O carte poate trăi mai mult decât un popor.

aforism de Vladimir Potlog (1 decembrie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e mult mai rău decât natura.

aforism de Vladimir Potlog (10 martie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea ca o carte

Alerga trenul sub lună,
Timpul îmi părea că aleargă după noi
Şi eu priveam pe geam cum trec unul câte unul
Copacii falnici, dar de frunze goi.

Priveam stânci, munţi, dealuri
Şi mă miram atât de mult,
Cât e de frumos pământul,
Şi nu mă săturam să mă mai uit.

Trenul alerga tot mai departe,
Inima îmi bătea mereu.
Şi lumea îmi părea ca o carte,
Scrisă de însuşi Dumnezeu.

poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată omul! (Monologul lui Pilat)

Iată omul care îl vreţi
Pe cruce răstignit să-l vedeţi.
Omul acesta fără păcat!
Care din voia voastră a fost arestat.

N-a făcut nici un rău
Pot să vă jur pe al vostru zeu.
Dar... Voi sunteţi un popor hapsân!
Care vreţi mai mult sînge decât vin.

Eu n-am nici o vină, sunt curat,
De vreţi să moară? Să fie al vostru păcat,
În faţa lui eu nu sunt vinovat.

poezie de Vladimir Potlog (24 ianuarie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată omul! (Monologul lui Pilat)

Iată omul care îl vreţi
Pe cruce răstignit să-l vedeţi.
Omul acesta fără păcat!
Care din voia voastră a fost arestat.

N-a făcut nici un rău
Pot să vă jur pe al vostru zeu.
Dar... Voi sunteţi un popor hapsân!
Care vreţi mai mult sînge decât vin.

Eu n-am nici o vină, sunt curat,
De vreţi să moară? Să fie al vostru păcat,
În faţa lui eu nu sunt vinovat.

poezie de Vladimir Potlog (24 ianuarie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versul lui Eminescu (Dedicată aniversării a 170 de ani de la naşterea lui M. Eminescu)

Versul lui Eminescu e un dor nemuritor.
Care v-a dăinui peste veacuri.
El a înălţat al meu popor.
Ca dacii a lor arcuri.

Să-l învăţăm ca pe o rugăciune
Scrisă în cartea sfântă.
Căci versul lui Eminescu
Nu ştie să mintă.

El a fost scris cu sânge şi sudoare,
Pentru cei cu inimile pline de dragoste şi amor.
Pentru România mare,
Pentru al ei falnic popor.

poezie de Vladimir Potlog (5 ianuarie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este o carte scrisă prost, sunt cititori care înţeleg prost ce este scris în ea.

aforism de Vladimir Potlog din Nu a fost publica (4 mai 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să ne unim (100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România)

Hai să ne unim, fraţii mei de cruce,
Fraţii mei de sânge, din nou într-un singur popor.
Şi să nu ne mai plângem sau să ne râdem
Că împreună nu o să avem un falnic viitor.

Hai să ne unim, fraţii mei de lacrimi,
Fraţi de suferinţă, cum s-au unit cândva, demult,
Nişte oameni simpli, dar plin de credinţă
Şi cu puterea ei unire s-a făcut!

Căci ne aşteaptă mama noastră bună
Cu braţele deschise şi ochii înlăcrimaţi!
Ea vrea să ne vadă din nou împreună,
Fraţilor, hai să rămânem fraţi.

Să nu uităm trecutul atât de glorios.
Să luptăm cu mândrie
Pentru un viitor mult mai falnic
Şi mult, mult mai frumos!

poezie de Vladimir Potlog (18 martie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele Ceahlău

Mă uit la muntele Ceahlău
Ca la un zeu coborât pe pământ,
La care un popor falnic s-a închinat
Şi s-a rugat în suflet şi în gând.

Mă uit la muntele Ceahlău
Ca la un titan coborât din ce,
Ca să apere poporul său
De duşmanul hapsân şi rău.

Mă uit la muntele Ceahlău,
Sufletul unui neam nemuritor,
Care a luptat cu sabia în mână,
Ca să rămână un popor liber şi de oameni primitor.

Muntele Ceahlău a fost un altar
Între oameni şi zei,
Acum este un simbol al păcii
Pentru copiii săi.

poezie de Vladimir Potlog (21 iunie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Riscul de a trăi

A trăi prudent
copleşit de patimi
a trăi recent
după alte datini
a trăi cu spaima
de a nu muri
a trăi cu faima
de a nu iubi
a trăi în taină
ca într-un pustiu
a trăi în haină
de... cedat de viu
a trăi în pace
pe timp de război
a trăi că-ţi place
tot dând înapoi
a trăi cu riscul
unui mal abrupt
a trăi când fiscul
te ştie corupt
a trăi - se poate
ca de obicei
a trăi în "rate"
da'... pe banii Ei
a trăi în fine
e uin mizilic
a trăi... e bine
da'... eşti un nimic!

poezie de Gheorghe Gurău din Zâmbete rimelate (aprilie 2008)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, cât de mult

O, cât de mult, iubite,
Aş vrea să-ţi spun
Că sunt numai a ta,
Şi sufletele noastre
Vor fi unite mereu,
Chiar dacă tu te-ai dus
Sus la cer, lângă Dumnezeu.

Vreau ca-n nopţile târzii
În vis la mine să vii,
Să-mi spui că dragostea
Nu a murit!
Şi să ne iubim, cum niciodată nu ne-am iubit.

poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu aveţi

Nu aveţi încredere în mine,
Căci sunt un sărman invalid?
Fără de principii şi opinii,
Ca un mucenic zidit într-un zid.

Dar sunt mulţi aşa ca mine
Fără trecut, prezent şi viitor,
Şi ştiţi aceasta atât de bine,
Voi regi fără de popor!

poezie de Vladimir Potlog (8 ianuarie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două lumi

Sunt mort în lumea asta vie?!
Dar poate viu în acea moartă?!

Aici nimeni nu mă ştie,
Acolo nimeni nu mă aşteaptă.

poezie de Vladimir Potlog (8 aprilie 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-i dor de Eminescu

Mi-i dor de Eminescu
Şi de al lui vers sublim,
Care este ca un soare
De dragoste şi lumină plin.

Mi-i dor de floarea albastră,
De luceafarul sfânt.
Dor o să-mi fie de Eminescu
Până la mormânt!

Şi după moarte poate ne vom întâlni
Şi unul altuia
Versuri frumoase ne vom citi,
Aşa cum fac eu în fiecare zi!

Căci, da, poetul a murit,
Dar versul lui v-a trăi până la infinit,
Căci a fost scris
De un suflet care toată viaţa a iubit!

poezie de Vladimir Potlog (18 mai 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia

Eşti ca un fulg gingaş de nea,
Eşti ca o stea care răsare la miez de noapte.
Draga mea, scumpa mea,
Eşti ca o floare uitată de cineva într-o carte.

Eşti ca o femeie iubită de un zeu,
Eşti ca o ispită trimisă de sus,
Ca o rugăciune spusă de un ateu,
Eşti ca crucea dusă de Iisus.

poezie de Vladimir Potlog (15 ianuarie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul poet

Pe o bancă veche,
Stă un bătrân poet.
Cu o carte în mână
Şi cu inima bătându-i tot mai încet.
Fulgi de gheaţă cad
Peste părul lui cărunt,
Ca peste un obiect uitat
Acolo de cineva, de mult.
Cu ochi trişti, dar de o blândeţe rară,
El citeşte cu glas dulce despre o frumoasă ţară.
Şi vocea lui răsună peste iarna grea,
Şi nimeni nu-l înţelege că lui îi este dor de ţara sa.
Toţi trec fără să-l ia în seamă
Dar el citeşte cu glas domol despre a sa mamă.
Despre un dor nemărginit,
Despre Vatra de unde a pornit.
Dar glasul lui să aude tot mai încet
Şi vântul mai tare bate, a obosit bătrânul poet,
Dar nu se încumetă să închidă a sa carte.

poezie de Vladimir Potlog (14 februarie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna a venit

Cade frunza de pe ram
Un vânt bate puternic la geam,
Dar eu de nimic teamă n-am
Căci pe tine alături, iubito, te am.

Pe cer norii tot mai des se adună,
Vremea e mai mult rea, decât bună,
A venit tomna cu a ei
Frumoasă şi colorată cunună.

Soarele nu mai încălzeşte,
Cum nu demult încălzea,
A venit toamna, iubito,
În sufletul meu, în inima mea.

poezie de Vladimir Potlog (6 septembrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condeiul meu e sufletul.

aforism de Vladimir Potlog (26 octombrie 2013)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul nu să gândeşte.

Vladimir Potlog (11 aprilie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele nu mor niciodată.

Vladimir Potlog (23 mai 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trăi o singură zi şi a auzi o învăţătură bună înseamnă mult mai mult decât faptul de a trăi o sută de ani fără de a o cunoaşte.

citat clasic din Buddha
Adăugat de Ovidius
Comentează! | Votează! | Copiază!