Împiedicați în înalt
Sigur că cei dinaintea ta se asemănau
aceleași 32° Fahrenheit în priviri, același
mers precaut al inimii în lesă, aceleași
mâini îngrijite, pipăind costumele slim fit Versace
apoi ai venit tu, cu pălăria ta de papură, în straie ușoare dar
ponosite, c-un braț de flori de colț în ochi și
sufletul stele verzi în palme alunecoase.
Împiedicatule!
au urlat cei de jos
și hohote de râs s-au prăvălit peste valea
plângerii.
Dar tu te-ai împiedicat de curcubeie de flori, peste
vâlcele cu nori de chihlimbar și muguri
de stele.
Florine, șopti mărinimia, trecând
pe la porți de suflet, iar când bătu
la ușă, înăuntru se crăpă de ziuă.
Ești o pâine caldă, lasă-i
să muște din tine, când îți vor gusta
inima, vor cunoaște iubirea
și-atunci o vor lipi de frunțile lor arzânde, ca pe-o
compresă, și se vor despuia de tot ce-i împiedică
să se-mpiedice, cu inima dospită și scăpată
din lesă.
poezie de Alexandra Alb Tătar
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre inimă
- poezii despre înălțime
- poezii despre văi
- poezii despre verde
- poezii despre temperatură
- poezii despre pâine
- poezii despre prudență
- poezii despre plâns
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ardealul - ploaie de stele
Cântecul frunzei
în zbor peste ape-i
Ardealul
șuvoiul acesta de stele
ploaie
pe drumuri de munte
cu floarea de colț
cu stânci
și cu pași
același
să nu mai rămâi
Ardealul
e cântecul apei
ce cade-n cascadă
e mersul pe ape
pe Someș și Mureș
când ploaia se varsă
din ochi în priviri
pe frunze
pe mână
să nu te
mai miri
izvor
și-mpletire
de șoapte și voci
cunună de ploi
de pași și de stele
cuvinte și stânci
prăpăstii adânci
pasul și zborul
pe ulițe-n vis
mersul pe zid
pe apă
prin ploaie
și cântecul pietrei
sălbatice-n munți
strajă pe vârfuri
pe stânci
ciuperci de lumină
de umbră
de flori
e țara aceasta
numită Ardeal
poveștile
prind rădăcini
ca umbra pe ape
ca norii ce-ți fură privirea
poteci de cuvinte
în urmă lăsând
zborul de fluturi
o taină rămâne
pe muchii de foc
pe muchii de dor
să nu-ți afli loc
ci călător
pe poarta iubirii
să intri
s-alergi
Ardealul să-l strângi
să-l porți în priviri
ziua
aici e un vis
cu atâtea orașe
cu sate și văi
cu muguri și ochi
cu stele și oi
cu miei și cuvinte
ce-ți plouă pe mâini
ciuperci de lumină
te absorb și te pun
să umbli pe drum
cascade de vis
și pomi
și păduri
aici se-mpletesc
cu soare și dor
Ardealul
e cântecul apei
e mersul pe frunze
și zborul spre stele
când însuși o stea
ți se deschide
ție în mers
în zborul pe frunte
cântecul ciocârliei
și zborul rândunicii
în sine
ziua când cade
uitându-și minutele
ce-i mai rămân
chemare sub ape
până-n izvor
Ardealul
e casa
pe munți de priviri
niciodată nu mi s-a dat
pe degete
Ardealu să-l port
nici Clujul
să-l mut peste ape
pe Tâmpa
Brașovu să-l sui ca
glasul ciupercii
ce crește-n pădure
pe umeri de ploaie
ce umblă pe ape
până-n izvoare
ne absoarbe
în zid de lumină
și stele
până
în
Bogata de Jos
poezie de Ioan Daniel Bălan din Mersul pe zid (29 martie 2013)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre zbor
- poezii despre păduri
- poezii despre munți
- poezii despre frunze
- poezii despre flori
- poezii despre Transilvania
- poezii despre țări
- poezii despre voce
Flori
pe fereastra deschisa
a intrat primavara
a dat buzna in inima mea
aruncand cu flori peste noi
un soare rosu se revarsa
pe cer
cu buze rosii ne saruta
pe obraji
ochii tai sunt doua flori
caprui
deschise in inima mea
a venit primavara
aruncand cu flori peste noi.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ochi sau poezii despre Soare
Nopți de stele
Mai dăruiește-mi iubirea mea
Nopți de stele în vreme rea
Iartă-mă când uit de noi
Iartă-mă când dau înapoi
Când mă ascund în colț de suflet
Să ascult al tăcerii cântec.
Iartă-mă că nu mă asemuiesc
Unei zeițe cu chip pământesc
Și jertfesc lacrimi de ploi
Când rămânem reci și goi
Și cerșesc singurătate
Când mi-e trupul plin de păcate.
Poartă-mi ochii plini de dor
Trage al porții închis zăvor
Lasă sufletul să zboare
Când prăpastia îi la picioare
Până dincolo de nori
Cum făceam adeseori.
Nu mă alunga de lângă tine
Când mă rătăcesc de mine
Știi că zi de zi renasc
În flori dalbe de damasc
Și noapte de noapte pier
În stele stinse de pe cer.
poezie de Adriana Monica Burtea (3 martie 2016)
Adăugat de Adriana Monica Burtea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre noapte, poezii despre trup și suflet, poezii despre tăcere, poezii despre singurătate, poezii despre prăpăstii sau poezii despre picioare
Dragoste ironică
Din clipa când te-am întâlnit
O boală m-a cuprins subit
Și din coșmaruri nu mai scap
Și veșnic am dureri de cap.
Din zori de zi, când mă trezesc,
Eu doar la tine mă gândesc.
Mă tem că nu te mai zăresc,
Deși din suflet o doresc.
Mă doare sufletul de dor,
Mă mistui de al tău amor
Și inima mi-a înghețat
De când în ea te-ai instalat.
Nici stele nu mai pot sclipi,
Nici flori nu mai pot înflori
Și totul e un chin cumplit
De când pe tine te-am zărit.
Ai milă, tu, de viața mea
Și nu te mai lega de ea
Că firul ei e-n mâna ta
Și-n tine-i fericirea mea
Dacă vreodată vei zări
Doi ochi, plângând noapte și zi,
Sunt ochii mei și nu uita
Ei plâng după iubirea ta.
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre viață, poezii despre stele, poezii despre mâini sau poezii despre medicină

* * *
Cum aș putea să mă dezbar de tine,
când inima mea
tu o porți într-o lesă
făcută din arborii cei mai frumoși?
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe sau poezii despre copaci

Timpul iubirii
Nu te lăsa risipit printre flori,
Nu-ți fie frică de furtuni și nori,
Ascultă-ți inima, atunci, când vine
Timpul iubirii, fărâme, peste tine.
El nu aduce nori, durere si nici frică,
Aduce inimii culoare, în ceruri o ridică,
Plutești cu mii de fluturi în stomac,
Îi sorbi din ochi lumina celui drag.
Când timpul tău e copt, ca-n vis,
Lasă-ți sufletul iubirilor deschis,
Vei fi ca-n rai, un pom, plin, roditor
Și dragostea un nesecat izvor!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre timp, poezii despre nori, poezii despre frică sau poezii despre fluturi

Ești sufletul ce locuiește în inima mea
Ești sufletul ce locuiește în inima mea
Cu toată cenușa amintirii senine,
Ridic paginile timpului pe raze de stea
Să fiu în poezii alături de tine.
Promit că voi trece-n petale de flori
Sărutul cel dulce din buze de îngeri,
Mierea din vorbe va prinde culori
Pe valea rămasă în ecouri de plângeri.
Mărturisim cititul în ochi de curcubeu,
Culorile fac din iubire însemn de coperte,
Legile sunt sâmburi pe frunte de zeu,
Lacrimile lumii sunt bătute de sete.
Am venit pe lume firav dar grăbit,
Vântul iubirii m-a vâslit către tine
Ca să locuiești în inima mea înmiit
Pe pagini de timp, în visuri senine!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre culori, poezii despre îngeri, poezii despre vânt, poezii despre visare sau poezii despre sărut

Slove de dragoste
Peste sufletul meu a căzut o ploaie de stele,
Mi-ai mângâiat auzul cu-n cântec fermecat,
Vibrează-mi inima-n frenetice dansuri rebele
Și se aprind curcubeie într-un ritm minunat...
Cine-ți șopti să vii ca un înger, dulce copilă,
Citadelă mândră, iubirii să înălțăm,
Deschizându-mi cartea vieții, întorcând nouă filă,
Cu mândre flori și praf de stele să ne-mbrăcăm?...
Ca unei măiestre păsări, aripi îți voi da ție,
Cu pene multicolore te-oi împodobi,
Te-oi învăța să zbori printre stele, lumină vie,
Te-oi cânta-n versul meu și veșnic te voi iubi...
Icoană îți voi face din chip, ca unei Madone,
Și pâine și vin îmi vei fi mereu la ospăț,
Străluci-vom frenetic, ca două dulci anemone,
Și rob îți voi fi ție, ca un mânz prins în hăț...
poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mândrie, poezii despre învățătură, poezii despre versuri sau poezii despre stele căzătoare
Căprioara
Frigul ce arde împrejur
Nemărginita văpaie de dor,
Muguri și flori de ger
Își înalță privirea spre cer.
Din albul nor coboară-ncet
Raze de lumină argintie,
Peste înghețatul cânt
Pe care inima îl știe.
Cad stele în depărtare
Ochi de căprioare fugare,
Care aleargă prin zăpadă
În pas răsăritul să-l vadă.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre muzică, poezii despre muguri sau poezii despre alb
Ești altfel
Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Pe lângă ploi ai și ninsori,
Cât de-ncâlcită ești spre seară,
Ești cum n-ai fost pe vechii zori.
Acum ești verde cu răceală,
Acum ești caldă peste flori,
Apoi ești albă de zăpadă,
Ești cum n-ai fost pe ochișori.
Cât te-ai schimbat de astă vară,
Când ai plecat unde nu știu,
Lăsându-ți sora tropicală,
Să ardă verdele cel viu.
Îmi pari atât de supărată,
Pe pomi, pe flori și-apoi pe noi,
De-aș ști ce ți-am făcut surato,
Cât m-aș certa întins sub ploi.
Cât te-ai schimbat iubită primăvară,
Te porți de parcă te răzbuni,
Că ai găsit pădurea rară
Și luncile ce nu mai sunt.
E timpul, scurs, să pleci surato,
E timpul tău să nu mai fii
Și-ai să dispari îngândurată,
Cu stolul tău de păpădii.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare, poezii despre seară, poezii despre schimbare sau poezii despre primăvară
Rochia
Aș aduna în palme petalele de floare,
Din crini și lăcrămioare o rochie să-ți fac
I-aș pune și paiete din razele de soare,
La poale aș tivi-o cu flori de liliac
Și-n loc de cingătoare pe talie s-o țină,
Ți-aș împleti albastre flori de nu mă uita,
Ți-aș așeza pe frunte cunună de lumină
Și nu din astrul zilei, ci din privirea ta.
O rochie ți-aș face din florile pădurii
Și ți-ar veni turnată, mai bine decât crezi
În degrade-mbinate, culorile naturii
Ți-ar scoate-n evidență frumoșii tăi ochi verzi.
Și astfel înflorită să fii o veșnicie
Rivala primăverii, regină peste flori
Și pe covorul roșu când vei păși mlădie
Umili, să ți se-încline cohorte-ntregi de sori,
Să-ți cadă la picioare neplânse ploi de stele
Și vântul să te poarte în zbor până la nori,
Când nopțile-ți vor țese senine, lungi perdele
Să le desfacă luna, iar tu să te strecori.
O rochie-ți voi coase, cu ea să ți se-mbrace
Și sufletul, și trupul în blânde, vii culori
Din galaxii pierdute atunci mă voi întoarce
În fruntea unei armii de îngeri păzitori
Din zori și până-n noapte, din noapte până-n zori,
Să-ți fim gardă regală, regină peste flori!
poezie de Daniel Dobrică
Adăugat de Băștinașul

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rochii
Legământ de iubire
Odată am jurat în fața ta
Și m-am legat să-ți dau iubirea mea
Să te păzesc atât cât pot de bine
Și-n fiecare noapte să stau doar lângă tine
Să te hrănesc, să te îmbrac și să te încălzesc
Să te cuprind, să te sărut și să te-adăpostesc
Să te ajut, să te îndrum, să-ți netezesc cărarea
Să te veghez și-n ochii mei să-ți afli alinarea
Și grijile să nu le simți, să te feresc de ele
Să fac din tine un curcubeu din soare pân' la stele
Să-ți dau dreptate, chiar de n-ai, căci mare e iubirea
Să-ți aduc flori și să nu știm în veci ce-i despărțirea
Și numele să ți-l rostesc când nimeni nu-i pe-aproape
Atât de-ncet încât doar tu să prinzi acele șoapte
Să-mi simți iubirea chiar și-atunci când nu mai ești cu mine
Și-astfel să știi că mi-ai luat și inima cu tine.
poezie de Vesta Sikora, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dreptate sau poezii despre curcubeu

Cântec dalb
stele cad pe rând, pomii-și schimbă haina,
dalbe flori la geam, dalbe flori de cânt.
hai să deslușim care este taina
născătoarei ierni de prunci pe pământ!
hornul scuipă fum, adormiți coșarii
rătăcesc în vis ca niște nomazi,
stol după alt stol, numai mătăsarii
trag fuioarele ceții peste brazi.
de argint îmi e răsuflarea caldă,
printr-un ochi de geam deschis între nori
cade-n palma mea fulgul de zăpadă,
lacrimă de mir, cântul dalbei flori.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre somn sau poezii despre naștere
Miiros de rai
Tu îmi ești amor în prag de seară,
când îți șoptesc a nu știu câta oară,
versuri ce le voi scrie cu cerneală
pe al tău trup, nud, surprins de sfială.
Și-n ochii tăi văd aripi de stele șiroaie,
te iubește chiar și luna în a ei văpaie!
Căci în noi iubirea profund visează,
iar pe cer fluturi de stele dansează.
Sufletul tău îmi este liniște și hrană,
iubesc viul din tine, spirit de amazoană!
Ești făcută din flori sălbatice și grai,
suflet sensibil, miros de Rai.
poezie de Teodor Ionescu din Antologia Prieteniei Vol. IV (septembrie 2019), traducere de Teodor Ionescu
Adăugat de Teodor Ionescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie

ACELEAȘI FLORI
Să nu te-atingi de versul meu
Nu-i saltimbanc si nici ateu
Eu stiu că l-am incoronat
Să-mi fie mie impărat
Iar eu un slujitor fidel
Respectă-mi sufletul din el.
Și dacă cumva din plictis
In altă parte ai deschis
Oglindă-n gândul ce te-apasă
Mă lasă muza mea frumoasă.
Vom face casă impreună
Atunci când tu si eu de mână
Gândim la fel si neuroni
Aleg in vis aceleași flori!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre fidelitate sau poezii despre ateism

Furând din cer minuni de stele
Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile oricât
Să poți zbura prin cer în șoapte
Apoi să vii în foșnet pe pământ.
Aici e cuibul, încercări nebune
Se ostoiesc în brațe și în pași
Când inima în sângele-i te pune
Altoi în viața demnă de urmași.
E-o boală firavă, rătăcitoare,
Iubirea noastră falnică oricând?
Puterea ei sub razele de soare
Ne scoate-n ochii tuturor râzând!
Desenez pe-o pâine buburuze
Și le îndemn să zboare peste-nalt,
Tu le prinzi, le-adăpostești în frunze
Și semeni cu lumină peste sat.
Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile furând
Din cer minuni de stele coapte
Și le împarți copiilor râzând!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Furând din cer minuni de stele
Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile oricât
Să poți zbura prin cer în șoapte
Apoi să vii în foșnet pe pământ.
Aici e cuibul, încercări nebune
Se ostoiesc în brațe și în pași
Când inima în sângele-i te pune
Altoi în viața demnă de urmași.
E-o boală firavă, rătăcitoare,
Iubirea noastră falnică oricând?
Puterea ei sub razele de soare
Ne scoate-n ochii tuturor râzând!
Desenez pe-o pâine buburuze
Și le îndemn să zboare peste-nalt,
Tu le prinzi, le-adăpostești în frunze
Și semeni cu lumină peste sat.
Iubirea e avânt de zi și noapte,
Prin ea întinzi aripile furând
Din cer minuni de stele coapte
Și le împarți copiilor râzând!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada sufletului
timpul s-a trântit la picioarele
pupilelor noastre hipnotizate
îmi transpiraseră aripile de emoție
aceeași privire
pe care-n orice secol aș recunoaște-o
slăbiciunea mea atemporală
tot câmpul conștiinței plin de tine
dezbrăcându-mi toate învelișurile
frenetic atingându-mi cuprinzându-mi
eul profund
Suflet!
suflet cu ochi mari
topind asfaltul sub picioare-mi
doar galben fluid pe clape de aer
cu degete lungi alunecând
ușor fără semne de întrebare
de ezitare atât de blând
când spiritele ni se uneau
ca două mâini cu palme îmbrățișate
ce-și încălzeau încheieturile
privirile noastre aveau
același puls rostogolindu-se
într-un ecou ciudat
până când ochii deschiși încetau să clipească
de parcă tot universul era doar
suflet
suflet palpitând
doar galben fluid pe clape de aer
cu degete lungi alunecând
în jurul meu stele
stele căzând
poezie de Alexandra Alb
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre puls, poezii despre galben, poezii despre ezitare sau poezii despre degete

Flori de mai
Flori de mai înfloresc în grădina mea
Și totul e ca-n paradis.
În inima ta blândă,
Scânteia dragostei s-a aprins.
La prima noastră întâlnire
Flori de mai eu ți-am adus.
Și tu cu glas plin de fericire
M-ai zis că mă iubești nespus.
Flori de mai avea mama pe masă,
Când am trecut din nou al casei prag.
Era așa de bucuroasă
Și m-a cuprins la piept cu drag.
Lumea e ca un colț de rai
Când sunt cu tine împreună.
În grădina mea cu flori de mai
Viața îmi pare mult mai bună.
poezie de Vladimir Potlog (11 mai 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre rai, poezii despre mamă, poezii despre fericire sau poezii despre bucurie
Iubire fără destinatar
Iubirea mea-i fără adresă
N-ai vrea să-i fii destinatar?
Hai, prinde-mi sufletul în lesă
Și nu-l lăsa să fugă iar.
Căci stingherit și ros de teamă
Mi-e sufletul copil proscris
Când mierea zilei se destramă
S-ar aciua la tine-n vis.
S-ar cuibări întru pojarul
Sânilor tăi ca două Luni...
Sorbindu-le, flămând, nectarul
Ar deveni prieteni buni.
Și răsfățată de șoptirea
Acestui suflet, dulcea mea,
Pe dată ți-ar răni privirea
Din crugul cerului o stea.
Mi-e trupul tău, flămând de mine,
În fața lumii aspre scut...
Să îl frământ - e-atât de bine
Altar de soare și de lut.
Prin ochii tăi, ce-mi sunt, sub stele,
Liman de pace, dinadins
Fugind de-a-lumii gânduri rele,
La tine-n suflet m-am prelins.
Vom fi și-aici și-n neființă
Un singur dor fie ce-o fi!
Să mă alungi nu-i cu putință
Că-altfel și tu te-ai risipi.
Și-ar fi păcat, fără-ndoială,
Iubirea mea s-o risipești...
Căci vreau, sub plumb și sub sineală,
Să te ador să mă iubești.
... Iubirea mea-i fără adresă
Vreau tu să-i fii destinatar...
Deci, prinde-mi sufletul în lesă
Și nu-l lăsa să fugă iar.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sâni, poezii despre răsfăț, poezii despre prietenie, poezii despre plumb sau poezii despre pace