Mai dă-mi răgaz

Nu mi-a ajuns copilăria, Doamne!
Când a zburat, că eu n-am observat?
Când am trecut de la fete, la doamne,,
Căci jocul mi-a rămas neîncheiat.

Tinereţea a fost şi mai grăbită,
Până să muşc adânc din al său măr,
Brusc, mi-am găsit speranţa ostenită,
Aveam gânduri triste şi-argint în păr!

Iubirea... n-o s-ajungă niciodată,
Ştiu că mi-ai dat mai mult decât la mulţi,
Doar că eu am împărţit-o pe toată,
La Feţi-Frumoşi şi la copii desculţi...

Ce să fac, nu-mi ajunge ziua, Doamne,
Din noapte câte-un ceas, ca hoţul, fur;
De ce şi primăverile-mi par toamne
Şi planurile-mi nu mai au contur?

Nu-mi mai ajunge viaţa, pentru toate;
Vezi câte mă apasă pe grumaz,
N-aş vrea să las lucrul pe jumătate,
Te rog, Doamne, mai dă-mi puţin răgaz!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi lua iubirea

De ce plâng, Doamne? Că am sufletul plin
De dragoste, de dor şi de credinţă?
Cum aş putea eu, Doamne, să spun că e un chin
Să simt tot ce mi-ai dat? Îţi port recunoştinţă!

Mi-ai dat iubire şi speranţă în destin,
Mi-ai dat credinţa pentru-o-ntreagă viaţă.
Cum aş putea să plâng că am sufletul plin?
Cad în genunchi plecându-mi a mea faţă.

Şi-Ţi mulţumesc, Doamne şi Te implor acum,
Să nu îmi iei nimic din tot ce Tu mi-ai dat
Şi chiar dac-am să plâng în lungul vieţii drum,
Să nu-mi consideri plânsul ca pe un greu păcat.

Şi-Ţi mulţumesc pentru că, Tu, îmi eşti
Tot sprijinul, tot reazemul din viaţă;
De rele, Doamne, Te rog să mă fereşti
Şi dă-mi iubire, şi dă-mi, Te rog, speranţă.

Iubire pentru oameni, speranţă-n veşnicie,
Dă-mi liniştea de care am nevoie,
Fereşte-mă, Doamne, de ispită şi prostie
Şi lasă-mă să cred, Te rog, Doamne, dă-mi voie.

Să sper şi să cred în dragostea şi-n mila Ta,
Să simt că nu e vis speranţa pe pământ
Şi ia-mi, Te rog, viaţa şi fă ce vrei cu ea,
Dar nu-mi lua iubirea, e tot ce am mai sfânt.

rugăciune de Valeria Pintea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât păcatul m-a purtat...

Cât păcatul m-a purtat
cincisprezece toamne,
toţi mereu m-au lăudat
nimeni nu s-a supărat,
nimeni Doamne!
Cât la cel rău i-am slujit
cincisprezece toamne,
toată lumea m-a iubit
nimeni nu m-a prigonit
nimeni Doamne!

Cât de lume mi-a plăcut
cincisprezece toamne,
orice rele-aş fi făcut
nimeni nu m-ar fi-abătut,
nimeni Doamne!

Cât trecură ca un fum
cincisprezece toamne,
nimeni nu mi-a stat în drum
să mă strige ca acum
nimeni Doamne!

Dar de când mă port să-Ţi plac
(trei ori patru toamne)
bine caut mereu să fac
şi tot nu mă are-n plac
nimeni Doamne!...

— O, mereu de-aş fi-un pribeag
toate-a vieţii toamne,
ura tuturor o trag,
mi-e de-ajuns că mă ai drag
azi Tu Doamne!...

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi
să merg pe deal cu mama şi cu tata
să simt parfumul fânului cosit
şi să duc apă rece cu găleata.

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi,
să merg la şcoală, iarna, în opinci,
iar pe măsuţa scundă din odaie
să n-ai nimic să pui ca să mănânci.

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi
ca să învăţ din nou la lumânare
să mai privesc lumina clară
a cerului cu stelele-n spinare.

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi
s-ascult cum cântă cucul în pădure
şi să nu simt nimic, de mă rănesc,
în mărăcinii rugului cu mure

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi
aşa cum o aveam în satul meu natal
căci am plecat după Izvorul Vieţii
şi, dintrodată, m-am trezit la mal.

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi
să merg pe deal cu mama şi cu tata
să simt parfumul fânului cosit
şi să duc apă rece cu găleata.

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi,
să merg la şcoală, iarna, în opinci,
iar pe măsuţa scundă din odaie
să n-ai nimic să pui ca să mănânci.

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi
ca să învăţ din nou la lumânare
să mai privesc lumina clară
a cerului cu stelele-n spinare.

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi
s-ascult cum cântă cucul în pădure
şi să nu simt nimic, de mă rănesc,
în mărăcinii rugului cu mure

Dă-mi, Doamne, tinereţea înapoi
aşa cum o aveam în satul meu natal
căci am plecat după Izvorul Vieţii
şi, dintrodată, m-am trezit la mal.

poezie de Titina Nică Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

Nopţi lungi şi triste
Acasă mă gândesc
Şi pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopţi pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopţi de basm acolo, la voi
Şi Doamne, pentru ce o viaţă de coşmar
Şi pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopţi pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

De ce nu încetaţi acest cumplit război?
De ce va gândiţi numai la voi?
Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge!
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugare

Dă-mi, Doamne, Tu, ce nu ştiu eu a cere
Şi cere-mi Tu ce nu ştiu eu a da
Căci tot ce-mi dai mi-aduce mângâiere
Şi tot ce dau să fie-n slava Ta.

Dă-mi, Doamne, tot ce aş putea-nţelege
Şi cere-mi tot ce nu pot cuprindea
Ca să mă-nvăţ o simplă, strictă lege
Să am mereu cuprinsă-n firea mea.

Dă-mi, Doamne, Tu, poruncă de la Tine
Ca tot ce n-am să pot să dau oricui,
Să stea pe veci Cuvântul Tău în mine,
Şi greutăţi să nu fac nimănui.

Dă-mi, Doamne, Tu, ştiinţa cea pe care
Tot Tu s-o ceri spre Tine-a o-ndrepta,
Că nu mi-ai dat nimic spre îndreptare
Ce să nu pot pe umeri a purta.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adu-mi razele şi luna, dragostea, apoi şi tihna...

Doamne, nu ştiu cum se face de ai pus atâtea ace
pe-a mea inimă ce bate, numai supărări în noapte,
numai gânduri nourate, învechite, neuitate,
Doamne, nu ştiu cum se face de n-am linişte şi pace.

Doamne, când păşesc spăşit plin de gânduri aiurit,
nu îţi cer să mă iubeşti, nu îţi cer clipe cereşti,
nu-ţi cer razele Domneşti, să mă ierţi, să mă-nsoţeşti,
nu-ţi cer timpul aurit, tinereţea ce-a fugit...

Doamne, locul meu de tihnă îl doresc, îl vreau să vină,
să-mi găsească liniştea furişată într-o stea,
îmi doresc pe calea mea dor puţin şi dragostea
s-o mai simt cum mă alină cu lumina ei divină.

Doamne, când aprind lumina într-o candelă prea plină
mă gândesc atât de mult doar la timpul din trecut,
stau, mă rog, te tot ascult să îmi spui ce m-a durut,
Doamne, mă tot rog într-una să-mi laşi razele şi luna.

Doamne, razele şi luna, dragostea, apoi şi tihna,
te rog Doamne, să le-aduci, să nu uiţi, să te încurci,
să scap Doamne, de năluci, să se piardă printre nuci.
Doamne, lasă şi lumina, să le văd de-acum într-una!

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti acolo, Doamne?...

Eşti acolo, Doamne, mă auzi,
Eşti cu mine Domnul meu acum
Crengile se sparg şi arbori uzi
S-au pornit să bântuie pe drum.
Eşti acolo, Doamne, mă asculţi?...
Mi-a rămas pe buze un cuvânt
Ti l-aş duce, paşii mi-s desculţi
Ti l-aş spune, mă lovesc de vânt.

Eşti acolo, Doamne, mă priveşti? -
Sub o floare m-am ascuns să plâng
Şi mă duc cu zânele-n poveşti
Că mi-e ploaie şi zăpadă-n crâng.

Eşti acolo, Doamne, mă visezi?-
Am ajuns la stelele de sus
Şi Te văd pe Tine, Tu mă vezi?...
Sunt la Tine, Doamne, sunt sau nu-s?...

poezie de Adriana Cristea (11 aprilie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-mă, Doamne...

Nu mă face Doamne, floare,
Frumoasă dar trecătoare;
Nu mă face nici albină,
Pot să zbor... da-s gospodină!

Nu mă face Doamne, cer,
Dacă nu mă laşi să sper
În senin, din răsărit
Şi până la asfinţit.

Nici om nu prea vreau să fiu,
Fiindcă aflu prea târziu,
După ce, prea mult greşesc
Cum trebuia să trăiesc!

Fă-mă Doamne, un copac -
Nici bogat, dar nici sărac:
Iarna să mă odihnesc,
Primăvara-ntineresc.

Deşi, n-aş vrea orice pom,
Să mă taie orice om;
Fă-mă Doamne, falnic brad
Cărui frunzele nu-i cad.

Chiar şi-atunci când m-or tăia,
Voi sclipi de ziua Ta:
De Crăciun, strălucitor,
După care... pot să mor!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţie, Doamne

Îţi mulţumesc Ţie, Doamne,
c-am mai prins o primăvară.
O adaug mândrei toamne
după ce-am să trec prin vară.
Îţi mulţumesc Ţie, Doamne,
pentru ani ce mi-ai dat,
Şi preacuvioasei mame
a lui Isus împărat.
Slavă îţi cânt Ţie Doamne,
pentru viaţa ce-am primit,
Şi-încredinţez Ţie, Doamne,
Sufletul meu obosit.
AMIN!

rugăciune de Dumitru Delcă (aprilie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, dă-mi puterea să mă bucur de tot ce mi-ai dat şi mi-a rămas şi să uit de tot ce mi-ai dat şi mi-au luat sau nu mi-au dat sau mi-au furat oamenii. Dar de ce mi-ai dat lucrurile care mi-au fost luate? Pentru că te rugam insistent să-mi dai mai mult decât aveam. Dar nimeni nu poate primi mai mult decât are de la Tine şi nici nu poate pierde ce are de la Tine. Afară bate vântul şi parcă mi te-aduce-n rugăciune, făcându-mă să uit mai uşor şi să nu mai cer fără să ştiu ce.

Marius Robu în Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, dă-mi puterea să mă bucur de tot ce mi-ai dat şi mi-a rămas şi să uit de tot ce mi-ai dat şi mi-au luat sau nu mi-au dat sau mi-au furat oamenii. Dar de ce mi-ai dat lucrurile care mi-au fost luate? Pentru că te rugam insistent să-mi dai mai mult decât aveam. Dar nimeni nu poate primi mai mult decât are de la Tine şi nici nu poate pierde ce are de la Tine. Afară bate vântul şi parcă mi te-aduce-n rugăciune, făcându-mă să uit mai uşor şi să nu mai cer fără să ştiu ce.

Marius Robu în Carte de bucăţi (29 ianuarie 2008)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foaie verde, foaie rară

Foaie verde, foaie rară,
Am plecat străin prin ţară,
De pe malul Jiului,
Să-mi cânt jalea dorului...
Doamne, Doamne, ce destin!

Cânt cu slovele de foc,
C-am muncit şi n-am un strop,
Dar am prunci înalţi ca bradul,
Mândru sunt cum nu e altul.
Doamne, Doamne, dă-mi cuvânt!

Am muncit Doamne, din greu,
Vai de sufleţelul meu!
Traiul nu mi-a fost uşor
Şi am suferit de dor,
De părinţii mei, de sat...

Doamne, nu mi-a fost uşor!
Lacrimi, valea satelor,
Leagăn lin, de vânt, legănat.
Prin ţărână alergam
Şi în sat ne întorceam... iar, în sat.

Mamă, când m-am ridicat
Şi-am ajuns şi eu bărbat,
Am venit din nou, acasă,
Mamă şi m-ai pus la masă
Şi copil, ţi-am lăcrimat.

Tată, tu ai fost mereu
Paza sufletului meu...
mi-ai spus: taică, eşti bărbat,
viaţa azi ţi-a demonstrat.
Fii mereu!

Poţi cu greul a lupta...
De căsuţă nu uita! De pământ...
Nu uita nici de pridvor,
Căci de tine-i locul gol
Şi flămând...

Azi, în amintirea voastră,
Tată, am plecat de-acasă,-n cimitir.
Vin să pun o lumânare,
Căci acel ce părinţi n-are,
Nu-i copil!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea unei broaşte ţestoase

Doamne, ajută-mă să redevin mieluţa din copilăria pe care mi-ai aruncat-o la câini! Eu nu m-am supărat, Doamne, pentru că mi-ai şterpelit cloşca, tocmai când mă vârâsem sub ea... Şi era atât de cald...!
Nu, nu m-am supărat, ci am tăcut chitic! Pe urmă, din cauza nedreptăţii tale, m-am zbătut ca peştele pe uscat, Doamne!
Puteam să te dau în judecată, pentru sechestrare de pământeni, sau să te pârăsc la D. N. A., pentru însuşire ilicită de luturi! Dar eu te-am iertat... Doamne!
Ceea ce mi-ai luat (şi continui să-mi iei), niciodată n-o să-mi mai poţi da înapoi... De aceea, te implor, Doamne: fă-mă din nou miel, ca să nu mă revolt ci doar să scâncesc, atunci când îmi pui cuţitul la gât...!

rugăciune de Iulia Mirancea (15 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, Doamne... (cântare)

Se stinge lumina afară
Adie o boare de vânt
Cu lacrimi de dragoste iară
Mă rog şi Te laud şi-Ţi cânt.
Te rog pentru cel ce mai plânge
Te rog pentru cel ce-a căzut
Făptura mea toată se frânge
O mână sunt, Doamne, de lut.

Mă pierd fără Tine, sunt mică
Frânturi de cuvinte-ecou
Se-ntorc din tăcere, mi-e frică
Ajuta-mă, Doamne din nou.

O, Doamne, o, Doamne, o, Doamne Domnul meu
O, Doamne rămâi lângă mine,
O, Doamne, o, Doamne, mărite Dumnezeu
Speranţa mea toata e-n Tine.

cântec, versuri de Adriana Cristea (13 martie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte...

Adu-mi, Doamne, zori de zi,
lasă-mă să pot trăi
aşa cum mi-oi hărăzi
cu aleasa inimii!
Lasă-mi, Doamne, dimineaţa
când vreau să-ţi ascult povaţa,
zâmbitoare-mi fie faţa
lângă Ileana isteaţa,
iubăreaţa şi glumeaţa!
Nu-mi lua, Doamne, amiaza
până nu dispare piaza
care face pe viteaza
şi vrea să-ntunece raza
în care-mi pun toată baza
să trăiesc cu huhureaza!
Nu-mi da, Doamne, asfinţit
că mai am mult de iubit,
cu nimic nu ţi-am greşit
şi nu merit pedepsit,
poate, doar, c-am nimerit
în locul nepotrivit,
unde nu eram primit
nici ca amant ori iubit,
încât să fiu duşmănit
de prieten sau năimit!
Vreme trece, vreme vine,
eu mă rog, Doamne, de Tine,
să mai trăiesc până mâine,
chiar de duc viaţă de câine
şi-oi mânca coajă de pâine,
să mă laşi să-mi fie bine
cu drăguţa lângă mine
că dragostea-mi întreţine
doar cu miere de albine
şi cu flori de mărăcine!
Pentru toate, cât iubesc,
Doamne, Ţie-Ţi mulţumesc
că mă laşi să mai trăiesc!

rugăciune de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luminează-mă, Doamne!

Vin spre Tine Atotmilostive,
ca niciodată...
caut spre Cer, un gând înţelept,
greşit-am mereu,
de-o mie de ori şi-ncă-odată
vreau să mă-ndrept,
miluieşte-mă pe mine, căzuta
eu, ucigaşa cea vinovată
a sufletului meu...
vreau să cânt azi, Aleluia
neştiind câte zile mi-a mai rămas
luminează-mă, Doamne!
ajută-mă să mă-ngrijesc de mântuirea mea
de păcatele mele mă desprinde
îţi cer îndurare!
Mă supun!
am ajuns în al unsprezecelea ceas,
Atotîndurătorule,
haina sufletului abia mă cuprinde
pune-mi în zile un început mai bun!
mai rabdă-mă, Doamne încă puţin
cu pocâinţă, cu tânguire
să-ţi cad la picioare
spre Tine cu toată fiinţa să vin
Atotmilostive, pentru viaţa-mi toată
ajută-mă să nu mai calc
rânduielile tale...
Amin

poezie de Daniela Pârvu Dorin din Poeme noi, RUGACIUNE (8 mai 2020)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, Doamne

Când patima ne ispiteşte,
Dar şi necazul ne loveşte,
Mai bine, Doamne, fereşte!

Când speranţa e pierdută,
Dar şi viaţa-i decăzută,
Mai bine, Doamne, ajută!

Când cele rele avansează
Şi traiul zilnic ne stresează,
Doamne, ne binecuvântează!

Când avem griji şi nevoi,
Aici şi-n lumea de apoi,
Doamne, ai grijă de noi!

rugăciune de David Boia (19 aprilie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Tine vin, Doamne Psalm 71

La Tine vin, Doamne şi-mi caut scăparea
Şi-n veci de ruşine eu n-o să rămân
Păzeşte-mă, Doamne, păzeşte-mi cărarea
În viaţa mea, Doamne, fii veşnic stăpân.
Fii stânca la care să fug totdeauna,
Cetatea în care să scap de cel rău
De când eram tânăr cu Tine-am fost una,
Din pântecul mamei ştiam că-s al Tău.

Pe Tine Te laud, o, laudă Ţie
Şi ca o minune-am ajuns pentru toţi
Slăvit să fii, Tată, slăvit pe vecie,
Iubeşte-mă, Doamne, de vrei şi socoţi.

Că poate sunt vrednic; iar când bătrâneţea
Mi-a frânge puterea cu aripa sa
Să nu mă laşi, Doamne, alungă-mi tristeţea,
De faţa Ta sfântă Tu nu mă lăsa.

Căci, iată, vrăjmaşii vorbesc despre mine
Şi cei ce-mi vor viaţa vorbesc între ei
Zicându-şi: pierdut e şi Domnul nu vine
Să-l scape, deci haideţi, loviţi cu temei!

O, vino degrabă, adu-mi ajutorul
La Tine strig, Doamne, mă rog şi mă-nchin
De Numele-Ţi mare va şti tot poporul
Şi cei care-s astăzi şi cei care vin.

Şi chiar bătrâneţea căruntă şi lungă
Să vie, cu Tine eu nu voi pieri
Dreptatea Ta, Doamne, în cer o s-ajungă
Nu-i nimeni ca Tine şi nici nu va fi.

Prin multe necazuri trecut-am, dar iară
Speranţa şi viaţa ne-ai dat-o-napoi,
Adânc de pământuri de-ar vrea să ne ceară
Tu stai împotrivă, Tu stai lângă noi.

Înalţă-mi mărimea, întoarce-Te, pune
Pe fruntea mea mâna Ta blânda şi eu
Cu harfa şi gura la toţi le voi spune
Tu, Sfinte-a lui Iacov, Tu eşti Dumnezeu!

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Doamne, Te iubesc nespus,

şi aş fi tare întristată

acum, pentru timpul dus,

dacă n-am fi laolaltă.

Mi-a trecut al vieţii rost

copiii, mari, au crescut,

fă-mă, Doamne, cum am fost,

ca s-o iau de la-nceput.

Priveşte, Doamne, la noi

cei cu amar de ani în spate

şi dă timpul înapoi

depărtându-ne de moarte!

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!