Filă de toamnă filă de carte

în spatele problemelor reuşesc să zâmbesc
trecând prin bruma toamnei cu mare credinţă
am un tainic vis cred c-am să reuşesc
să-l împlinesc, să-l duc la biruinţă.

calc pe tristeţe cum calc pe frunze moarte
pe aleile acoperite cu staturi arămii
doruri ardente spre stele să mă poarte
să ating iluminarea cu gândurile mii.

îmi ascund amarul în fila de carte
unde am aşternut toate visele mele
nu am să arăt lumii sentimente deşarte
nici încordările nici scrâşnete rebele.

temperament romantic versului mă dedic
precum Luceafărul din neguri mă ridic.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezonanţe

păstrez în suflet iubirea de Cristos
acolo unde am înfiripat credinţa
mă ajută să trec prin timp tumultuos
cu braţele deschise să cuprind biruinţa.

calc uşor prin viaţă ca printre stele
să nu rănesc pe nimeni niciodată
pe alei de cuvânt trec visele mele
rezonând cu lumea versului fermecată.

rezonez cu fluturi tandri şi suavi
cu păsările cerului albe neînfricate
rezonez cu codrii temerari şi bravi
care tin pieptul vremii înfuriate.

rezonez cu oameni sărmani şi bolnavi
mă rog la Cristos să le dea sănătate.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culori

Mă îmbrac mereu în
culoarea toamnei
şi, culmea, mă prefac, tot mereu,
că iubesc primăvara.

Nu ştiu de ce simt
că trăiesc un timp
străin şi încerc zadarnic
să-l schimb pe sentimente,
pe frunze moarte
sau pe mîngîieri
uitate...

Culorile mă atrag, viclene,
şi tot ele mi se oferă,
gratuite,
în cuvinte,
în şoapte,
în abecedare ale uitării...

Mă pierd în definiţii
şi în dicţionare,
mă traduc pe ascuns
în fiecare pas pe care-l fac
spre tine
şi te descopăr:
subtil,
tainic,
superior.

Culorile se ascund printre
cuvintele mele
şi mă redau luminii;
aştept înserarea şi anotimpul
nemuririi!

poezie de Adriana Butnariu
Adăugat de Eliana Doru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miezul toamnei

natura se pregăteşte de o lungă odihnă
toamna se scutură de resturi de mirări
melancolia galbenă se extinde în tihnă
între văi şi dealuri între munţi şi mări.

se-nsămânţează câmpuri cu gânduri ca grâul
ploaia hărniceşte cu veselie mare
romanţa apelor de munte trece cu râul
prin sufletele ce aşteaptă o sfântă chemare.

sentimente arămii freamătă de final
aproape toate în curând vor cădea jos
e lung şi voluptos fiorul carnal
prin mine parcă trece vântul vânjos.

ştiu că şi toamna e sezon fenomenal
cred că nici un anotimp nu este mai prejos.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt şi neastâmpăr

iubirea completează distanţa dintre mine şi stele
pe aripi de vis noaptea plutesc în astral
se extinde cerul cu gândurile mele
sunt izvor de speranţe în timp magistral.

sunt sursă de cântec şi de slovă mândră
o credinţă magică am dezvoltat în suflet
acopăr cearcăne, riduri cu farduri şi pudră
transform în rapsodie şi tăcere şi urlet.

au ritmuri şi culoare gândurile mele toate
Doamne mai dă-mi măcar o zi de fericire roz
freamăt ca o pădure cu ramuri complicate
ridicate spre cer prin talaş şi rogoz.

port în buzunare doruri, amintiri înspicate
le transform minuni ca vrăjitorul din Oz.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt distinct de toate senzaţiile mele. Nu reuşesc să pricep cum se întâmplă asta. Nu reuşesc să pricep nici măcar "cine" le încearcă. Şi de altfel, cine-i acest "eu", din cele trei propoziţii?

Emil Cioran în Mărturisiri şi anateme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăirile boeme

ning fericirile din univers semantic
munţii se îmveşmântă cu alba zăpadă
eu transpun în slove scenariu romantic
cu izvorul iubirii ieşit din cascadă.

privesc steaua mea, lumina ei blândă
mă cheamă la visare plină de extaz
îmi veghează menirea, cu mirare crescândă
măsoară în noapte gândurile turcoaz.

aştept de la viaţă un strop de miracol
să-mi aline bătrâneţea plină cu probleme
în fiecare zi din magnificul secol
să ridic la ceruri sentimente supreme.

ating beatitudini fără nici un pericol
că vor cădea-n ridicol trăirile boeme.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia iubirii

tu poţi iubite să mă înţelegi
mister al nostalgiilor de foc
de mâhnire tu azi mă dezlegi
în sufletul meu ai nobil loc.

nu ne junge timpul să ne iubim
dar speranţe cresc precum stejarii
la umbra lor sublim ne contopim
în romantism nu e loc de avarii.

visele ajung până în cer la stele
pogoare iubirea pe raze ardente
curge prin trup cântă pe sub piele
compune simfonie din pure sentimente.

suntem pe lume ultimii romantici
martori la fericire-s codrii semantici.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţime de emoţii

mă poartă gândurile în marea mulţime
cu doruri colorate în geanta de piele
gust deliciile vieţii care au prospeţime
energizez şi noaptea cu visele mele.

romantismul meu creşte în înălţime
se măsoară cu munţii crestaţi de vâlcele
mă poartă gândurile în marea mulţime
cu doruri colorate în geanta de piele.

ocolesc problemele cu pură isteţime
pictând pe batistă lacrimi de stele
splendori populează raiul în lăţime
timpul mă îndeamnă să ajung la ele.

mă poartă gândurile în marea mulţime
cu doruri colorate în geanta de piele.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palma miresei

Cântecul acesta
nu-i al meu
calc pe frunze
ca şi pe
pietrele ochilor tăi
secundă
aninată în surâs
pe drumul
cuvintelor
frumos
arcuite

îţi mai aduci aminte
când
ni se scăldau
ochii
în ochii zilei
sub aripa mersului tău
vers şi cântec
ca o mireasă de flori
dată în floare
pe urmele zâmbetului tău
cunună de stele
în palma miresei
uimire
şi zbor

secunde zvântate
cu chipul în ape
ni se rostogoleau pe mâini
speranţă şi dor
drum
taină
zbor spre stele
şi printre ele
paradisu
să-l vezi
să-l umblii

lumină
născută-n lumină
lumina să-i simţi
cu paşii
cu ochii
cu duhul

poezie de Ioan Daniel Bălan (10 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

calc căzut în mine, în nelinişti pe o frunză de timp ruginită
descopăr un pom, o pasăre, o toamnă întârziată, liniştită

calc pământul negru, afânat, mirositor şi lung privesc un nor
descopăr că totul este ceva, ce demult am uitat să văd şi toate dor

calc pragul casei bătrâneşti şi mă opresc în tinda, bătrână, veche
descopăr ani mei, în pereţi, în şopronul casei, în pridvor şi-n vetre

calc drumul pădurii pieptiş, urcând acolo sus în poiana vieţii mele
descopăr ca o imagine fugară, în ceaţă, pe tine iubirea mea fierbinte

calc drmul vieţii uitâdu-mă înapoi, plecând pe drumul sorţii mele
descopăr o amintire, un tablou, un sân, un gând, drumuri multe

calc cu privirea îndreptată inainte şi te caut în mare de mulţime
descopăr după un timp că te-am găsit demult şi eşti acasă, la mine

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dantelării sangvine

credinţa e resortul ce sfinţeşte principii
dantelării sangvine se ţes în lumină
de Dumnezeul dragostei mereu mă apropii
doar cu evlavie mare cucernică, senină.

toate gândurile mele ajung în univers
unde se încarcă cu străluciri de stele
duioase, cern lumina pe fiecare vers
când mă eliberez de sentimente rele.

reflexul nostalgiei mă înalţă în vis
unde îngeri mângâie cu multa tandreţe
în fiece secundă mă simt în Paradis
dau lumii întregi o caldă bineţe.

trăiesc viaţa mireană cum este scris
în caledarul timpului redat cu fineţe.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbet la plural

gândurile mele înverzesc în cer
îmi pregătesc viaţa pentru dincolo
în raiul fericirii de apoi, prosper
voi zâmbii lumii, zeului Appolo.

visele mele sunt atinse de patimi
cu freamăt puternic cu nostalgie
adesea am scăldat obraji cu lacrimi
plânsul e plămădit de divină regie.

zâmbesc şi azi la tot ce am iubit
zâmbesc la oameni la tot universul
chiar dacă se apropie tristul asfinţit
vreau azi să mă înveselească versul.

condeiez în slove zâmbetul la plural
urcă la Demiurg fără funicular.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecţii în lumină

plutesc în lumină că pasărea-n zbor
urmându-mi destinul către infinit
uneori mi-e greu alteori mi-e uşor
sufletul romantic să-l fac auzit.

înalţ o veneraţie spre univers sublim
pentru Dumnzeu în toate prezent
recunoştinţa creşte în forul intim
pe credinţa sfântă pun mare accent.

văd doar graţie în formele de viaţă
timpul e solemn, leagăn de amintiri
toate naturile din jur mă învaţă
să-mi împlinesc soarta cu mari iubiri.

sufletul meu cere mângâierea cerească
în zări întunecate lumina mea să crească.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ars poetica

eu sunt un fiu al versului mirean
nu sunt Voltaire şi nici Cehov
gânduri le montez în filigran
gând soarele răsare în ostrov.

mai trec un prag mai trec un an
un început cu irizaţii mov
eu sunt un fiu al versului mirean
nu sunt Voltaire şi nici Cehov.

ademenesc lumini în noul plan
timpul ţine predici în alcov
îmi trebuie credinţă îmi trebuie elan
să trec de suferinţele lui Iov.

eu sunt un fiu al versului mirean
nu sunt Voltaire şi nici Cehov.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lepăda-m-aş!

Lepăda-m-aş eu de mine
Şi m-aş lepăda de toate!
Să iubesc nu îmi mai vine,
Nici de-a-ntregul, nici în rate.

Ce-i cu mine nu mai ştie
Nici muşcata din fereastră,
Nici răvaşul din cutie
Ce-ncepu iubirea noastră.

Să pun focul cel mai mare
Dorurilor mele toate
Şi să calc totu-n picioare
Că mi-s buzele sărate!

Să mă lepăd eu de mine,
Asta zic şi eu dreptate!
Nu mă pot deloc abţine
Să duc vise roz în spate.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre ultima destinaţie

cu drag pentru Zarra

izvorăsc din mine gânduri precum apele de munte
sparg stâncile mari în şapte în nouă
în fluxul creativ arzător curg broboane pe frunte
sunt doar zvâcnirile minţii scăldate în rouă.

mă asemăn cu izvorul ce se grăbeşte spre mare
mă îndrept şi eu spre cerul cu magia de lumină
clipe de eternitate râvnesc pentru afirmare
căci sunt carte de poeme structurate-n albumină.

mă simt precum izvorul pe culmi de extaz
nu tulbur muntele cu regrete cu păcatele mele
atunci când trec prin neguri fac haz de necaz
ştiind că-n viaţa asta n-am să sfârşesc în ele.

lumini îngereşti azi îmi stau pe obraz
ultima destinaţie va fi printre stele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu cred nici în Iehova

Eu nu cred nici în Iehova,
Nici în Buddha-Sakya-Muni,
Nici în viaţa, nici în moarte,
Nici în stingere ca unii.

Visuri sunt şi unul şi-altul,
Şi totuna mi-este mie
De-oi trai în veci pe lume,
De-oi muri în vecinicie.

Toate aceste taine sfinte
- Pentru om frânturi de limbă –
În zadar gândeşti caci gândul,
Zău, nimic în lume schimba.

Si fiindcă în nimica
Eu nu cred – o, daţi-mi pace!
Fac astfel cum mie-mi pare
Si faceţi precum vă place.

Nu ma încântati nici cu clasici,
Nici cu stil curat si antic –
Toate-mi sunt de o potriva,
Eu rămân ce-am fost: romantic.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea viselor

sunt un romantic care rătăcesc
prin lumea basmelor prin lumea viselor
fericiri mă asaltează că pot să iubesc
că mă îndrept mereu pe calea astrelor.

ca un curcubeu mă înalt la cer
născut din spuma mării de credinţă
cântecul din inimă nu este efemer
abordează veşnicia de biruinţă.

umbre de doruri mereu mă urmează
tăcute amintiri nu le-am uitat
mă menţin încordată şi trează
ca pe un vânător abil, calificat.

zâmbetul meu e un poem sfios
de dragul soarelui luminos glorios

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu calc pe cioburi

Pe-ale luminii cioburi, nu calc!
Lumina-n mine se-nfăşoară,
Urcând adesea în spirală,
Spre al iubirii catafalc.

Din mine Soarele ţâşneşte,
Şi ca un râu de stele curge,
Nu curge lacrimă, nici sânge
Şi deseori se înmulţeşte.

Pe urma stelelor, trec paşii
Acestui trecător prin lume
Şi nu-nţeleg de ce anume
Plâng în surdină cârcotaşii...

Ei calcă-n cioburile urii
Şi sângerează de dureri,
Căci azi, ca mâine şi ca ieri,
Nu înţeleg rostul culturii.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

In memoriam

nutresc să calc pe urmele lui Eminescu
el a umblat mereu prin pulbere de stele
descopăr fericită că m-am ales cu
amintiri complicate şi bune şi rele.

Luceafărul mă-nvaţă patria s-o iubesc
s-o port cu cinstire în inima mea
munţi lunci şi mare aici se întâlnesc
neamul moşteneşte o norocoasă stea.

constat că ne-a hrănit aceeaşi sevă
din arborele vieţii plin cu rădăcini
cu ramuri care au făcut adesea grevă
să se scuture de norii otrăviţi cu vini.

opera lui e tezaur, neasemuit miracol
înţelepţeşte suflete ca un divin oracol.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!