
Gândurile bărbatului cretan
Respiră înăuntrul meu,
fata viselor mele, timidă și rezervată,
simplă frumusețe delicată,
elegantă și cu minte rafinată.
Respiră înăuntrul meu,
făcând să izvorască spontan,
sursa mea de a fi puternic,
trezind entuziasmul copilului cretan.
Respiră înăuntrul meu
forța romantismului și sentimentelor de iubire,
în sufletu-mi bogat găsind armonie.
Tu ești esența vieții și cosmosul ce locuiește în grădina mea,
ești al meu Eu împlinit într-o stea.
În inima mea ești și ca ramurile în mine crești
conștientul și subconștientul îmi locuiești.
Ești doamna orgoliului meu masculin,
ție femeie mă închin!
Gloria inimii și misterul sufletului dezlegi
suflând peste ele ca o Zee, le modelezi.
Mă respiri, mă suspini, mă faci să sufăr,
m-ai transformat femeie, într-un alb nufăr.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Poem fără sfârșit
Înăuntrul noului muzeu
e o veche sinagogă.
Înăuntrul sinagogei
sunt eu.
Înăuntrul meu
e inima mea.
Înăuntrul inimii mele
e un muzeu.
Înăuntrul muzeului
e o sinagogă,
înăuntrul ei
eu,
înăuntrul meu
inima mea,
înăuntrul inimii mele
un muzeu.
poezie de Yehuda Amichai, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu iubito...
Tu iubito o știi bine
Tu ești dor, ești dor de mine
Tu ești dor, eu sunt iubire
Tu ești freamăt, eu simțire.
Tu ești raza albă-a lunii
Tu ești izvorul minunii
Tu ești vis și armonie
Tu ești vers, eu poezie.
Tu a vieții mele rază
Tu a sufletului pază
Minunată orhidee
Ești și floare și femeie.
poezie de Florica Iacob
Adăugat de Oana Alexia Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Patria mea
revii iarăși în minte,
în gând și în simțiri.
ești patria mea, nebănuită iubire.
iubire de deal, de munți, de câmpie, de ape și oameni,
ești înăuntrul meu,
mereu dureroasă, dumnezeiesc de frumoasă.
ai cerul albastru și ape smaralde,
vârtejuri de dans,
cuvinte venite din timpul arhaic.
ești patria mea cu tot ce e vechi și e mit,
un dor ce-l duc cu mine dincolo de timp.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulți ani, Femeie!
Ești maică născătoare de răsărit divin,
Ești reazem neclintit în clipa dureroasă,
Ești blândă mângâiere șoptind cu glas blajin:
,, Ce faci? Te-am așteptat! Bine-ai venit acasă!"
Ești piatra ce zidește a vieții temelie,
Ești suflet mistuit de grija tuturor,
Ești înger iubitor, izvor de armonie,
Ești brațul ce alină c-un zâmbet protector.
Ești candelă arzând foc sacru-al nemuririi,
Ești lacrima trăind mâhnirea, bucuria,
Ești inima vibrând, clădind altar iubirii,
Ești slova ne-ntinată ce naște poezia.
Ești mamă, fiică, soră, soție sau mireasă,
Ești gingașă făptură, ești stâncă și ești zeie,
A florilor iubită, a Soarelui aleasă
În zi de sărbătoare. Să ne trăiești, Femeie!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulți ani, Femeie!
Ești maică născătoare de răsărit divin,
Ești reazem neclintit în clipa dureroasă,
Ești blândă mângâiere șoptind cu glas blajin:
,, Ce faci? Te-am așteptat! Bine-ai venit acasă!"
Ești piatra ce zidește a vieții temelie,
Ești suflet mistuit de grija tuturor,
Ești înger iubitor, izvor de armonie,
Ești brațul ce alină c-un zâmbet protector.
Ești candelă arzând foc sacru-al nemuririi,
Ești lacrima trăind mâhnirea, bucuria,
Ești inima vibrând, clădind altar iubirii,
Ești slova ne-ntinată ce naște poezia.
Ești mamă, fiică, soră, soție sau mireasă,
Ești gingașă făptură, ești stâncă și ești zeie,
A florilor iubită, a Soarelui aleasă
În zi de sărbătoare. Să ne trăiești, Femeie!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulți ani, Femeie!
Ești maică născătoare de răsărit divin,
Ești reazem neclintit în clipa dureroasă,
Ești blândă mângâiere șoptind cu glas blajin:
,, Ce faci? Te-am așteptat! Bine-ai venit acasă!"
Ești piatra ce zidește a vieții temelie,
Ești suflet mistuit de grija tuturor,
Ești înger iubitor, izvor de armonie,
Ești brațul ce alină c-un zâmbet protector.
Ești candelă arzând foc sacru-al nemuririi,
Ești lacrima trăind mâhnirea, bucuria,
Ești inima vibrând, clădind altar iubirii,
Ești slova ne-ntinată ce naște poezia.
Ești mamă, fiică, soră, soție sau mireasă,
Ești gingașă făptură, ești stâncă și ești zeie,
A florilor iubită, a Soarelui aleasă
În zi de sărbătoare. Să ne trăiești, Femeie!
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasă ești, femeie!
Frumoasă ești, femeie,
Flacăra-ți arde-n privire,
Ești muză pentru condeie
Tulburătoare plăsmuire.
Frumoasă ești ca mamă
Când pruncii pe lume-i aduci,
Îi crești fără a ține seamă
De sacrificii și de răscruci.
Frumoasă ești ca bunică
Când nepoților le citești povești,
Îi răsfeți în fiecare ziulică
Ce ți-a rămas din cele lumești.
Frumoasă ești ca iubită
Când pe bărbat îl răscolești,
Cu patima-ți într-o clipită
În necunoscut îl ademenești.
Frumoasă ești, femeie,
Tulburi inimi și minți,
Cu tine începe și se-ncheie
Viața-ntr-o lume de sfinți.
poezie de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătăile inimii ascult
Nu ești dar te simt
nu poți dar te țin
nu ești dar te văd
nu vrei dar te-mping...
Nu ești dar rămâi
nu te am dar te vreau...
nu ești dar te detest
te vreau și te plang,
te iubesc dar te-alung.
O iluzie perenă;
te tac, te reprim
dar rămâi inertă și solemnă.
De ești sau nu, tu bați
ușor sau disperată...
Suntem la fel ca doi amanți,
nelipsiți din a vieții erată.
Bătăi feroce trecătoare,
neprevăzut dezarmante,
ușor surprinzătoare,
delicat devastante.
Bătăi într-o inimă rece
Bătăi într-un corp întins
Bătăi într-un vis cald
Bătăi într-un foc aprins.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia izvorul vieții
Femeie, când mă uit în ochii tăi,
Văd cerul plin cu stele,
Femeie, când ascult cum bate inima ta,
Văd viitorul vieții mele.
Femeie, când ești departe,
Sufletul mi se aprinde de dor.
Când ești lângă mine,
Dorul mi se preschimbă în amor.
Femeie, când sărut mâinile tale
Albe ca miezul pâinii,
Atunci înțeleg că tu ești
Speranța mea în ziua de mâine.
Căci fără tine, femeie, lumea ar părea
O frunză bătută de vânt,
Dar cu tine e ca o grădină a raiului,
Unde îngerii niciodată nu plâng.
poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia
Ești ca un fulg gingaș de nea,
Ești ca o stea care răsare la miez de noapte.
Draga mea, scumpa mea,
Ești ca o floare uitată de cineva într-o carte.
Ești ca o femeie iubită de un zeu,
Ești ca o ispită trimisă de sus,
Ca o rugăciune spusă de un ateu,
Ești ca crucea dusă de Iisus.
poezie de Vladimir Potlog (15 ianuarie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești femeia
Ești femeia care mă înnebunește,
Ce își prinde noaptea stelele în păr
Dezlegând ispita, clipa când sosește,
Ești acea femeie... după care mor.
Ești femeia care dorurile-și poartă
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Și-ntărite sfârcuri înspre buze saltă,
Ești acea femeie... ce va fi a mea.
Ești femeia care sincer mă iubește,
Care poartă-n suflet lacrimi și păcat
Și în așternuturi, vise, dezgolește,
Ești acea femeie... ce m-a fermecat.
Ești femeia care știe ce-i amorul,
Ce deschide tainic porțile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru, cu piciorul,
Ești acea femeie... plină de mister.
Ești femeia care sângele-mi stârnește,
Aruncând o vrajă peste trupul meu,
În vulcanul coapsei patima-mi topește,
Ești acea femeie... proaspătă mereu.
Ești femeia blândă și-ntelegătoare,
Plină de credință și respect tăcut,
Ce-a ascuns în mine, ultima-ntrebare,
Ești acea femeie... înger... renăscut.
Ești femeia care lumea o înfruntătă
Și-n privire are flăcări de smarald,
Raze mii... de soare, în alai de nuntă,
Ești acea femeie... pentru care ard.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ești femeia
Ești femeia care mă înnebunește,
Care-și prinde noaptea stelele în păr,
Dezlegând ispita ce mă-ntinerește,
Ești acea femeie... după care mor.
Ești femeia care dorurile-și poartă,
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Și rebele sfârcuri înspre buze saltă,
Ești acea femeie... ce va fi a mea.
Ești femeia care sincer mă iubește,
Care poartă-n suflet lacrimi și păcat
Și în așternuturi, vise, dezgolește,
Ești acea femeie... ce m-a fermecat.
Ești femeia care știe ce-i amorul,
Ce deschide tainic porțile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru cu piciorul,
Ești acea femeie... plină de mister.
Ești femeia care sângele-mi stârnește
Aruncând o vrajă peste trupul meu,
În vulcanul coapsei, patima-mi topește
Ești acea femeie... proaspătă mereu.
Ești femeia blândă și-ntelegătoare,
Plină de credință și respect tăcut,
Ce-a ascuns în mine, ultima-ntrebare,
Ești acea femeie... ce-o aștept demult.
Ești femeia care lumea o înfruntătă
Și-n privire are, flăcări de smarald,
Raze mii, de soare, în alai de nuntă,
Ești acea femeie... pentru care ard.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie
O, tu, femeie, înger blând,
Care ai coborât din cer,
Tu ești un dulce gând, un mister.
O, femeie, gura ta e dulce ca mierea de albină
Ești o floare de nu-mă-uita,
Ești al sufletului lumină.
De-a pururea ești slăvită,
O, tu ființă nemuritoare,
Ești o dulce ispită în lumea care moare.
poezie de Vladimir Potlog (7 martie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie
Ești gustul pâinii ce-o mănânc,
Ești sărbătoarea săptămânii;
Linia soartei scrisă-adânc,
Ce-mi poți citi în palma mâinii;
Tristețea, bucuria mea,
Ești cântecul, și ești culoarea,
Și, dulce-n vine, ești vâltoarea
Făcând să-mi bată inima.
poezie celebră de Maurice Careme din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă respiră
Soare în cameră
apă rece spălând
pielea și carnea
de piatră.
Temnița în formă de femeie
îți stă în drum.
Dacă respiră
Strivește soarele înfipt
în lacrima ei
pune-i oglinda la gură
și dacă respiră
mergi mai departe.
poezie de Tamara Zub (2009)
Adăugat de Daria Vlas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie
Vorbește, cântă ori... taci,
Femeie cu coastă de drac!
Și-n rând, și-n față și spate,
Tu ești stăpâna mea.
Dansează, privește ori... stai,
Femeie cu miresme alese!
Și-n clipă, și-n ceas de iubire,
Tu ești în inima mea.
Pornește, aleargă ori... veghează,
Femeie cu credință aleasă!
În dimineață, seară și noapte,
Vorbe în rugă tu spui.
Întuneric, lumină ori... ceață,
Femeie, ești o dulceață!
În doliu, mireasă ori... goală,
Tu-mi ești licoare de viață.
poezie de Adelina Cojocaru (11 mai 2015)
Adăugat de Adelina Cojocaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie
Sunt ca o fiară ce adulmecă o pradă
Îți simt prezența peste depărtări
Te am în mine, cu miros și sânge
Și când mi-e dor, vin peste mări și zări...
Ești răsărit de soare, lună plină
Ești levănțica prinsă-n perna moale
Ești vinul bun, cel degustat în șoapte
Și ești o mâță ce toarce domoale...
Sunt adierea ce te răcorește
Și sunt cuptor în care, pâine, crești
Sunt pentru tine patima și rostul
Sunt aerul și apa... îmi șoptești...
Ești abur de cafea, și praf de stele,
Și ești miros de sâni pe patul meu
Ești elixir de viață, joc de iele,
Ești foc adus de mine, Prometeu...
poezie de Petrică Conceatu (16 mai 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
te îmbrățișez, Românie, a inima oară...
mi se face drag de tine
duios, dar puternic,
în fiecare timp.
îmi ești părinți,
îmi ești bunici,
copilăria mea e în tine
și mi se împlu ochii de basme,
acum, la etajul patru din viață.
îmi ești copil, Românie.
în mijlocul sufletului îmi stai tu,
așa cum îmi stă fiul meu în dreapta inimii,
așa cum îmi stă fiica mea în stânga inimii.
îmi ești copil, Românie
și am nădejdi pentru tine.
îmi ești frunză, apă, Ană, Gheorghe,
îmi ești ulcior, munte, Olt, fereastră,
îmi ești gând, oraș, poem,
îmi ești numele meu, eu.
te sărut pe inimă, Românie,
a inima oară.
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Psihoza
Ești marea mea psihoză,
Ești frumoasă.
Ești femeie fermectoare
Oricând.
Ești o brunetă,
Ești amărăciune de dragoste
În fecare noapte.
Ești psihoza mea.
Ești regina mea.
Ești amarăciune,
Ești dulceață,
Îmi ești dragostea înlănțuită..
Dar, de asemenea, Ești asceza mea,
Ești regina mea.
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2016), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ființa umană posedă o capacitate inerentă de auto-cunoaștere. Dar a te cunoaște pe tine însuți nu înseamnă doar a ști că te cheamă John, Jacob sau Henry, că ești înalt, scund sau potrivit ca înălțime, că ești bun sau rău, și așa mai departe; înseamnă să cunoști și misterul propriei tale existențe, teoretic și practic; să știi ce ești înăuntrul tău, de unde ai venit și cu ce scop te-ai născut pe pământ; dacă vei trăi aici veșnic ori șederea îți este numai de scurtă durată; din ce ești alcătuit și ce atribute ai; dacă te numeri printre îngeri, contemplând frumusețile naturii lui Dumnezeu, ori faci parte dintre animalele care nu știu decât să mănânce, să bea și să fie satisfăcute; ori dacă faci parte dintre demoni.
Inayat Khan în Pași pe cale
Adăugat de Adriana Pleșca

Comentează! | Votează! | Copiază!