, când nu va mai fi nici piatră, umbra unui om de cenuşă se va profila pe cer - şi nu vor mai fi nici copii atunci...

citat celebru din Grigore Vieru
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!