
Greu de sărbători
Ce grea e, Doamne, bătălia
Cu inamicul din butoaie
Căci, pe cât crește vitejia,
Pe-atât picioarele se-nmoaie...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Vase comunicante
Ce grea e, Doamne, bătălia
Cu inamicul din butoaie:
Cu cât se-ngroașe vitejia,
Pe-atât picioarele se-nmoaie.
epigramă de Eugen Ilișiu din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, mai fă o minune!
Eu credeam că-s cel mai tare
Că eu sunt cel mai vestit...
Dar în fața ta o doamne...
Mi-am dat seama că sunt mic.
Adunata-m lucruri multe,
Averi... multe am vrut să am.
Dar mi-am dat seama o doamne
Că de fapt... eu gol eram.
Mă-n'brăcam cu haine scumpe,
Cine mai era ca mine.
Dar mi-ai arătat o doamne...
Că de fapt eram un nimeni.
N-ascultam nici o povață
Rele multe am făcut.
Tu... o doamne... mi-ai dat viață
Ce am strâns tot am pierdut.
Cunoscuta-m vitejia,
Mândru tare am mai fost.
Dar pierduta-m bătălia,
Fără a crede în Hristos.
Am primit botezul doamne...
Ca să-mi fie de folos.
Prin puterea ta ce-a mare
Ai salvat un păcătos.
Eu... l-as tot în astă lume
Că de fapt... nu i-au nimic.
Doamne te rog... fă minune
Și salvează- mă un pic.
Ia- mă în împărăția... care
Sus în cer o stăpânești.
Știu doamne că ai răbdare
Eu aștept... vin când dorești.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătălia cea mai crâncenă nu se dă pe câmpul de luptă, ci în plan moral, cu inamicul din tine.
aforism de George Geafir din Strigătul tăcerii
Adăugat de Cristina Paula Cristescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
- beție
- Duh de vie,
În butoaie,
C-o tărie
Ce... te moaie!
Beția - definiție
definiție epigramatică de Eugen Deutsch din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbat
Dacă mă plâng, nu se cuvine,
Căci rolul mi-e predestinat,
Și când mi-e greu să-mi fie bine,
Că vezi tu Doamne, sunt bărbat.
Să fiu un stâlp și -un brad de munte,
Să fiu eu ăla vinovat,
Fie mai grele, ori mărunte,
Că vezi tu Doamne, sunt bărbat.
Să-l las pe ăla mic cu mama,
C-așa este din cer lăsat,
O crește el și-și va da seama...
Că vezi tu Doamne, sunt bărbat.
Va crește el că vremea trece,
Și dacă va fi înșelat,
Va trebui și el să plece,
Poate mai limpede, mai rece,
Și-ntr-un final va înțelege,
Că tatăl lui e tot bărbat...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Depresie?
Mi-e frică-n viață de ceva
De draci, de moarte, ori lume rea,
De ce nu mai pot îndura?
Și liniște nu pot avea,
Căci n-am nimic, cu nimenea
Și viata mea e grea.
Căci, doamne! Lumea e nebună,
Alergătură, zbucium, ură,
Îți râd în față, în dos crimă,
Te dă deoparte, te sfărâmă,
Și te-ar zdrobi, ți-ar lua din mână,
Tot ce-ai mai bun,
Să n-ai odihnă.
Cât de prietenie, doamne!
O! Nici copiii, nu mai știu,
De mici, au răutatea-n ochi,
Pe buze, vorbe de ocară,
Și te uimesc, când stau doi, trei,
S-asculți, doamne!
Ce învățară.
De-aceea, doamne, eu te rog,
Lumea-ncearcă a îndrepta,
Mi-e frică-n viață de ceva,
De care nu mai pot scăpa,
Și să mă mint, nu pot,
Că liniștea-mi, voi căpăta,
O! Doamne sfânt.
poezie de Valeria Mahok (3 februarie 1991)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!

Crește economia
Mâine sigur o să fie,
Coadă la spălătorie,
Căci mulțimi de pesedei,
Astăzi s-au... scăpat pe ei...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
pot fi smerit la picioarele oricărui om
pot chiar încerca și la picioarele lui Hristos
.
dar nu pot nicio clipă să fiu smerit
la picioarele mele
.
astfel
încet-încet
mă crește
nesmerenia
și nu mai pot nici trufaș să fiu pe deplin
din vreme ce
mă bănui conștient întrebându-mă:
la ce-mi mai trebuie totuși picioare?
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Comori ascunse
Omule sărman, să-mi ceri,
Și-am să-ți dau un colț de pâine,
Căci mereu îmi mai rămâne,
Din lumeștile-mi averi,
Omule sărman, să știi,
Că mai am și pentru tine,
Un vremelnic gând de bine,
Și că pot a te iubi,
Chiar de soarta ta e tristă,
Și de ești răzbit de boală,
Chiar de nu ai fost la scoală,
Și de n-ai în jeb batistă,
Chiar de casa ți-e sub scară,
Și averea un rucsac,
Pentru tine pot să fac,
Un crâmpei de primăvară...
Doar speranță de ți-am dat,
Nu mai multă de un leu,
Tot pe-atât câștig și eu,
Căci am suflet mai bogat...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna-i grea
Debranșat de la căldură
Epigramei mă consacru,
Căci contez, într-o măsură,
Ca poet, pe... focul sacru!
epigramă de Eugen Coța din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă sunt stăpân pe toate mijloacele mele și inamicul este în stare de derută, dacă trupele mele sunt pline de avânt, iar ale lui apatice, atunci pot da bătălia, chiar dacă el are superioritate numerică.
Sun Tzu în Arta războiului
Adăugat de Auras

Comentează! | Votează! | Copiază!

Greu cu băutura
Cât de grea e confruntarea
Cu rachiul din butoaie,
Aflu din rectificarea,
Ce-mi dă soața cu-o tigaie
epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba
Iarba verde, iarba grasă
Crește - naltă-n cimitir;
Cade an de an sub coasă
Din nou crește - mai frumoasă.
Privesc crucile-nnegrite
Și mă-ntreb, cu mintea-mi proastă:
Din ce piepturi se hrănește
Și ce-i, Doamne, viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Suflă vântul
vârfuri sună
Greierii prin fân adastă
.
Se duc zile, nopți cu lună
Ce mister e viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Trudă zilnică, sudoare
Viață de desfrâu - sau castă
Totu-i trecător sub soare,
Căci, ce este viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Tainice iubiri și teamă
Zbor își iau spre bolta-albastră
Toate timpul le destramă
Și-atunci, ce e viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Se duc veacuri în neștire
Nasc speranțe-n lumea vastă -
E-un suiș spre coborâre
Deci, ce este viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Iarba verde crește deasă
Peste trup peste fereastră
Ea rămâne-mpărăteasă
Căci aceasta-i viața noastră:
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din toți va crește iarba
Pân iubita va fi baba
Până baba va fi iarba.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri despre femei
Ca să-nțeleg cum vine treaba
(Și sunt de-a dreptul împăcat)
Găsesc că dumneaei, femeia,
E-un accesoriu violat.
Deși cam crește glicemia,
Decât un bahic elixir,
Eu văd în ea un dulce nobil -
Un cozonac de Boromir.
Pe cât de-amară ne e chinul
Sorbind din bahica licoare,
Pe-atât se descrețește frunte....
Și capul tot pe-atât ne doare...
Am un răspuns, bătu-l-ar vina!
Că toți bărbații au talent,
Sunt ași de-o vreme-n băutură
Și-s cel mai sexy element.
Și-acum, pe dama de profit,
Amețitor, îmi pierd toți sloții.
Mă-ndrept spre minus infinit,
Căci vezi, așa mi-e datul sorții.
O, vină, dă-mi dulceața ta,
Felii din pronia cerească,
Ajută-mi tu (dac-ai putea!)
Și fruntea fă să-mi descrețească...
Te-aștept la margine de pat,
Miros a ceapă și-a oțet
Mi-e rău... Oi fi dormit sub pat?!
Iubito, încă te aștept!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri despre femei
Ca să-nțeleg cum vine treaba
(Și sunt de-a dreptul împăcat)
Găsesc că dumneaei, femeia,
E-un accesoriu violat.
Deși cam crește glicemia,
Decât un bahic elixir,
Eu văd în ea un dulce nobil -
Un cozonac de Boromir.
Pe cât de-amară ne e chinul
Sorbind din bahica licoare,
Pe-atât se descrețește frunte....
Și capul tot pe-atât ne doare...
Am un răspuns, bătu-l-ar vina!
Că toți bărbații au talent,
Sunt ași de-o vreme-n băutură
Și-s cel mai sexy element.
Și-acum, pe dama de profit,
Amețitor, îmi pierd toți sloții.
Mă-ndrept spre minus infinit,
Căci vezi, așa mi-e datul sorții.
O, vină, dă-mi dulceața ta,
Felii din pronia cerească,
Ajută-mi tu (dac-ai putea!)
Și fruntea fă să-mi descrețească...
Te-aștept la margine de pat,
Miros a ceapă și-a oțet
Mi-e rău... Oi fi dormit sub pat?!
Iubito, încă te aștept!
pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătălia de la Mărășești
De pierdeam la Mărășești,
Nume azi aveam nemțești,
Și mai ști, Doamne-ferește,
Poate și munceam nemțește...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne!
Doamne, cum de poți ierta
Crunte boli de minte grea
Și sfruntat neadevăr,
Vierme strecurat în măr?
Cum nu crești tu, Doamne, iară
Dintr-o Evă, o fecioară
Preacurată pe vecie,
Fală lumii-ntregi să fie?
De ce șarpele viclean
Are-n el așa alean
Și limbaj muiat în miere,
Iar în ochi așa putere?
El, cu vorbele suave,
Murdărește flori firave,
Le scufundă n zoaie caldă
Unde Belzebut se scaldă
Doamne, dă-mi puteri de stea
Să spăl toată lumea-n ea,
În botez de meteor
Legi morale să măsor
Eu mă-nchin la tine, Doamne,
Cel ce uită să condamne,
Tu, ce-ai pus iubirea ta
Dintr-un gând pe crucea grea!
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna 2
Februarie, se pare,
Pentru doamne că-i un chin,
Căci e luna scurtă-n care,
Pot vorbi cel mai puțin......
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna 2
Februarie, se pare,
Pentru doamne că-i un chin,
Căci e luna scurtă-n care,
Pot vorbi cel mai puțin...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea iertării
Hristos pe umeri a purtat
Pe crucea grea al meu păcat
Dar chiar și-atuncea răstignit
El m-a iubit!
Eu n-am știut să-L prețuiesc
Ori dragoste să-I dăruiesc...
El chiar și moartea-a biruit,
Căci m-a iubit!
Pe crucea ridicată sus
Am fost odată cu Isus,
Dar astăzi știu că-s mântuit,
Căci m-a iubit!
Nu meritam să fiu salvat
Din lumea plină de păcat,
Dar Însuși Domnul S-a jertfit,
Deci m-a iubit!
Și dacă El, pe crucea grea,
S-a răstignit cu firea mea
Nu-nseamnă, oare, înmiit
Că m-a iubit?
Pot, oare, să Te părăsesc?
O, Doamne, nu, căci Te iubesc!
Știu că un loc mi-ai pregătit,
Isus iubit.
poezie de Dorel Puchea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!