Pastorală

tradiţii străvechi sunt ţesute în ie
gospodarii ţării sunt şi buni creştini
timpul păstrează splendorile în glie
elixirul fericirii e stors din ciorchini

cântul şi hora vibrează în călcâie
nunţi alungă nori avari şi străini
tradiţii străvechi sunt ţesute în ie
gospodarii ţării sunt şi buni creştini

roadele bogate se culeg din câmpie
la mese se cinstesc prieteni vecini
naţia se-ndreaptă către veşnicie
văi şi munţi atrag mii de pelerini

tradiţii străvechi sunt ţesute în ie
gospodarii ţării sunt şi buni creştini

rondel de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şezătoare sofisticată

e vremea povestirilor la gura sobei
timp emblematic prin eleganţa vorbei
e vremea şezătorilor pe fuioare de cânt
dorurile toamnei se strecoară-n cuvânt

ştergare de vis sunt ţesute la război
voaluri de mătase par mândrele ploi
pe roata olarului lutul prinde formă
tradiţii străvechi au valoare enormă

credinţa strămoşească se coase pe ie
ciorchini de speranţă mustesc în podgorie
romanţa fericirilor de toamnă bogată
o ascultă inima de glie legată

florile funebre se-mpletesc în coroană
lumini îngereşti pun nimb pe icoană

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gospodarii ţării

O tagmă de-aleşi diletanţi,
Chemaţi un impozit să pună;
Dar nu pun, (isteţi guvernanţi!)
Şi timbru fiscal pe... minciună!

epigramă de Ioan Şiman din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toţi cei răi sunt cu adevărat răi şi nu toţi cei buni sunt cu adevărat buni ; unii sunt "răi " fiindcă sunt corecţi, iar alţii sunt " buni " fiindcă aduc avantaje, deseori nemeritate sau ascund lipsurile şi adevărul.

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Bine şi rău (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţii aiudene

La Aiud ar fi un schit
Spun cunoscătorii,
Unde vin la învechit,
Sunt... consumatorii!

epigramă de Marius Bartiş (2010)
Adăugat de Marius Bartiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu aripi

m-am cuibărit ca pitpalacul sub pleoapa dimineţii
visul nocturn să-l duc la bun sfârşit
ramuri de doină îmi mângâie pomeţii
timpul ce mi-a rămas este pentru iubit.

vreau să îmi crească aripi de cocori
toamna să zbor către ţările calde
să nu-i simt iernii glaciarii fiori
valuri smaraldine penele să-mi scalde.

hoinară ca vântul lumea să o străbat
cântul privighetorii să unească perechi
să fac salturi pe sârmă ca un acrobat
împletind cu raze amintirile vechi.

în fantezia mea nimic nu s-a schimbat
vara poeziei mă creşte cu tradiţii străvechi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serenadă pentru inima mea

iartă-mă inimă că lumii te-am dat
şi te-ai încărcat cu multe doruri
ai transformat şi cântul în oftat
eşti răvăşită străbătută de nouri.

inimă versatilă ai creat o dinastie
cu poezia ta răspîndită de vânt
prin codri şi izvoare de modestie
vibrezi cu splendorile ţesute în cuvânt.

inimă fremătândă cerul te ştie
flămândă de lumina de luceferi
te-ai legat de glie pe veşnicie
să te oglindeşti în lacul cu nuferi.

te acoperă iubirea ca o mândră ie
eşti universul de blândeţe şi de gingăşie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ducu Bertzi - "Aşa beau oamenii buni"

Cum cântă Ducu, eu socot
Şi înţeleg din versul lui
Că oameni buni sunt peste tot
Dar cei mai buni sunt la Vaslui.

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt pentru tine

sunt stejarul din pământ trecut prin timpuri
umbra care te cuprinde în odăi tainice
veri fierbinţi ce aduc amintiri
coroană ce în ea nudul tău este reflectat
sunt izvorul fântânii străvechi uitat
potecă de paşi în praf călcat
sunt bârna veche din pragul casei
toc de uşă grea din falnic fag

sunt umbra vieţii tale fără uitare
poienile din munţi străvechi
sunt lemnul ce sună seara
toaca ce bate în sobor
apusuri temporale târzii
mâna ce te ia încetişor
sunt mersul liniştii tale
spre acel izvor

sunt îngerul tău de zi şi noapte
zbaterea sufletului tău încordat
iubire îngenuncheată
trupul cel simt când îl cuprind
sunt lacrimă în şirag de perle
margini de gene ce picură din ele
suflet ce se curătă de rugină
curatul albului şi albastrului de cer
sunt înger prizonier în tine
ce nu mai vrea să scape
zbătându-se rugându-se blamându-se

poezie de Viorel Muha (iunie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mai spunem că bărbaţii nu sunt buni şi necesari...

Păi, să călăreşti bărbatul când îţi face şi cafea
Şi să-adormi la el în spate... Du-te, fată,-n pana mea!
N-ai o canapea în casă, un fotoliu, sau pe jos?
Să te care şi pe tine, când şi el e somnoros!
Şi mai spunem că bărbaţii nu sunt buni şi necesari!
Na, că-s buni şi la nebune... cred că totuşi sunt mai rari
Cei ce sunt îndemânatici şi c-o mână îşi permit
Să aprindă aragazul şi să scapere-un chibrit
Şi cealaltă să îi strângă şi consoartei un picior;
Hai, că sunt răutăcioasă,-n locul ei să fiu, mi-e dor...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picioarele unei fete sunt cei mai buni prieteni ai ei... dar chiar şi cei mai buni prieteni te părăsesc într-o zi.

citat din Redd Foxx
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Guglielmo: Oamenii simpli sunt vite de tăiat, de folosit când sunt buni să încurce puterea adversă şi de sacrificat când nu mai sunt buni de nimic.

replică din romanul Numele trandafirului de Umberto Eco (1980)
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţii

De Paşti, pe la mese festive,
Sunt ouă vopsite floral
Şi eu pot crea la motive...
De ceartă, bătaie, scandal...

epigramă de Mirela Grigore din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care se consideră religioşi nu sunt religioşi, învăţaţii nu sunt învăţaţi, cei buni nu sunt buni, cei rafinaţi nu sunt rafinaţi.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

ŞI EI PRETIND (Pr-R)

Şi pramatiile pretind că nu sunt pramatii; mai ales pramatiile...
Şi oamenii prădalnici pretind că sunt cinstiţi.
Şi prădătorii pretind că sunt cinstiţi.
Şi oamenii prefăcuţi pretind că sunt sinceri; mai ales oamenii prefăcuţi...
Şi oamenii primitivi pretind că sunt rafinaţi.
Şi profitorii pretind că nu sunt profitori.
Şi prostituatele pretind că nu sunt prostituate.
Şi prostănacii pretind că sunt deştepţi.
Şi proştii pretind că sunt oameni deştepţi; mai ales proştii...
Şi pungaşii pretind că sunt cinstiţi.
Şi pupincuriştii pretind că nu sunt pupincurişti.
Şi puşlamalele pretind că nu sunt puşlamale.
Şi puturoşii pretind că sunt hărnici.
Şi cei ranchiunoşi pretind că sunt iertători.
Şi rasiştii pretind că nu sunt rasişti.
Şi oamenii răi pretind că sunt oameni buni.
Şi cei răzbunători pretind că sunt iertători.
Şi răufăcătorii pretind că sunt binefăcători.
Şi răutăcioşii pretind că sunt oameni buni.

George Budoi în Calităţile şi defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi satire (19 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţăran

Ţăranii nu sunt proletari, nu sunt salahori, nu sunt simplii chiriaşi pe moşiile noastre, ci sunt fiii ţării!

definiţie celebră de Mihail Kogălniceanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ajunge doar să fii bun. Trebuie să faci şi fapte bune. Există mulţi oameni buni, dar e un "bine" pasiv. Ei nu fac rău nimănui. Dar nici nu fac bine. Astfel de oameni sunt buni, dar nu sunt buni de nimic. Ei trebuie să servească, să ajute aproapele, adică să susţină munca lui Dumnezeu.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profil

sub gene strălucesc boabe de rouă
sunt floarea renăscută din vestală
lumina mi-e iubirea din epoca nouă
am stele ţesute pe haina de gală.

luaţi-mi mireasma nu mă rupeţi în două
sunt legată de lume de oculta-i şcoală
sub gene strălucesc boabe de rouă
sunt floarea renăscută din vestală.

dezlegaţi-mi cântecul atunci cînd plouă
simfonia plantelor e magistrală
magie şi culoare vă dăruiesc vouă
poveşti de fericire din lumea virtuală.

sub gene strălucesc boabe de rouă
sunt floarea renăscută din vestală.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire de toamnă

din iubire timpul a creat spectacol
oamenii armoniilor s-au unit perechi
lumea e fericită pe un colţ de miracol
respectă cu sfinţenii tradiţii străvechi.

e vremea nunţilor cu muzică şi dans
iubiri pecetluite cu inel de diamant
nici un sentiment nu rămâne-n suspans
resimt entuziasmul timpul e fascinant.

este elan în lume în flux nemărginit
Septembrie trece prin arome de must
rădăcinile vieţii în glii s-au adâncit
creaţii absolute au blazonul august.

e toamnă şi în suflet dar este împlinit
învăţând să se ferească de marele dezgust.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furia de a fi român (III)

Slăvită fie clipa, în care acest popor
A răsărit în lume – ca apa din izvor!

Şi-a străbătut veleaturi şi scârbe şi stihii –
Dar casele şi ţara nu şi-a lăsat pustii...

O! Blestemat e ceasul în care, fără spor,
Şi-a aşezat în frunte o coadă de topor,

Ce s-a iţit bicisnic, predestinat, pesemne,
Să îşi prefacă codrul în aşchii şi în lemne,

De foc sau de vânzare, la orice venetic,
Venit din depărtare – la preţuri de nimic.

După viteji de seamă, astăzi, ne-a pus capacul
Un neica-nimeni, care, făcut-a pact cu dracul

Să ducă-această ţară în iadul fără fund...
De fapt, sunt doi bicisnici: unu-ngâmfat şi scund,

Iar altu-n fruntea ţării, golan şi crăcănat,
Hlizeşte-se întruna, la-al neamului oftat...

Rosteşte-se, adesea, un banc nefericit:
"Frumos este tărâmul – păcat că-i locuit."

Dar cum s-aleagă, oare, aceşti creştini frumoşi,
Conducători de seamă, din roi de mincinoşi?!

Promit marea cu ciurul s-o care-n vârf de munte
Şi unde nu sunt ape - promit să facă punte...

O, preafrumoasă ţară, veni-va vreun soroc –
Să-ţi dea şi ţie, Domnul, o ţâră de noroc?!

Căci prea bătut de soartă, de hoţi şi de nevoi,
Azi, ai ajuns cu fruntea – nu-n ţărnă, ci-n noroi.

Şi ţi-ai trimis la muncă, în lume prin străini
Pe fiii tăi... să fie umili pe bani puţini;

Nu ştiu cum ţi-o fi soarta – căci nu proorocesc –
Cu bune şi cu rele eu, totuşi, te iubesc.

Ştiu că patetic sună, aceste vorbe, acum -
Când ce-au lăsat străbunii s-a prefăcut în scrum:

Tradiţii şi-obiceiuri, cuvânt bun şi bun-simţ
Ciuntite sunt de şmecheri şi de-ai prostiei zimţi...

Dar, poate că, odată, scăpaţi de-aceşti moroi,
Ce stau pe capul ţării – scăpa-vei de nevoi.

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădătorii României nu sunt la talpa ţării, ci în fruntea ţării.

aforism de George Budoi din România şi Românii (16 august 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!