Armonie de vis
la baza muntelui am construit o casă
lângă un mândru codru de stejari
privighetori cântă rapsodia duioasă
drumul spre fericire e plin de birjari.
la carul timpului e înhămat un murg
hrănit doar cu ovăz cu mere răscoapte
cunoaște lumina drumul spre demiurg
aleargă ca vântul și zi și noapte.
murgul mi-e prieten are stea în frunte
frumoasă călăuză pentru întunecare
demoni din coșmare poate să înfrunte
bezne și tenebre calcă în picioare.
timpul se rotunjește cu dragi amănunte
armonii de vis întâmpin sub soare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cum să fie simplu ceea ce e atât de complicat? Drumul spre fericire nu poate fi ușor. Altfel nu s-ar numi fericire. Doar dacă mergi spre nicăieri poți găsi drumuri fără pericole. Dacă drumul e neted, alunecăm. Dacă e plin de gropi, ne împiedicăm.
Marinela Lungu în Fragment din romanul "Să nu mă lași"
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de vară
vara se sfârșește în cântec de harpe
arborii au obosit de-atâta freamăt
toamna se ivește în terne horoscoape
în codru de vise se stinge un geamăt.
rapsodia timpului ține cugetul treaz
în vii struguri mustesc cu dulce licoare
lumina nostalgică se-așează pe obraz
adânc în suflet vrea să se strecoare.
vântul îngenunchiază lângă crizanteme
să nu mai vuiască nebun ca o furtună
vestește ploaia blândă cu picături boeme
aprodul toamnei mele slove dragi adună.
mă umplu de emoții indiferent de vreme
iubiri freamătă la nunți cu raze în cunună.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascunsă în noapte
luna e vrăjită albă ca o mireasă
perechea ei e soarele fermecător
în universul dragostei o să-mi fac o casă
cu bărbatul vieții trăiesc sublim amor.
toate naturile se-ntâlnesc în pereche
iubirea curge vesel ca izvorul în munți
timpul cântă în mine o romanță străveche
peste solitudini Eros crează punți.
la răspântii de veac spre un vis mă îndrept
speranța veșniciei o culeg dintre stele
vreau spre cerul magic drumul să fie drept
păstrez în levănțică sentimentele mele.
păstrez credința ca un om înțelept
în noapte ascund bine suferințele grele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neastâmpăr nocturn
poezia mea-i că stânca marmorată
o pictează timpul în vitralii
chipul ei structură rourată
atinge o vreme cu epice detalii.
mă ascund în gânduri de abisuri
unită cu o stea de opal
drumul meu e presărat cu visuri
mă hrănesc cu ele hipnotic, real.
muzica sângelui se scurge prin glezne
nici o tristețe nu-i stă în cale
rapsodia sublimă înlătura bezne
mult mai departe de a lacrimei vale.
consoane și vocale lucrează în tandem
din freamătul nopții se naște un poem.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În armonii de vis
nu mă cert cu norii nu mă cert cu vântul
răcoresc pământul când arșița e mare
eu m-am legat de cer și îi ofer cuvântul
cel mai de preț în viață sursă de alinare.
culeg sentimente ca pe un snop de spice
le-nmănunchez în versuri de amploare
din extazul zilei vreau să nu mai pice
l-am ridicat pe culmi aproape de soare.
mi-am dat inima iubirii bate în magic ritm
emoții curg prin sânge ca pârâul de munte
timpul îmi e prieten cu sacru algoritm
pune cununi de lumină pe tâmple pe frunte.
s-a cuibărit în mine misterul unui istm
un Paradis exotic am construit în minte.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța timpului
arome de gutui din aer respir
toamna blândă s-a cuibărit în cord
găsesc fericirea ca pe un chilipir
în chip de vers, tot timpul îi acord.
suflet ușor ca frunza bătută de vânt
în cântecul ploii găsește alinare
în drumul spre stele își face avânt
cu întrebări înghesuite-n buzunare.
iubirea de munte de izvor de mare
freamătă în inima ca un drapel
cu stoicism mă-ndrept spre afirmare
unde Dumnezeu mă cheamă la apel.
mă învălui cu lumina iubirii de cuvânt
cu romanța timpului cântată de vânt.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sete de lumină
din cortexul iubirii renasc în paragraf
nu stau pironită ca o statuie
inima îmi bate în film de ecograf
își plânge tristețea bătută în cuie.
eu m-am întors din zborul unor fluturi
unde se naște timpul din Cuvânt
trec de răscruci spre noi începuturi
în fiecare sentiment simt un avânt.
nimic nu pare să îmi stea împotrivă
străbat livezi cu mere răscoapte
cu turmele de vise mă salvez din derivă
pândind răsăritul ce apare din noapte.
din adâncuri de sânge se aude o voce
cu sete de lumină și o foame precoce.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obsesii nocturne
lansez spre cer un vis ca pe-o rachetă
în slava lui vreau să scap de coșmare
să stau la povești cu steaua mea cochetă
pentru lumini serafice am mereu chemare.
nopțile albastre provoacă o schimbare
armonii ancestrale sunt dictate de Lună
iubirea de natură mă scoate la plimbare
să strâng lumini cât norii nu se-adună.
nu am să las bezne în suflet să se nască
demonice fantome vreau să piară în foc
turma mea de doruri miresme să pască
la ospăț cu prieteni să cânt și să joc
arnunc tristețea cu întunecată mască
în fântâna de opal ce izvorește-n noroc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ordinea lucrurilor
privighetori cântă cât e ziua de lungă
fericirea mireană și întemeietoare
îngeri cresc frumos iubirea o conjugă
cu armonia verde inundată de soare.
raze împart liniști de pe cer cu vise
gânduri se îndreaptă spre univers poetic
concepții din cunoașteri au sarcini precise
să crească armonii în golul bezmetic.
cresc în anvergură speranțe de-absolut
dragostea devine resortul profeției
Dumnezeu e în toate se face cunoscut
coloana lumii noastre -insemnul măreției.
nesfârșite emoții deschid nou început
să se aprindă flăcări- lumina avuției.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Freamăt vegetal
sunt floare de codru înspicată-n patru
lacrimile mele se transformă-n rouă
fluturi mă răsfață în scene de teatru
luceferi mă sărută pe la ora două.
am pus la tristețe lacăt și zăvor
și cearcănele le acopăr la oglindă
mă las fascinată de mândru izvor
de rândunici care au cuib în grindă.
simfonia codrului euforii produce
freamăt la picioarele muntelui duios
cerul cu miraje treptat mă seduce
și ploaia are gust de lapte gustos.
sunt floare de codru suspinul mi-e verde
lumini îngerești vreau să mă dezmierde.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doina prieteniei
(lui Ninel si Mihaelei)
drumul spre inima ta l-am pavat cu versuri
prietenia noastră e-un curcubeu de gânduri
o scară de cuvinte urcă spre universuri
am spart între noi negricioasele ziduri.
tei au dat în floare ador parfumul lor
aleile spre tine s-au umplut cu miresme
adunăm în suflet splendoarea viselor
pictăm lumini albastre pe catapetesme.
cerul înstelat ne-învăluie cu șoapte
până la moarte noi vom fi împreună
martoră este Luna regină peste noapte
ani de prietenie pe-un șirag se adună.
ne bucurăm de viață în fiecare clipă
de armonii solare să nu facem risipă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec pentru inima mea
inima mea bate ca un clopot de turn
trezește la viață fiecare celulă
face să vibreze gândul taciturn
să zboare printre nuferi ca o libelulă.
inima transmite sângele spre glezne
energii din suflet mă pun în mișcare
strivesc sub picioare tenebre și bezne
în lumini astrale găsesc vindecare.
inima primește doar iubiri selecte
se armonizează cu ritm și cadență
nutrește veșnicia la zeci de proiecte
față de Dumnezeu crează dependență.
inima nu urăște e plină de afecte
dar duce lupte dârze pentru existență.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodia luminii
drumul spre lumină e pavat cu rugăciuni
cu ample sentimente din iubirea curată
nu supăr universul nu fac stricăciuni
în creația divină veșnic binecuvântată.
la răscruce de gânduri se află Cristos
cu alaiul de îngeri ce cântă în cor
e triumful dragostei, elixirul gustos
ce curge prin sânge ca un magic izvor.
sărbătoarea luminii îmi curge prin vene
nu-i nici o fericire ca în zi de Paște
când mântuitorul învie printre gene
și pretutindeni natura renaște.
razele dansează printre triluri codrene
un înger al dragostei în mine se naște.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În flux de raze
destram întunericul cu umbre de spaimă
drumul spre steaua mea e pavat cu iubire
pe rețele sociale mă bucur de faimă
tăcerea de piatră o curm prin zdrobire.
când vine furtuna mă ascund în poem
cu ochi de stea cu aripi de înger
zbor peste nouri negri trubadur boem
să nu mă răpună năvalnicul fulger.
n-am pustiit cuvântul trecând prin deșert
extazul este măsura vibrațiilor mele
spirale sonore mă inundă ca un concert
extins peste noapte să cuprindă stele
lumi de armonii trec prin flux de raze
lumina fericirii se așterne pe fraze.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a nu avea, în drumul spre casă, decât coborâre, leneșul ar fi vrut să se nască în vârful muntelui.
aforism de Cornel Stelian Popa (20 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Rapsodia ploii
toată noaptea cântă broaștele pe lac
emit incantații ploaia să revină
fără apa sfântă pământul e sărac
arbori și flori mor fără nicio vină.
atunci să vină ploaia cea mireană
rapsodia izvoarelor să se audă iar
pe dealuri să răsune fericirea codreană
în lac să se-nmulțească armonii de cleștar.
pe scenă intră vântul norii păstorește
minunații scutură diafanii stropi
curcubeul răsare când cerul zâmbește
cu lumini ce nu se-mpiedică de gropi.
agheasma cerului glia o sfințește
mult mai profund ca un sobor de popi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor
Mi-e dor de tine,
De zâmbetul tău și de drumul spre casă,
Fată frumoasă!
De ie și de maramă,
De opinci și ilic...
De toate mi-e dor câte-un pic.
Mi-e dor de lumina din ochii tăi!
De nucul bătrân, de amintiri și de vise,
În care, alergai pe cărare,
Înger cu aripi de fluturi,
Înger cu aripi de fum.
Alergai spre-nceputuri...
Poveste de-o clipă
Între cer și pământuri,
Ce în gând se-nfiripă.
Copilăria...
Mi-e dor de bunica Maria,
De casa cu flori la fereastră,
De fântâna din curte
Și de dudul din poartă.
Mi-e dor de-altădată!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună nouă, Lună duioasă
Lună nouă frumoasă, Lună deplină
mă ține trează strălucirea ta
așterni peste mine o lumină calină
ca să învăț și noaptea verbul a fremăta.
veghea de mamă demnă-i de admirații
pătrunzi cu vise în case în suflet
așterni armonia dintre constelații
speranțelor de viață le dai răsunet.
așterni în întunerric feerii de argint
pui cununi pe tâmple și pe frunte
mă înveți cum să simt fericirea-n cuvânt
visul meu să fie măreț ca un munte.
Lună nouă duioasă, Lună de alint
să nu lași vre-o beznă să mă înfrunte.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul spre succes
ce am strâns în suflet e sublim tezaur
amintiri și vise fără de sfârșit
dragostea intensă sculptată în aur
zborul printre astre lin și reușit.
împart cu lumea gânduri montate -n poeme
dar știu că drumul spre succes e greu
înțelepciunea vieții plină de teoreme
trece de obstacole și învinge mereu.
romantismul meu desprins din paradox
imită naturile în patru anotimpuri
luptă cu moartea ca-ntr-un ring de box
nu lasă tristețea să reziste-n tertipuri.
cu versurile mele spre stele mă îndrept
lumina veșniciei îmi freamătă în piept.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Freamăt spiritual
drumul pe Golgota e plin de capcane
de jur împrejur prăpăstii se cască
port spre consolare o seamă de icoane
dar oameni profitori par îngeri cu mască.
temeri nesfârșite legate de beznă
sunt piedici mari la înălțarea mea
dar poezia mea va rămâne eternă
slavă și cinstire cântând dragostea.
beție lăuntrică stări de exaltare
excelentă voluptate în visele născute
sacrificii mari să-l cuceresc pe soare
cu tainele lui cu iubiri absolute.
în vârful muntelui m-așteaptă Dumnezeu
cu mângâiere și alean că e urcușul greu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!