
Zăpada albă
Te-am așteptat,
Zapadă albă
Braduțul...
Să-l impodobești
Ai apărut imaculată
Ca si o zână
Din povești!
Când soarele
Discret zâmbește
Te zăpăcești..
Si te-ai pierdut
Topindu-te
După iubire
Sub raza lui
Intr-un sărut!
Zapadă albă
Dă-mi de știre
Să nu pațesc
Ca tine azi
Când soare cald
Mă tot alintă
Si mă mângâie
Pe obraz!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Zăpada albă
te-am așteptat..
zăpadă albă
brăduțul
să-l împodobești!
ai apărut imaculată
ca si o zână
din povești!
când soarele
discret zâmbește
te zăpăcești
și te-ai pierdut...
topindu-te
după iubire
sub raza lui
într-un sărut!
-zăpadă albă...
dă-mi de știre
să nu pățesc
ca tine azi
când soare cald
mă tot alintă
și mă mângâie
pe obraz!!!!!
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Moș Nicolae
fulgii zboara... frigul face
sa fiu roșie-n obraz
tocul pe asfalt se-aude
bătând scurt si cadențat
având pași sprințari și repezi
imi ridic privirea-n sus
prind in palmă fulgii veseli
si-i topesc cu un sărut
a-nceput iarna frumoasă
albă ca un mărgărit
a venit Moș Nicolae
cu un betișor vrăjit
ca un sol trimis de iarnă
că-n curând va fi sosit
Moș Crăciun cu barba albă
si cu daruri de-mpărțit.
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când din iubire-am apărut
Și-n lume am pornit pe brânci,
De mână Tu m-ai prins atunci
Și mersul, zbor mi s-a părut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când zările mai largi le-am vrut,
Privind orbit spre necuprins,
Ușor de mână Tu m-ai prins
Și ochii nu m-au mai durut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când inima pereche mi-a cerut
Și-n noapte căutam lumină,
M-ai prins atunci ușor de mână
Și inimă pereche Te-am avut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
Când din iubire-am apărut,
Când zările mai largi le-am vrut,
Când inima-mi pereche te-a cerut,
Cu mâna ta, pe toate le-am trecut.
Dă-mi mâna, s-o sărut!
poezie de Gheorghe Pârlea
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate pânzele...
Te-am așteptat în colț, la florărie, te-am așteptat pe gard, la cimitir, te-am așteptat cu teamă, cu furie, cu zâmbete și-un fir de trandafir.
Te-am așteptat la prânz, la ceai, la cină, te-am așteptat la mall, la mic dejun, te-am așteptat o zi, un an-lumină, te-am așteptat de Paște, de Crăciun.
Te-am așteptat în gară la Sinaia, te-am așteptat la Pontul Euxin, te-am așteptat, cu toată hărmălaia, în liniște, la un pahar de vin.
Te-am așteptat pe muntele Găina, la Sighișoara și în Retezat, te-am așteptat când înverzea pădurea, când crengile de frunze au uitat.
Te-am așteptat prin peșteri și prin vreme, te-am așteptat la țărm de îndoieli, te-am așteptat cu toamna-n crizanteme, te-am așteptat cu iarna-n fulguieli.
Te-am așteptat din vară-n primăvară, din vârf de nas până la orizont, te-am așteptat ca raftul din cămară, ca indecisul, prețul cu discont.
Te-am așteptat cu toată așteptarea pe care-am fost setat să o accept, dar ai ales să nu trăiești, speranță, și nu mai are sens să te aștept.
poezie de Eduard Lupascu (6 aprilie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleea fără nume
Nostalgic un soare
Sărută umbra mea
Nu m-a văzut
Când am plecat
Intinde apoi un braț
Spre asfințit
Adorm si eu
Odată cu el
Visând o iarnă
Intr-un parc
Unde umbra mea
Aștepta topită
Sub sărutul soarelui
In zăpada albă
Pe aleea fără urme.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am așteptat
Și chiar atunci te-am așteptat...
Era ca zborul lin al unui porumbel
Ce-și întindea aripile de gânduri
Aterizând pe catargul îndepartat de țărmuri.
Te-am așteptat peste valul înspumat
De gânduri de iubire
Întinse spre o nava și trase în neștire
De speranțe în culori transparente.
Te-am așteptat chiar și așa
În disperata întindere neclară
Doar cu candoarea dragostei
Împraștiata uneori fără
Speranța reîntoarcerii la noi.
Te-ai transformat într-o furtună
Te-am așteptat și atât...
Mai mult... ai disparut...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Albă floare
Toată viața
Am crezut
Ca-s rățușca
Cea urâtă
Azi
Uitându-mă-n album.
Retro
Vad pe foaia albă.
O fetiță
Chiar frumoasă
Si o doamnă...
Chiar distinsă.
Albă floare,
Ce eroare
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am pierdut
Pe a timpului cărare
Te-am pierdut prieten vechi
Poate-a fost o intâmplare
Din frumoasele povești
Timpul merge mai departe
Linistit si monoton...
Eu scriu versuri intr-o carte
Si-n fotoliu apoi adorm
Si visez că-s Desdemona
Tu... Otello cel gelos..
Te-am pierdut pe o cărare
Vechi prieten credincios
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesigur
Pleacă, stai, vino!
Nu știu, cine ești?
Te mint! Rană alin-o...
Mai spune-mi povești!
Te știu...?! Te-am uitat!
Ba nu, nu mai pot...
Vino iar, din plecat!
Dă-mi ceva, sau dă-mi tot!
N-am nevoie de tine!
Oh, ce zic, sunt pierdut...
Orice rău, e spre bine.
Ba e rău... dar l-am vrut.
Te urăsc când zâmbești!
Toate sunt un totuna...!
... Să las naibii minciuna?!
Ele-s firi... zână, ești.
Pot trăi, bine, singur!
Până ieri, te-am văzut!
Ah, fă sfârșit... început.
Ba nu, pleacă-i mai sigur!
Dar ce am, ce-i cu mine?
Nu te merit de fel...
Poți pleca, că-i mai bine!!!
Am ieșiri de... tembel.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

"Roma" taie ritmice valuri potolite supt un clar cer de Ianuar în margenea coastei italiene. Îndată după ieșirea din îmbrățișarea largului port genoves încununat de cel mai impunător front de palate, coasta se presintă înaltă, aspră, stâncoasă, în sân doar cu câteva grupe albe de sate. Zapadă în ceață. Rar câte o pasăre albă se aurește în raze.
începutul de la America și românii din America, Note de drum de Nicolae Iorga (1930)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora de vară
te-am așteptat Iubire azi
un semn să-mi dai
la oră matinală
gândind la tine
am uitat
că ceasul înapoi e dat
și poate tu ai respectat
ora de vară...
aseară norii gri pe cer
fâșii se adunau în stol
dar azi e soare și mi-e dor
de tine iară
vreau vara toată înapoi
pe mal de mare
doar noi doi
fără busolă, fără ceas
Iubirea mea aceeași azi
te-aștept deseară
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am căutat
te-am căutat in tot albastrul mării
pe câmpul inverzit te-am căutat
te-am căutat in albul depărtării
si in pădurea de salcâmi de lângă sat
te-am căutat in casa de sub stele
te-am căutat in câmp de vânători
ești peste tot in gândurile mele
in noptile târzii si fără somn
te-am căutat... voiam să-mi fii aproape
la fel ca pân-acum.... dar in zadar
este târziu și știu că nu se poate
pe Cronos să-l inchid intr-un sertar
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea
Dintre miile de flori care mi-au ieșit in cale,
Eu pe tine te-am ales intr-un răsărit de soare!
Mâna-mi tremură pe frunză, să te rup nu mă indur
Fără tine mai departe nu pot a porni la drum....
Si rămân să-ți sorb nectarul cu dulceața din petale
Să iți simt parfumul proaspăt, noaptea când este răcoare!
Floare gingașă in iarbă, lângă tine vreau să dorm,
Si-n miros de fân sub stele, greieri vor cânta in cor!
Nu te rup floare minune.... fără tine-n univers,
Ce rost ar avea poetul când va scrie al său vers?
poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemare
te aștept cu pom
desfrunzit
cu zăpada imaculată
ca o pânză albă
din războiul de țesut
al timpului
te aștept cu foc aprins
și pâine caldă
cu poarta ruginită
si poveștile bunicului
cu glasul pământului
care te-a zămislit
te chem
ca pe o rază de soare
lumină în asfințit
știu... nu m-ai uitat
niciodată
pădurea de brazi
a imbrăcat argintul iernii
s-a pregătit de sărbători
te-aștept să vii....
mai mult ca oricând.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi plâng
Te-am pierdut, Iubire, te-am pierdut
Pe drumul fără început
Te-aș căuta în maldărul de flori
Cântat în seri târzii la șezători
Nu te găsesc niciunde și nicicând
Îmi ești doar amintire într-un gând
Încerc să te găsesc a fi din nou
Iubirea mea în vers și în ecou
În luminișul vesel dintre fagi
Tu mi-ai cerut din pumn doar fragi
Îmi amintesc odată un sărut
Acum doar plâng și vreau ca să te uit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeița mea
În rochie albă de mătasă ai apărut în calea mea.
Erai așa de grațioasă, zeița mea cu ochi de stea.
Erai ca o gingașă căprioară,
Care își potolește setea la un izvor
Și am înțeles din clipa aceea că veșnic de tine mi-a fost dor.
M-am apropiat atunci de tine și în brațe cu drag te-am ridicat.
Erai ușoară ca puful de păpădie și miroseai a flori de fag.
În rochie albă de mătasă ai apărut în viața mea.
Și vreau să-mi fii mireasă, zeiță cu chip de stea.
poezie de Vladimir Potlog (16 august 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stând pe o banca goală
Te-am așteptat acolo,
stând pe banca aia goală.
Te-am așteptat în zori,
într-o zi, n-am ajuns niciodată
și în apus de soare
într-o zi s-a terminat,
înainte de-a începe.
Te-am așteptat pe tine,
atâta timp cât mâinile mele
au avut puterea de a strânge
imaginea ta.
Te-am așteptat pe tine,
atâta timp cât am hrănit
sufletul meu,
cu culorile speranței
și mintea mea,
cu durerea de memorie.
Te-am așteptat pe tine,
în diminețile proaspete
de primăvară,
cu cântatul păsărilor
în fundal de iarbă proaspătă
și rouă parfumată de flori.
Te-am așteptat acolo,
stând pe o bancă goală,
până a venit întunericul.
poezie de Eugenia Calancea (5 august 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Floare albă de cireș
Zi-mi, iubire, unde ești?
În ce pat ai adormit
Până zorii s-au ivit?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinovată
Ești un zefir ce-a mângâiat
O clipă părul inundat
De raza lunii ce-a pălit
Când soarele a răsărit
Ești ca un vis ce l-am pierdut
Când ziua-n geam a apărut
Si locul nu mi-l mai găsesc
La gândul tău ușor roșesc
Simt oare că sunt vinovată?
Ti-am dăruit iubirea toată
Este târziu.... e primăvară
Si eu sunt doar trecuta toamnă
Dar pot ca peste ani să sar
Si la chemarea ta tresar
Pot să mă bucur, să iubesc
Nu știi cât pot să dăruiesc
Nu-s vinovată cu nimic
Viața este doar un plic
In care Dumnezeu a pus
Destinul meu pân-la apus
poezie de Doina Bonescu din Nostalgie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri
Asfaltul încins mimează
efecte de Fata Morgana -
unduiesc întrebări.
Cântecul ploii adumecă
urmele foșnetelor de pași -
renaște dorul.
Colind cu aromă de măr copt
desenează îngeri în zapadă -
e timpul florilor în obraz.
Durerea ochilor uitați în soare
calcă neliniști răsărite-n copaci despletiți -
mă duc să dorm puțin.
poezie de Tatiana Gradinaru
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!