Eu n-am râs niciodată de ţara mea, dar plâng de ea, şi-n orice noapte în braţe-aş vrea s-o strâng.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara e în noi

Ţara este locul unde dorul devine cântec
şi lacrima vers de poezie.
Ţara e locul unde soarele e zâmbet
şi râsetul divină armonie.

Ţara e-n susur de izvoare,
şi-n cumpăna de la fântână,
Ţara e-n glas de privighetoare,
Ţara e limba mea, limba româna.

Ţara e-n brazii din munţi,
Ţara e-n falnicii stejari,
E-n sudoarea pe-obositele frunţi
Ţara e-n oamenii ei buni şi mari.

Ţara e-n fluier de cioban
şi-n turmele de oi,
Ţara e-n tine şi-n mine,
Ţara e săpată adânc în noi.

Ţara e-n dealuri şi văi,
e grădina cea mai minunată,
Ţara e-n fete frumoase şi-n flăcăi,
Ţara e eternă, nu moare niciodată.

poezie de Marius Alexandru (1 ianuarie 2023)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrân de fel

Am început să-mbătrânesc
Şi tânăr n-am fost niciodată
N-am să mai pot să te iubesc
Dar cum n-am putut odată.

Că tu nu vrei din fel de fel
De cauze – te văd schimbată
Cu toate că rămâi la fel
Cum altfel n-ai fost niciodată.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe stele nu e noapte niciodată.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Ţara mea e limba noastră,
Munţii dacilor şi Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.

Ţara mea e limba-n care
Scriu şi sufăr şi vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alţii o tocmesc.

Ţara mea nu-i doar scursura
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Ţara mea e mult mai mare.

Ţara mea-s tata şi mama
Şi copiii. Vă implor,
Înjuraţi, dar ţineţi seama:
Nu mă înjuraţi de dor,

De morminte, de Luceafăr sau de Pasărea Măiastră;
Înjuraţi, vă rog, doar ţara celor de-njurat şi-a voastră!

poezie de Marius Robu din Degeaba (10 iulie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea

Aş vrea-n uitare să cobor
şi iar mi-e dor de umbra ta....
De cate-ncerc să uit mi-e dor,
de cate n-am putut uita.
M-aş vrea la fel cu pomii goi,
aş vrea ca frunza-n vant să pieri....
Dar din zăpadă vii-napoi
cum se re-ntoarce floarea-n meri.
Adanc aş vrea-n paharul plin
şi-n cantec zambetul să-ţi pierd
dar creşti din orice strop de vin,
din orice strună ce-o dazmierd....
Şi cand in flacără şi-n fum
aş vrea să spulber urma ta,
tu te-ntorci ca un parfum,
din tot ce n-am putut uita.....

poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu n-am spre cine

Tu vei veni sau vei pleca
Eu n-am la cine să mă duc,
Vei coborî sau vei urca
Eu n-am spre cine să mai urc.

El se va trece sau va sta
Eu n-am spre cine să mă trec,
Va blestema sau va ierta
Eu n-am pe cine să petrec.

Tu, el, această lume poate
Schimba-se-va pe rând în toate,
Puţin, puţin mai mult sau toată
Eu – nicăieri şi niciodată.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc pe cineva ce mă ignoră, mă face să sufăr la orice pas, a cărei fericire mă face fericit. S-o schimb n-aş putea. E Ţara mea!

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bate vântul visurile mele,
Fluierând o doină-n orice os,
Chiar dacă sunt ude şi sunt grele,
Oasele de vise plâng duios.

catren de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România este numele unei părţi din Ţara Mea. Ţara Mea e numele sufletului meu întreg.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea e ţară fără nume.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ante portas

M-am străduit să fiu ca voi
Şi n-am fost niciodată eu;
Crezând că sunteţi bravi eroi,
Am renunţat să fiu erou.

Dar, de mă voi scula, vă jur:
Temeţi-vă de ce-aţi furat,
Cei de la care-o să mă fur,
Scriind pe mine: Returnat.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe degete

Dac-aş încerca-ntr-o noapte
Să număr stelele de pe cer
Pe degetele tale de la picioare,
Ce mi-ai face să nu mă-ncurc?

Şi, dacă m-aş încurca
Şi ţi-aş săruta fiecare deget,
Nu-i aşa că ţi-ai dori şi tu
Ca universul să fie infinit?...

Şi stelele să fie cât mai multe,
Şi degetele să ţi se-nmulţească,
Să poată gura mea să le sărute;
Cam câte degete ai vrea să-ţi crească?...

Să nu mai pot să număr într-o noapte
Şi să m-apuce ziua numărând
La degete, la buze, la şoapte şi la guri;
Şi-n loc de somn, spre ziuă, tu însăţi să mă furi

Şi să mă baţi, ca să mă-nveţi să număr
Pe degete iubirea fără număr!

poezie de Marius Robu din Drumul robilor (7 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Material, bogat n-am fost niciodată, ci doar sărac, foarte sărac şi muritor de foame. Cel mai predispus să dau am fost în ultima stare.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transhumanţă

Cad fulgi din cer, plutind în vânt
Se mută cerul pe pământ
Şi sufletul din mine vrea
Să fie ca un fulg de nea

Şi-n locul fulgilor din cer
Să mă transfere, dacă-i cer.
Dar nu-i pot cere, cât mai sunt
Legat de tine pe pământ

Şi-aştept să cadă primii doi
Fulgi peste ochii noştri goi,
Să fim pereche şi-n mormânt,
Precum-n cer şi pe pământ.

poezie de Marius Robu din Degeaba (25 februarie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă, Doamne, totul pică
Şi-n mintea mea şi-n jurul meu,
Apleacă-Te şi mă ridică;
Ţi-oi fi căzut din portmoneu!

catren de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara mea

În ţara mea sunt văi şi munţi
Şi flori şi diamante,
Şi sunt sticleţi atât de mulţi
În capete savante!...
Poeţii ritmului sărac
Slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac
Pe lanurile ţării.

În ţara mea sunt tei şi plopi,
Şi zarea-i diafană,
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi
Iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt,
Expuse prin muzee.

Din larg de crânguri vin zefiri
Şi tuturor dau veste
Că-n ţara mea sunt trandafiri
Şi fete ca-n poveste
Idile nasc şi se desfac
Sub luminiş de lună,
În ţara mea onoarea-i fleac
Şi dragostea minciună.

Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi
Ce plâng morminte multe...
Şi pribegesc scrâşnind din dinţi...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon
Şi nedreptatea-i lege,
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege?

poezie satirică de Ion Pribeagu din Vârfuri de spadă (1915)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansând în noapte...

Nu pot să dorm, am pe balcon un greier,
ce cântă, toată noaptea, la vioară,
cu cântul lui eu viaţa o cutreier
şi gândurile-mi zburdă pe afară...

Strâng gândurile, vreau să le ţin bine,
dar unul scapă şi-n trecut se duce,
nu vrea să stea alăturea de mine
şi nicidecum nu vrea ca să se culce...

Ies pe balcon în noaptea asta clară,
o Lună plină sus pe cer tronează
şi-n briza răcoroasă de sfârşit de vară,
fără să vreau, picioarele dansează...

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca scrisul

Oricât aţi vrea să scrieţi ca Robu, e-n zadar...
Şi eu aş vrea să duc, prieteni, trai de soi,
Un ceas pe săptămână, o zi pe an măcar,
Dar nu mi-e dat... şi de-aia scriu cum n-o faceţi voi...

La fel cum să trăiţi, sunt sigur că n-aţi vrea,
De v-ar fi dat, de v-ar fi dat, prieteni, un ceas din timpul meu...
Precum o veşnicie de lung vi s-ar părea,
La fel de greu ca scrisul, ca viaţa, mult mai greu...

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (12 martie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara mea

În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori,
Şi diamante,
Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante!...
Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării.
În ţara mea sunt tei şi plopi,
Şi zarea-i diafană,
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.
Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste
Că-n ţara mea sunt trandafiri şi fete
Că-n poveste,
Idile nasc şi se desfac subt luminiş de lună,
În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea
Minciună.
Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte
Multe...
Şi pribegesc scrâşniri din dinţi...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon şi nedreptatea-i lege,
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege?

poezie celebră de Ion Pribeagu din Vârfuri de spadă (1915)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă laşi?

Tu mă ucizi în fiecare noapte
Şi mă-nviezi în fiecare zi
Lumina mea cu razele răscoapte
De-atâta foc ascuns ce te-ncălzi.

Eu te visez în fiecare noapte,
Dar nu te am în fiecare zi,
M-am săturat să spun în multe şoapte
E trebuie să strig: Nu mă trezi!

Mi-e dor de tine ca şi când ai fi
Tot ce n-am fost, chiar dacă nu mă vezi.
Lumina mea din asfinţit de zi
Fără de tine eu mă sting. Mă crezi?

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (2010)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!