
Din ceruri, ca un sol
Când îmi șoptesc aducerile-aminte
De vechiul drum,
În lumea lui lăsat,
Ascult, sfios,
Puțin îngândurat,
Și le alint cu tainice cuvinte.
Sunt toate vechi, aceleași de-altădată,
Efectul lor, îl știu, îl știi și tu;
Încerc și azi... Minune!
Dintr-o dată,
Un semn pornit din ceruri,
Îmi căzu
Și nu se sparse-n gânduri de o clipă,
Și nu se rătăci în suflet gol...
E o lumină care se-nfiripă,
Venind ușor,
Trimis de sus,
Ca sol.
- Ești trist, îmi spune, gândul tău e rece,
Din visul tău,
Nimic n-a mai rămas...
Pe vechiul drum,
Poți face un popas,
Apoi, spre veșnicie, te-oi petrece.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre gânduri, poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre suflet, poezii despre lumină sau poezii despre cuvinte
Citate similare

Drumul de vis
Deschide-mi ușa, vis ce te-ai ascuns
În lumea de-ntuneric nepătruns
Și nu mai vrei să ieși, nu vrei să-mi lași,
Din ce-mi erai, nici urmele de pași!
Deschide-mi cât să pot să-ți las un gând
Să-ți spună că mi-e toamnă și, curând,
Îmi va fi iarnă și în suflet ger,
În depărtări de dincolo de cer!
Deschide-mi, să-mi fii, iarăși, visul cald
Ce mă-nvelea, în suflet, cu un fald
Când nopțile-n singurătate, reci,
Treceau cu-aceelași teamă: c-ai să pleci!
Deschide-mi! Știi, în suflet, eu am scris
Că va dansa, pe drum, cu vechiul vis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre toamnă, poezii despre singurătate, poezii despre iarnă, poezii despre frică sau poezii despre dans

Pașii amintirilor
E-același loc. Ce faci, te-ntorci, acum?
Nu, nu-i același! Iarăși mi se pare
c-apusul este răsărit de soare
iar pașii tăi se-aud pe vechiul drum.
Am și uitat de ce-ai plecat, dar știu
cum mergi și cum respiri, îți știu privirea,
deși ți-am șters, adesea, amintirea
din sufletul ce-a devenit pustiu.
Nu-s pașii tăi și, sigur, îi confund.
Sunt alții, mult mai siguri, hotărâți,
ce visurilor mele corespund.
Nu poți fi tu, nu-s pașii coborâți
din lumea-n care nu pot să pătrund.
Încerc, prin amintiri, să te ascund.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre amintiri, poezii despre devenire sau poezii despre Soare
Adio, doamnă
E tristă toamnă și e trist afară plouă
Din ochii mei din picături de caldă rouă
Aș vrea o clipă doar la ochii tăi de foc să mă-ncălzesc
Dorul dintr-înșii să-mi poftesc
În sufletu-mi se frâng dureri nebănuite
Și se aprind aceleași veșnice ispite
Și se răsfrâng in simfonii de lacrimi fără de popas
Cântecul durerii fără glas
Adio, doamnă
În sufletu-mi de-atâta plâns îndoliat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
Voi rătăci de-acum de dor înfrigurat
În trista toamnă
O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum
Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
În sufletu-mi de-atâta plâns îndoliat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
Voi rătăci de-acum de dor înfrigurat
În trista toamnă
O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum
Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă
O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum
Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă.
cântec interpretat de Gheorghe Ionescu Gion, muzica de Ionel Fernic
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre viață, poezii despre trecut, poezii despre rouă, poezii despre plâns, poezii despre ploaie sau poezii despre ochi
Drumul
purificat în vechi ritualuri
am dat foc drumului
ca să știi pe unde să-mi vii
și ca să nu ne urmărească
umbrele unde-am trăit
rătăciți în vechiul oraș
te-aștept iubito
la ultima răscruce
pe vechiul drum
să ne ținem de mână
frați siamezi în roua dimineții
până-n ultima clipă
și dincolo de timp...
ne-așteaptă castelul
clădit din cuvinte,
din poemele magice
de sub salcia veche
unde ne-am sărutat mai întîi
poemele scrise într-o viață de om
pentru tine...
ai grijă iubito când vii
să cânți cântecul de iubire
care face pomii să-nflorească
și iarba să crească
pentru ca drumul pustiit de mine
să arate ca o mireasă...
ai grijă să se regenereze pădurea...
poezie de Mihai Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre muzică
- poezii despre iubire
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre păduri
- poezii despre poezie
- poezii despre oraș
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Clipa de gând
Călătorești prin gândul meu
Mereu, mereu...
Și te-aș opri să-mi stai o clipă
Să faci din ochii tăi risipă
De-al scânteierilor sărut
Să-mi amintești, din trup tăcut,
Plăcerea vechilor povești,
Să-mi spui, din nou, că mă iubești,
Că iarna, iată, a trecut
Și încă-mi ești.
O clipă doar?
Dar ea trecu
Lăsând în mine urma rece
A glasului ce spune "Nu!"
Pe drumul iernii care trece
Și-n sufletul îngândurat
De tot ce-a fost,
De ce-ai fost tu,
De tot ce-n urmă ai lăsat
Când ai plecat.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre trup și suflet sau poezii despre plăcere

Tu și eu
În visul meu, ca o minune,
te-ai strecurat cu pași ușori
de tânără sălbăticiune
cu ochii mari, atrăgători,
Și mi-ai privit adânc în suflet,
te-ai luminat și ai zâmbit,
iar visul, după un răsuflet,
a devenit neliniștit.
Ar fi dorit să mai rămână
cu tine-acolo-n lumea sa,
iubindu-te și, mână-n mână,
să vă-ndreptați, de s-ar putea,
Pe-a nemuririi vieții cale
spre locul veșnicei lumini,
spre lumi eterne, ideale,
sub cer albastru, cu grădini.
Și s-a-ntâmplat acea minune,
iar tu plutești în visul meu
pe brațele ce vor a-ți spune:
"Nu e doar vis! Ești tu și eu."
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre idealuri sau poezii despre dorințe

Gândul din visul albastru
Mi-e gândul, în noapte, un astru,
Primește-l, cu ochii închiși,
La tine, în visul albastru,
Departe de zori interziși.
Cuprinde-l în suflet o clipă,
Va fi, pentru el, de ajuns,
Căci gândul nu face risipă,
Odată, acolo, pătruns.
În visul ce scaldă, mirific,
Un țărm devenit elizeu,
Vom fi, în momentul magnific,
Culori dintr-un vast curcubeu.
În gândul din visul albastru,
Ești, nopții, zeiță, eu - astru.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre interdicții, poezii despre curcubeu sau poezii despre culori
A fi... incertitudine
Ce straniu-i tot în existență,
ce n-o deținem nicidecum;
zi de născare ni se spune,
iar moartea n-o știm, viața apune
când soare a dispărut din drum...
Alții, îți văd ultima prezență!
Deci ești jumatea între extreme
încă nu știi ce se petrece;
când pleoapa pune oblon la gânduri
și-n haos vise se scurg rânduri
în inexistentul cald, dar rece
la tot ce curge, în jur, la vreme...
E-un rest plăpând, printre fotoni
developând retina sumbră
c-o lume în poză răsturnată,
ce tinzi, dar n-o ai dezlegată
și tot ce vrei e doar o umbră,
căci multe ambiții îs avortoni...
... Pleci dus, spre drum de sfinți, dragoni...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 octombrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre moarte, poezii despre fotografie, poezii despre existență sau poezii despre ambiție
Predestinare
Doar pentru tine simt că-s pregătit.
În rest, introversiune, teamă, gol...
Nimic din tot ce pot iubi, ca rol.
Doar tu-mi poți oferi rostul dorit.
Oricâtă beznă m-ar îngenunchea,
Simpla prezență-a ta o năruie.
Tot ce-i lumină,-atunci, mă-nvăluie
Și pentru-o clipă, devii lumea mea.
Nu ține mult minunea, căci dispari,
Iar drumurile noastre-și văd de drum.
Dar, când ne regăsim, ca și acum,
Eu știu că și-altă dată-ai să apari.
Ceva te dă de gol că-mi ești mai mult
Decât o împăcare de moment.
Ești vocea ce m-aduce în prezent,
Când doar trecutul pot să îl ascult...
Privesc vrăjit la urma ce o lași,
Pe unde treci, cum luminează căi
Și, dintr-o dată, simt că pașii tăi
Vor deveni, cândva, și ai mei pași.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce sau poezii despre prezent
* * *
O seară-n dimineață--
Un gând în alba frunte!
O tânără copilă--
O taină ce cuvântă!
O umbră în lumină,
Un suflet dezertor
Pe un popas de stâncă
Un cuget prins în zbor!
Un drum de împlinire--
Un asfințit ușor!
Un răsărit--menire!
Icoana tuturor
A unui vis fierbinte
Ce cântă și învie
O clipă ce adie,
De-i spune lumea: Dor!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre stânci, poezii despre icoane sau poezii despre alb

Gânduri - In memoriam Cristian Gruițoiu
O adiere suflă-n gânduri blânde
Și m-am plimbat de-a lungul străzii-acum.
Îmi mirosea a primăvară iară,
Mă tot gândeam la noi și vechiul drum.
Eu tot speram să te găsesc acolo.
În gând mai murmur dulcea melodie.
Stăteam și ne uitam pe ceru'-albastru,
Ce stea va fi a noastră-n veșnicie.
Iubirea mi-a rămas nealterată
În ciuda timpului mereu fugar,
Iar colțul străzii-n umbra de-altădată
Se pregătea să ne aștepte iar.
Ne-om întâlni și dincolo de moarte
Să-mi spui ce tu aștepți neîncetat?
Ce ți-ai dori s-auzi despre o lume
În care ai crezut dar ai plecat?
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară sau poezii despre plimbare

Noi doi
Că te iubesc, tu știi, dar îți voi spune
ce simt când chipul tău mi-apare-n gând,
sau când apari chiar tu și, surâzând,
îmi spui că pentru tine-s o minune.
Iubita mea, tu ești minunea care
mi se întâmplă, care-a apărut
și mi-a intrat în sânge cum a vrut,
tu ești balsamul meu și încântare.
Te port în suflet ca pe o comoară,
te strâng în brațe tandru ca și cum
de mâine aș pleca pe lungul drum
din care-am apărut, odinioară.
Noi ne iubim și suntem împreună
și-atunci când între noi e-un spațiu gol
în care gândul meu devine sol
ce-ți amintește dragostea-mi nebună.
Te-nvălui într-o dulce alintare
a trupului frumos și-atât de cald
ce mă primește ca pe propriul fald
și-i dă iubirii mele alinare.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre sânge, poezii despre frumusețe sau poezii despre comori

Clipa de gând
Sunt zile și zile ce vin și se duc,
Se-agită cu gânduri ce-apar uneori
Prin clipele triste ori clipe-culori,
Iar gândul, prin ele, e-adesea năuc:
O clipă e vesel, o alta e trist,
Provoacă un zâmbet sau pune un nor
În ochi ce scânteie a rouă de dor,
Apoi se transformă în gând optimist.
În zile cu gânduri în clipe-izbuc,
Acelea în care mă-ntreb ce mai faci,
Te văd alergând peste câmpuri cu maci...
Sunt gânduri ce vin și-ntr-o clipă se duc.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zile sau poezii despre optimism

Cuvinte sfinte
- De-ar fi să plec, să nu mai știi nimic
Din tot ce fac și simt ori ce culoare
Au nopțile ascunse-n depărtare
În așteptarea unui venetic,
Ce-ai spune-atunci? În ochi, de m-ai privi,
Ce gânduri ți s-ar transforma în șoapte
Menite să amâne lunga-mi noapte
În care voi apune într-o zi?
- Să îți amân plecarea, n-aș putea,
Dar te-aș privi și mâna aș întinde-o
Spre mâna ta, pe care aș cuprinde-o
Așa cum ai făcut și tu cândva.
Voi strânge-o tare, da, iubitul meu,
Și-ți voi șopti aceleași vechi cuvinte
Pe care ți le-am spus, cuvinte sfinte
Ce se vor încheia cu: "Merg și eu!"
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâini
Popas sufletesc
Fac un popas sufletesc pe-un tărâm fără nume
Și încalec pe visul semeț ce stă după mine
Să-mi potrivesc ceasul plecării din lume
Spre lumea ce-a fost, ce este și vine.
Smâcesc din frâie și dau din picioare
Dar visul nu caută să facă vreun pas!
Din noapte privirea-mi ridic către soare
Curtându-mi puținul ce mi-a rămas
De împlinit anevoie pe vise călare
Și îngân un refren de senin fără glas
Din cântul sublim ascuns în uitare,
Să-audă și gândul cel vechi de pripas
Cum goana vieții e-o pură visare
Și vânt adunat pentru bunul rămas.
Mai fac un popas pentru-n suflet rămas de pripas,
Cu un scop definit și prescris de-o anume
Alarmă-a trezirii de vis, din ultimul ceas
Al curtării divine ce duhu-a 'ncetat să-i zbuciume
Ca semn al celui mai groaznic și mare impas.
poezie de Ioan Hapca (14 mai 2022)
Adăugat de Adelina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceas, poezii despre vânt, poezii despre uitare sau poezii despre picioare

Cine ești?
De te vei rupe dintr-o altă lume
Și vei pătrunde, înfruntând stihii,
În taina unor gânduri fără nume,
Mă vei găsi, te-aștept, speram să vii.
Mi te închipui răsărit de soare,
Îmi ești atât de-aproape, uneori,
Și-n gândul meu apari strălucitoare,
Mă-mbrățișezi cu dragoste și... dori.
Îmi ești o stea în nopțile cu lună,
Învăluită-n neguri de mister,
Îmi ești suavul cântec ce-mi răsună
În visul ce mă-mbată, efemer.
Mi-ai apărut de-atâtea ori, dar nu știu
De unde vii spre mine, cum pășești,
Cum intri-n suflet, cum îl lași pustiu,
Și mă întreb, adesea: cine ești?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cheiul de foc
O teamă absurdă m-apasă
și sufletu'-mi tace chitic
făcându-se, parcă, mai mic,
iar inima-mi zace, sfioasă.
Îmi trec încă-o dată o mână,
încet, sub cămașă, la piept,
căci mintea mă-ndeamnă s-accept
că rana ce-o am e-o fântână
din care îmi picură sânge
pe care nu pot să-l opresc.
Scot mâna ușor și-o privesc,
iar pumnul deodată se strânge
la gândul că mintea mă minte
iar locul ce arde e-un dor
pe care el, zeul Amor,
cu mica-i săgeată fierbinte,
l-a pus, într-o joacă de zeu,
în pieptul de-un timp dezvelit
pe-un suflet puțin amorțit,
la râul de sânge, un cheu
la care, plutind nevăzută,
iubirea, venind ca un vis,
pe-un drum sinuos, dar precis,
să intre, ușor, neștiută.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre minciună sau poezii despre jocuri
Toamna
Miroase a toamnă rece, în jurul meu acum
Afară-i frig și plouă și nimeni nu-i pe drum,
Rămâne-o vară-n urmă, cu ea mă trec si eu
Iubirea de-altadată s-o mai găsesc e greu,
Afară-i frig și plouă, și-i gol sufletul meu.
Neliniștea m-apasă, sunt singură acum,
Afară-i frig și plouă și nimeni nu-i pe drum.
Singurătate rece te-ai cuibărit în mine
Iubirea de-altădată o-aștepți și nu mai vine.
Miros de toamne reci, în jurul meu plutesc...
Iar soarele lumină încet vechiul pervaz,
O rază îmi mângâie, timid al meu obraz.
N-aștept nimic anume, vreun dar împărătesc
Emoții, sentimente, acum mă copleșesc,
Să fie iarăși vară e tot ce îmi doresc.
Că una este vara, cu al ei soare cald
Udată-n sentimente și-n amintiri cu drag.
poezie de Mariana Simionescu (7 octombrie 2009)
Adăugat de Mariana Simionescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât de fragilă
Într-o lume ce pare a fi defectă,
Trebuie să zâmbesc că nici eu nu sunt perfectă,
Încerc cu liniște viața să-mi trăiesc
Și toate ușor să mi le potrivesc.
Încerc să mă bucur de orice nimic,
Îmi așez amintiri toate într-un plic,
Iar când descopăr ceva în fiecare clipă,
Zâmbesc și le strâng să nu fac risipă.
Când e senin, stau seara și privesc stelele,
Iar vântul suflă lin și-mi ridică pletele,
Apoi în pat când eu dormeam,
Gândul mă duce când noi visam.
Uneori viața e ca o poveste
Și tot viața ne dă de veste,
Că acum ești ș-apoi te duci
Pentru că nu știi niciodată cât o mai duci.
poezie de Eugenia Calancea (2 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre seară, poezii despre păr, poezii despre perfecțiune sau poezii despre bucurie

De-ar fi
De-ar fi să fiu acela care-n visuri
te poartă-n brațe lin, ca într-un zbor
deasupra nesfârșitelor abisuri,
atunci m-aș face, pentru tine, dor.
De-ar fi să fiu, în gândul tău, acela
pe care-l vrei, pe care îl dorești
să-ți fie-n calea ploilor umbrela,
atunci aș fi chiar gândul ce-l gândești.
Iar, dac-ar fi să-ți fiu alături, ție,
în zborul de sfârșit, spre alte lumi,
aș vrea ca noua viață să îmi fie
un drum pe care tu să mă îndrumi.
Nu știu ce-aș vrea, dar tu, desigur, știi,
căci ai, în suflet, ca ecou: "De-ar fi...".
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit sau poezii despre prăpăstii