Interzis cântatul păsărilor

purtăm semne de circulație pe noi
le afișăm în locul emoțiilor
prin traficul intens al acestei lumi informaționale
printre fracturile cerului
coborât la pământ de durere
numai o clipă aici e un imens ambuteiaj
primăria orașului nu mai știe
poliția e inundată cu amenzi
purtăm autodenunțuri pe sub piele
mulți dintre noi suntem uragane amețite
e greu să mai găsești liniște
chiar la soare și plajă oamenii răsuflă
imense furtuni așa
deci ne afișăm semnele de circulație
interzicem orice zbor al celorlalți
decolarea nu are rost
pe deasupra noastră sunt holograme
nicio pasăre nu mai are trill
cele adevărate stau ascunse în cer
acolo unde nu s-a crăpat încă
tac și suspină de frică
ssst...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Iubirea e un zbor spre cer unde n-ai semne de circulație. Iar traficul e recunoștiință și devotament.

aforism de
Adăugat de Sorin ȘomandraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Carl Sandburg

De pe țărm

O pasăre gri singuratică
Îndepărtându-se-n zbor, micșorându-se la orizont,
Singură în umbrele, în grandoarea și-n vâltoarea
Nopții și-a mării,
A stelelor și-a furtunilor.

Departe, planează și se clatină deasupra întunericului,
Departe, se leagănă și înfruntă bezna de-afară,
Departe, în vânt, în ploaie și-n necuprins,
Departe, în groapa acestei imense lumi negre,
Unde se înfruntă negurile, guvernează cerul, răsuflă marea,
Unde ceața-i iubire și zborul extaz,
Gloria șansei și pericolul morții
Sunt tovarășii aripilor ei încântate și înfrigurate.

Departe, în adâncul lumii imense și întunecate,
Dincolo de lungile frontiere unde, odată ajunse,
Spuma și deriva valurilor răzvrătite dispar,
Deasupra mareelor care se-avântă și se retrag, și se destramă.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la En.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Chicago Poems: Unabridged Paperback" de Carl Sandburg este disponibilă pentru comandă online la numai 12.99 lei.
Valeriu Butulescu

S-au introdus semne de circulație pentru traficul de influență.

aforism de din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian VeleaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare superbă, ton amuzant

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Pielea asta de oameni vii

era un accident de circulație a înroșirii prin sânge
un vaiet prelung ca de lup iritat cu o chitară smulsă blues
o lume indiferentă trecând printre necunoscuți în timp ce ploaia rece o spăla de chip
un parc în care se vedea o umbră de copii jucându-se și pocnindu-se
pe undeva era și o ușă cluj jegoasă și plină de abțibilduri cu un scârțâit mai rece decât gerul
un perete inscripționat cu nume neinteresante de pictori șomeri răzbunându-se pe fabrica celor utili
în curtea casei mormane mototolite de ziare mincinoase supuse uitări
un vaiet prelung ca de lup iritat cu o chitară smulsă blues
oasele ni se iroseau în războiul lumii cu eternitatea
prin bodegi mulți dintre noi cădeau pradă stelei 80
părul nostru mic era doar o umbră a pletelor rupte
ne scriam des versuri de despărțire prin coli de sertar
inventam povești în locul orelor de la politehnică
era un accident de circulație a înroșirii prin sânge
ciocnirea navelor spațiale cu neputința unei tinereți
se adunau procurori extratereștri pe lângă halbe
reconstruiau aici o lume ca lor în timp ce înlăcrimați ar fi vrut departe de aici
peste toți creștea un nor de fum înecăcios de nicăieri
tuna și ploua rece și se scurgea pe noi pielea asta de oameni vii

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Problema cu vârsta sunt toate semnele de circulație și nicio destinație.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Libertatea începe cu tine, deci fii tu primul care o recunoaște dizolvându-se în ea. A. M: E tragic și până ce mulțimile nu realizează drama, tragedia continuă. I: Mă rog să le dea înțelepciune! A. M: E prea multă frică la mijloc și exact din acest punct începe legiferarea absurdului. I: Cum și cine le va anula frica? Doar un Moș, Ion Roata... A. M: Gândul și frica sunt una; gândim, presupunem pentru că ne frică de infinitul necunoscut sau viața veșnică pe care o suntem. Credem gândul care poate să existe doar prin corp și de aici frica, înțelegi? Dacă am putea vedea că suntem viața și nu corpul de vis pe care gândul ne spune că îl suntem și care frica lui ar vrea să-l salveze, atunci legile acestei lumi ar fi de prisos. A. M: Până să ajungă oamenii să vadă așa... Iar acum chiar că-s orbi bine! A. M: Asta e capcana pe care ne-o întinde mereu și mereu gândul: "Devenirea"! Dar de ce "până", căci viața veșnică pe care o suntem este chiar aici. Dacă nu atingi nici un gând chiar acum, chiar aici, viața pe care o ești rămâne liberă de persoana care pare că o ești. Acum tu unde ești, nu ești Aici? Toți suntem Aici, iar Dumnezeul nostru gândul ne trimite "acolo", în fricile lui, înțelegi?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petre Gigea-Gorun

Purtăm în calde inimi

Purtăm în calde inimi speranțe și dorinți,
Ce dorm în noi de-a pururi, din moși și din părinți,
Venind din neam în neam, în timp și de departe,
Ne-am rupt din Univers, iar noi suntem o parte,
Cu tainice însușiri, nedeslușite încă,
O apă care curge, tot limpede și-adâncă.
Când ducem peste vremuri, sub bolțile albastre,
Un vis înaripat, făclia vieții noastre.

Purtăm în calde inimi dorințe de mai bine,
În ochi nemărginirea din zările senine,
Cu razele de soare, când în lumini irumpe,
Acele giuvaeruri, bătute-n pietre scumpe.
În timpul ce se scurge, noi suntem ființă vie,
Pe-acest Pământ bătrân, păstrând o mărturie.

poezie de din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
Henry Ford

Acest palton a fost al tatălui meu și el l-a purtat, dar asta nu are nicio importanță, căci și în acest palton eu sunt Henry Ford. Fiul meu este încă tânăr și fără experiență, de aceea îi este frică de ceea ce vor crede oamenii dacă el se va caza într-un hotel ieftin. Pe mine nu mă preocupă părerea celorlalți oameni, fiincă îmi cunosc adevărata valoare. Iar miliardar încă nu am devenit, pentru că știu să număr banii și fac diferența dintre valorile adevărate și cele false.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
cumpărăturiCartea "My Life and Work: An Autobiography of Henry Ford Paperback" de Henry Ford este disponibilă pentru comandă online la 41.99 lei.

Mulți oameni fac pe agenții de circulație în viețile celorlalți!

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton ponderat

Distribuie

Sacul cu păcate

Toți purtăm în spate
Sacul cu păcate;
Chiar cei cu renume
Îl purtăm prin lume.

Astăzi, sacul meu
E așa de greu,
Că, deși-s voinic,
De-abia îl ridic.

pamflet de din Păcatele și Păcătoșii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (28 mai 2022)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Lorin Cimponeriu

La mulți ani!

Fulgii acestei ierni să te bucure
La mulți ani fericiți!
Soarele să îți fie dimineață
Inima un fluture, ochii o pasăre zburând, lacrima un zâmbet
O mare de inimi să te îmbrățișeze
copilași cu zâmbetul lor
Și când te trezești să fii fericită,
Inundată de iubire și de soare
La mulți ani!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicu Gavrilovici

Doamne, nu ți-s îngerii destui?

Doamne, nu ți-s îngerii destui?
(Pe Pământ majoritari sunt dracii!)
De ne lași mereu pe noi, săracii,
Cei de nicăieri, ai nimănui?

Ne-ai creat din lut cu mâna Ta
Să purtăm în noi iubirea-Ți, chipul,
Însă gol, ori spart în noi e șipul,
Am uitat a binecuvânta.

Doamne, nu mai suntem frați de mult
Și purtăm lichidă ura-n vene,
Vorbele ne sunt cuvinte-obscene,
Răzbunarea a ajuns un cult.

Te rugăm privește înspre noi
Cei ce credem încă în mai bine,
De cum am ajuns ne e rușine
Căci purtăm în piept nu foc, ci sloi.

Ne mai vizitează până nu-i
Prea târziu și--ai să ne chemi acasă...
Ori jandarmi cu scuturi nu Te lasă...
Ori nici îngerii nu ți-s destui?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Oamenii sunt exact ca semnele de circulație: unii merită prioritate, alții merită depășiți, unii merită evitați și la alții chiar merită să oprești.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Alexandru D. Funduianu

* * *

sunt ca semnele de
punctuație
mă așez acolo unde mi-e
locul -

numai o dată nu
știu cum am ajuns ca virgula
între subiect și
predicat

iar de atunci stau în
suspensie

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Undeva, cândva

Undeva, cândva

Poate undeva, într-un loc sub soare,
Într-un infinit, printre lumi stelare,
Gândurile poate s-or întrepătrunde
S-or ciocni în spațiu, or vibra ca unde.

Poate într-un loc, poate undeva,
Într-o altă lume, poate-i cineva,
Poate-i printre îngeri, poate-n univers
Iar de ne-om găsi, ne-om iubi intens.

Poate-n locu-acela, unde-i cineva,
Emițând iubire, ni s-o releva,
Că prin alte lumi, chiar de-s paralele,
Gândurile sale, vin spre ale mele.

Poate pe acolo, chiar de-i altceva,
El venind spre mine, undeva, cândva,
Unde nu-i durere, unde nu vom plânge
Noi ne-om bucura când la piept ne-om strânge.

Iar de-atunci încolo, de va fi ceva,
Vom clădi o lume, poate, undeva,
Ne-om iubi cu patos, ne-om hrăni din seva
Ce ne-o dă iubirea, mie și... cuiva...

poezie de (5 decembrie 2015)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rumi

Chemarea iubirii

În fiecare clipă, de pretutindeni, răsună chemarea iubirii:
Noi ne înălțăm către cer, cine vrea să vină cu noi?
Noi am fost în paradis, am fost prieteni îngerilor,
Iar acum ne întoarcem acolo, căci acolo este tărâmul nostru.
Noi suntem mai presus de orice paradis,
mai nobili și mai puri decât îngerii:
De ce să nu ne ridicăm chiar deasupra acestora?
Țelul nostru este Suprema Maiestate.
Ce are de-a face perla cea fină cu lumea plină de noroi?
De ce ați coborât aici? Luați-vă bagajele și mergeți înapoi.
Ce este acest loc?
Șansa este cu noi, sacrificiul este al nostru!...
Precum păsările mării, oamenii vin din ocean, oceanul sufletului.
Cum ar putea această pasăre, născută din mare, să-și facă cuib aici?
Altfel cum ar putea valul să urmeze valului ce vine din suflet?
Valul numit "Nu sunt eu Stăpânul tău?" a venit
și a spart vasul acestui corp;
Iar atunci când vasul este spart, viziunea clară revine
Și odată cu ea (survine) fuziunea deplină cu EL.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 27.55 lei.

Sonata morții

aud sunete îndepărtate de flaut,
nebun, Beethoven, cântă pentru mine,, Sonata Lunii",
pianul lui rupe liniștea-n două,
vechi amintiri mă cheamă-ntr-o grădină de vis,
ah, Semiramida, unde ești, că te-am visat regină
într-un Babilon modern,
erai îmbrăcată într-o haină de doliu,
unde e gloria ta, frumusețea ta,
te strecurai printre chiparoși,
andaluză cu ochi căprii ca o ciută prin codru,
mi-ai spus că ești în travesti
și că ești însăși moartea,
de ce nu mă lași să ascult în liniște,, Simfonia a cincea"
si apoi să vorbim amândoi despre viață
și despre trecerea noastră dincolo,
porți un doliu frumos, Semiramida,
sunt îndrăgostit de tine, te rog mai lasă-mă câteva clipe,
să sorb savoarea acestei lumi,
să mai miros florile grădinei tale,
acest Paradis terestru făcut din fericire și nefericire,
mai lasă-mă s-ascult flautele plăpânde ale naturii
și să sorb miresmele pădurii în nopțile de mai,
mai lasă-mă să sorb buzele speranței cu care mă chemai
când, înghețate încă, se pierdeau în cuvânt.
sub tainica ta vrajă ce umplea sânii tăi,
zăpadă și jeratic îmi părea așternutul,
astâmpără-mi pornirea cu beznele țărânii
într-o natură calmă cu buza ta cărnoasă,
mai lasă-mă, frumoaso, cu un sărut datoar,
cu-atâtea reci otrăvuri, căci eu sunt muritor.

de ești tu moartea oare, eu ce să cred acum?
de ce mă chemi în locul fără umbră și soare
căci dorul de-acolo nu mă mai doare,
de ce nu stai și tu aici cu noi
întoarsă către ceruri cu soare și cu ploi,
aici e locul veșnic, locul frumos și sfânt,
aici i-am smuls savoarea cu dinții din pământ.
ascultă și tu marea cu orga ei marină
cum se înalță totul în soare și lumină,
ascultă cîntul viații pe țitere de văi,
cu sărbători frumoase, cu cai și zurgălăi,
ascultă simfonia aceste lumi de dor
și fă-ne viitorul frumos, nemuritor.

poezie de (16 decembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Detașare absolută

Stau și privesc
Cum lumea se frământă
Cum toți sunt triști și fără chef trudesc
Cum astăzi și speranța pare frântă...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum unii mor de foame
Cum alții tot mai mult se îmbogățesc
Cum pe Pământ sunt mii și mii de drame...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os și piele...
Stau și privesc.

Stau și privesc
Cum mulți se nasc și mor
Cum alții fără niciun rost trăiesc
Cum viața trece iute ca un nor...
Stau și privesc.

poezie de (1 august 2020)
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Cântecul epuizării...

.. acestei negenerații

Acestei negenerații i-a lipsit gâtul
deși își purta capul
pe perna norilor
ba chiar peste ploi

Chiar peste ploi
semnele vremurilor
ridicau curcubee
admirate de visătorii
de plumb din blocurile de asfalt

De asfalt erau lipite cuvintele și șoaptele
purtate în lume
până ce va face gât

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dramele unei limbi mici

de fapt limba română e o capcană
pentru poeți mari
contractați în piele mică
[doar 24 de milioane]x a posibilității
de a vorbi despre Om

o minciună de țintă
[gândește la un cal potcovit
cu potcoave calde
nechezând către soare și la
spaima potcovarului]2x

Așa am apărut noi pe lume
printre multiple iluzii
de a fi Graiul Umanității
încă naufragiați
aici ne-au înghețat picioarele
aci prin pielea pasului
năduf sub 3x[imperii]
&oftat de #exist

Așa de muți printre zebre
curbați în hore
nuntași cu Europa
ne bucurăm de Armăsarul inimii
de Profetul eliberării
prin (marea trecere)x

Finalul e o formă de bricolaj
printre florile din vază
depășit de lacrimă&râs
ieșind din umbră
către oricevoi
ne-epuizat

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook