Senzualitate învinsă
senzualitate învinsă de tristețe și oboseală
aerul de chemare al unui vis pierdut
taine dezlegate de condei și cerneală
mândrie dureroasă... sunt al vieții recrut.
freamătul amintirilor finalizat în tremur
zâmbet resemat la picioare de vers
mult fond de ten mască pentru murmur
fantasmele din umbră în tablou pervers.
regretul sfâșiat ca o salată pe tarabă
frica de singurătate care mă bântuie mereu
cuvintele dilatate silabă cu silabă
cartea iluminărilor atinge-un apogeu.
respirație desferecată exercitată-n grabă
pâini de lumină coapte în vatra sufletului meu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Amnistia silabelor
Pentru mine cea mai frumoasă silabă
este silaba "ma"
de la "mare" sau de la "odată"
sau de la "masă"
măi tată măi...
Pentru mine cea mai frumoasă silabă
este silabă "ta"
de la "talpă" sau de la "niciodată"
sau de la "taburet"
măi mamă măi...
Pentru mine cea mai frumoasă silabă
măi tată
măi mamă
măi...
sunteți "voi"
de la "zâmbet"
măi
"silabă"
de la "odată" sau de la "niciodată"
măi!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Freamăt matinal
m-am trezit în zorii albi de catifea
senzualitate câștigată dintr-un vis
care alunecă ușor prin aburi de cafea
limpede curat departe de abis.
ochii înseninați de lumina blândă
aer de chemare și de freamăt pur
chipul care zâmbește-n oglindă
amintiri hoinare cuprinzând azur.
infinit de motive viața s-o ador
înțelepciunea care mișcă gânduri
mândria dureroasă a fiecarui dor
deschidere spre taine slove și lieduri.
lume drumuri străbătute pe aripi de cocor
cântecul vieții care trece prin ziduri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vatra de dor
vatră de dor am zidit în univers
pâinea de lumină să se coacă în ea
că să hrănească minunea iubirii de vers
în nopți întunecate să bucure o stea.
dintre multe locuri dragi și sfinte
vatra părintească mă mai cheamă
sufletul flămând să îl alinte
departe de tristețe și de teamă.
timpul are grijă de casa părintească
de când părinții s-au înălțat la cer
o udă ploaia să o primenească
nucul de la poartă este bun străjer.
vatra de dor s-a clădit și în suflet
cu vița de vie boltă pentru sunet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jurnal
în univers creat de mine
prin unde tainice transmit
un dor de zilele senine
și viața fără de sfârșit
se mai apleacă câte-o creangă
și umbră pune-n calea mea
mai simt căzând în noaptea neagră
o lacrimă sclipind ca stea
și poate unii se întreabă
de ce atât ne povestește
scriind silabă cu silabă
ce o îndeamnă să vibreze?
cuvintele-s mărgăritare
și gândul zbateri din aripi
eu astăzi sunt precum o floare
cu o tulpină fără ghimpi
petale roșii sunt purtate
din sufletul mereu pribeag
spre luminițele din sate
și muntele ce mi-a fost drag
acum revărs înspre câmpie
amurgul meu, fâșii de raze
și scriu în cartea vieții file
în trepidante mari orașe
adorm târziu... închid jurnalul
ce-s eu? nimic în astă lume
o picătură din oceanul
eternității fără nume.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Briza
Cuvintele mă scriu pe mine
cu o caligrafie sângeroasă.
O, tristă tu sălbăticiune
strigând, dureroasă.
Mă risipesc sub o silabă
cum primul muget de copil,
cum pâinea albă, foarte slabă
și dusă în zimbril.
Da, spuse aerul și da,
la sufocatul cel frumos
fuseseși carne dumneata
iar astăzi, Dooamne, mândru os.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Silaba
Toată dimineața am căutat o silabă.
Ceva neînsemnat, desigur: o vocală,
o consoană; de fapt, nimic.
Dar îi simt absența. Numai eu știu
cât îmi lipsește.
De aceea continui să o caut cu încăpățânare.
Numai ea mă poate proteja
de frigul lui ianuarie, de arșița
verii. O silabă.
O singură silabă.
Izbăvire.
poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă vieții
admir ochii care au văzut de toate
care au plâns în slove printre suspine
privire larg deschisă cu senzualitate
asupra vieții plină de orizonturi fine.
respect inima ce poartă un freamăt subtil
sângele care dizolvă regrete și eșecuri
libertatea de gândire încadrată-n stil
aerul prieteniei perindat prin cercuri.
lumea obiectivă cu mii de întrebări
mândri gânditori care dezleagă taine
lumini îngerești care produc determinări
anotimpuri care poartă spectaculoase haine.
toate astea trec prin mine pentru iluminări
deschisă-s pentru viața cu întâmplări faine.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocupații potrivite
cel mai aproape mă simt de condei
îmi face timpul vesel să vibreze
ecouri romantice răsar din idei
și-atunci când parcă stau pe metereze.
veghez cu gândul la armonii lumești
mi-s dragi minunile ca lanul de grâu
pâini de lumină împart cu povești
până la cerul cu stele la brâu.
prietenii poeți îmi sunt reale muze
inedite ocupații concep cu cuvântul
zilnic să-mi răsară zâmbete pe buze
am înfrumusețat cu versul pământul.
împrumut extazul în ciuda tristeții
ascund în metafore regretul bătrâneții.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Freamăt liric
scriu mult așa miliardară în idei
îmbălsămez cuvintele cu lacrimi
doina inimii se scurge din condei
sărmana oftează copleșită de patimi.
în oceanul cu perle arunc o nadă
să strâng emoții albe într-o salbă
melancoliei mele îi fac o serenadă
cu părul parfumat de petale de nalbă.
nu-i târziu să mai am un vis măreț
nu-i târziu mai aștept muza mea
pe o șa de poveste sunt călăreț
mă adap cu lumină din astrală cișmea.
viața mea agitată încă nu are preț
freamătul romantic nu-l scriu în zeflemea.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dans în lumină
armoniile vieții sunt săruturi de sfinți
înălțări mărețe pe mândre curcubeie
fericiri albastre adăpostite-n minți
valuri de cerneală traversând condeie.
înălțări multiple pe extaz muzical
conceptul grațios și pur al veșniciei
conturat cu iubire din cerul de opal
destrămarea completă a nimicniciei.
păstrez în echilibru doruri și amintiri
pe aripi de vis escaladez spirale
magice lumini strălucesc în priviri
strâng în conștiință vremuri epocale.
armoniile nopții sunt dansuri în lumină
freamătul stelelor vibrează-n albumină.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Turist prin Univers
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj
i-am găsit necazului factorul divers
azi mă ascund de el într-un miraj.
mă apropii de stele din vast Univers
mi-au creat pe inima sublim tatuaj
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj.
am să mă lupt cu demonul pervers
să-mi lase cerul liber la partaj
să fiu un curcubeu eu am convers
să bucur îngerii din anturaj.
mă plimb prin lume cu picioare de vers
cu metafore și istețime în bagaj.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind
viitorul se apropie în cântec de harpă
vine cu bucurii din universul infinit
o lumina blîndă se strecoara sub pleoapă
în brațe stelare mereu m-am împlinit.
Doamne păstrează cerul în sufletul meu
cu verile calde cu marea de smarald
mai lasă-mi o vreme bunule Dumnezeu
din condei să curgă povești de herald.
mai lasă-mi iubirea să crească-n colind
ca pâinea de lumină pe vatra stelară
mai lasă-mi o iarnă magii să cuprind
printre prieteni dragi cu inima ușoară.
mai lasă-mă Doamne să mă-nplinesc în vers
să-mi scriu toată cunoașterea din Univers.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alfabetul
N-a prea observat
Când a pierdut prima literă.
A continuat să vorbească,
Ocolind cu grijă
Cuvintele
Care cuprindeau acea literă.
Apoi a mai pierdut una,
Mi se pare pe A.
Soarele, Luna
Au rămas pe dinafară.
Și încă una,
Fericirea, iubirea
Au început să nu-l mai înțeleagă.
Litera de pe urmă
I-a rămas înfiptă într-o silabă,
Ca un dinte obosit.
Acum aude, vede,
Dar nu mai are cuvinte pentru viață,
Formată în cea mai mare parte din literele
Pe care le-a pierdut.
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Să mă reazim de umbra mea proprie
nu-mi mai îngăduie
ziua
să mă reazim
de umbra mea proprie
izvorul
pe palme mă ține
să-i sorb
licoarea cuvintelor
strop cu strop
și
silabă cu silabă
dată
prin sita cunoașterii
o floare
de un roșu aprins
luminiscent
poezia devine pe
palmele tale
24 01-2017 CLUJ
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chipurile iubirii
iubirea-i bibelou bătut cu diamante
cântecul inimii pe vârfuri de vrajă
prospețimea sângelui ce curge andante
splendoare de emoții din adâncuri degajă
ocean vast de iubire cu dune de corali
cu porturi în orașe pline de visători
ecou de simfonie pe munți ancestrali
acorduri de liră care spulberă nori
iubirea e magie în inimă de univers
împărțită la toți în egală măsură
patimă trăită și de înger pervers
zbor de albatros neatins de ură
îmbrățișare tandră cu miticul vers
aripă desferecată crescută-n anvergură
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre frunzele sufletului
visător între vedenii
în faldurile unui vis, trecut și petrecut
aiurea pe acest pământ
sprijin cenușa cerului cu lacrima sufletului
întunecate gânduri curg, se scurg
în mine, profund
ascult somnul într-o silabă oprită în timp
caut agonic un sens
pierdut într-un tragic nonsens
trece alt timp între timp
mereu mai puțin decât ieri, puțin mai mult decât azi
pierdut pe aici, pe undeva, cândva
știu, va mai fi o zi, într-o zi
atunci când eu nu voi fi
decât o frunză strivită sub ultimii pași
vibrează tăcerea în anii pierduți
de nimeni știuți, de nimeni cunoscuți
totul, o întoarcere neprogramată
pot să spun acum ratată
cu amintiri imprecise, ucise
a mai trecut o zi, și...
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- singurătate
- Singurătatea, cel mai clar cristal din străfundul sufletului, este frica de propriul sine care bântuie singuraticii.
definiție de Keith Haynie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțeleptul: Când ai îndepărtat cartea din cadrul ei, ai rostit cuvintele?
Ash: Da, în principiu.
Înțeleptul: Ai rostit cuvintele exact?
Ash: Uite, poate că nu am rostit chiar fiecare silabă mică și prăpădită. Dar în principiu, le-am rostit, da.
replici din filmul artistic Armata întunericului (1992)
Adăugat de Loredana Malic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tranziție
Sunt kilometri de dor până la tine,
Atâția oameni sunt acum între noi,
Atâtea dealuri și atâtea ape,
De dor sunt scrise atâtea foi.
Pe aceste foi, lăuntricul război,
Nerăspunzând pe sine se întreabă,
Iar eu de atâtea ore așteptând
Mă descompun și azi într-o silabă.
Încă o silabă din povestea noastră
Va dăinui pe veci în vechiul calendar.
Ce bine ar fi dac-aș putea în vamă
Să te ascund în al meu buzunar.
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (29 iulie 2011)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe de toamnă...
(lui P.C.)
pogori ca o liniște blândă
tristețe de toamnă, tristețe
pogori cum coboară plăpândă
o cratimă-n linia vieții
pogori ca un vers ce alină
tristețe de toamnă, tristețe
cu raze de Lună mai plină
ca punctul din linia vieții
pogori ca un snop de lumină
tristețe de toamnă, tristețe
și sufletul scaldă-mi, divină
și dreaptă ca linia vieții...
poezie de Iurie Osoianu (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!