în ochii mamei -
pierdută-n ultimul cânt
lebăda neagră
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
amurgul pe lac -
pierdută-n ultimul cânt
lebăda neagră
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
o lume fără de oameni
cu nume de flori
o lume fără de flori
fără credinta in verde
este o lume
a celor care urăsc
primii ghiocei
o lume absurdă și rece
eu cred în cântul
care se aude mai greu
"cânt de parcă
nu m-aș fi oprit niciodată"
gândi lebăda albă
și totul în jur înverzi
într-o singură clipă
iar Cerul își deschise porțile
pentru cei mulți
așa îmi șopti
Lebăda albă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
lebăda neagră -
trece peste valuri
ultimul oftat
haiku de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
lebăda neagră
primul și ultimul cântec -
ninge în zori
haiku de Lucia Cezara Plătică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te iubesc așa cum marea își iubește ultimul val.
aforism de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Lacrimi
cu un vis mai aproape
de țărmul fierbinte
ultimul val
sparge sarea din el
și naște un altul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintre ierburi
pe câmpul rămas
sunt ultimul soldat
ce fluieră prelung
ceas după ceas
din patul puștii
în liniștea singurătății
sub cerul vâscos
înflorește plăpând
o speranță
sunt ultimul ostaș
din noaptea nopților
ce cântă zădărnicia
unui întreg univers
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
noapte de ajun
ochii puiului de om
lumini în iesle
haiku de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În Lebăda, spre nord de α sau Deneb, sau Arided, cum i se mai zice, se vede cu ochii liberi o pată mare neagră, un gol în Calea Lactee.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea
mă-nvăluie toamna
cu umbre cărămizii
și frunze veștede
mi se zbat lângă tâmplă
lasă-mi timp
doamna mea
între noapte și zi
o răsuflare și alta
curând
voi îmbrăca
rochia neagră a iernii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alduit
țărâna se strânge din oase
în pumn
pumnul aruncă cenușa
în alduit
dinspre ținutul răbdării
zăpada curge monoton
peste inimi ce -și tac agonia
în cânt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de vis
privește crângul
cum ai privi un cer
statuie a singurătății
după valul de aer polar
ochii tăi vor zări
un pământ reavăn
ce alunecă-n ei
fragil ca frunza de mesteacăn
atunci vor ști să vadă
ochii tăi
singurătatea golului rămas
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
există un timp
al scăldării
în dunărea neagră
fluviu susurând sălbatic
apă spălată de ploi
în care mă-ntorc
așa cum se întoarce
sinele-n el
rămâne doar o enigmă
spre care rost mă îndrept
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mereu m-am ferit
de asimetrii
de apa cea neagră
ce disipă stânca-n nisip
adică cioburi de sticlă
m-am ferit să nu calc
pe lumini din visuri promise
de zei
cu ciotul de aripă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eliberare
Ochi ce privesc fix
spre retina planetei,
unduiri de aripi rănite
în zbor
sunt depărtările
existenței mele fragile
Cosmosul e fierbere și cânt
și-mi este atât de ușor să ating
fruntea Stelei Polare
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
și piatra albă
are un destin
cum piatra neagră
are.
pe care s-o ador,
la care să mă-nchin,
pe care s-o ascult
între vibratii?
deasupra golului vecin
fac piruete
fără să-mi pese de culoare
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
strada își pierde identitatea
în intersecții
semafoarele verzi
asigură hrana
câinilor singuri
uneori (semafoarele)
clipocesc un alt fel de roșu
eroii sunt prea grăbiți
să joace ultimul act
pe galben intermitent
șuieră vântul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te iubesc
Spuse gâdele
Mângâindu-și securea
Și eu te iubesc
Șoptiră
Ochii femeii
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zvon
deasupra golului
o cursă nebună
a fulgilor
tremură cerul
venele pietrelor plâng
în liniștea searbădă
adorm învelită
cu cea mai neagră zăpadă
căzută vreodată aici
alți fluturi așteaptă povești
în noaptea legănată
de zvonul întors
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
e ultimul spațiu si timp
când soarele adoarme
În raza ucigașă a Lunii
e ultima seara
când se revoltă lumina
și toate stelele plâng
Maria îmi este aproape
mamă și soră născătoare
de tot ce-am iubit si sunt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!