Pictura

Cu ochii negri de tăciune
In gândul meu pătrunse-anume
Ca să imi spună pe de rost
Ce-i mâine, azi si ce a fost

Ţinea in mână un decar
Si-l flutura intr-un bazar
Unde picturi erau aduse
Din case vechi demult apuse

M-apropii si sunt fascinată
O-ntreb de cine e pictată
Ea imi raspunse cu regret
-De un boem.... şi-s amanet.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinul

la margine de drum şi sat
în cimitirul vechi uitat
străinul intră aplecat
de ani...
la care cruce a-ngenunchiat?
şi care dor l-a îndemnat
să vină-n sat?
părea o umbră de demult
nimeni nu l-a recunoscut
dar întrebat
străinul a spus
- nu sunt străin... nu am fost dus
în fiecare zi în zori
cu gândul eu am fost la voi!

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinul

La margine
De drum si sat
In cimitirul
Vechi.. uitat..
Străinul intră
Aplecat de ani!
La care cruce
A-ngenuncheat?
Si care dor
L-a indemnat
Sa vină-n sat?
Părea o umbră
De demult...
Nimeni
Nu l-a recunoscut
Dar intrebat
Străinul a spus
_nu sunt străin
Nu am fost dus
In fiecare zi in zori
Cu gândul...
Eu am fost la voi!!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinul

La margine
De drum si sat
In cimitirul vechi uitat
Străinul intră aplecat
De ani
La care cruce
A ingenuncheat.?
Si care dor l-a indemnat
Să vină-n sat?
Părea o umbra de demult
Nimeni
Nu l-a recunoscut
Dar intrebat
Străinul a spus
-Nu sunt străin
Doar am fost dus
In fiecare zi in zori
Cu gândul
Eu am fost la voi.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râzând în soare

Niciodată nu vei şti
Gândul meu unde va fi
Niciodată ochii mei
Nu-ti vor spune tot ce vrei

Ani intregi te-am aşteptat
Până noaptea-n zori a dat
Ani intregi cer năruit
Aplecat m-a-nvăluit

Si acum râzând in soare
Tot inşir mărgăritare
Vorbe dulci deloc sfioase
Le arunc in prag de case

Niciodată nu vei şti
Gândul meu unde va fi
Si inot plutind pe val
Zi de zi, an dupa an.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape

Un cărăbuş ca un tăciune
Aseară m-a strigat pe nume
-Hei, tu, o Doină de departe
Cu ochii negri ca o noapte
Se pare că ne-asemănăm
Tu cânti, eu zbor pe versul tău.

Cât adevăr..... ce dor mi-era
S-aud si eu pe cineva
Că-mi face semn să-i fiu aproape
Ca raza soarelui pe ape!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CHIP RĂTĂCIT

M-am gândit la cineva
Primăvara imi zâmbea
-Te-amăgeşti, nu este ea...

-E cumva asemănare
Ochii mei mă-nşeală oare?
-Nu e ea.... e o chemare
Inspre altă zi speranţă
Fără nori si fără ceaţă
Si cu soare-n dimineaţă!

Lunecând pe vechi poteci
Gândul meu pe unde treci
Chipul ei il rătăceşti....

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verset

Spunea poetul obosit
-Voi nu aţi inţeles nimic
O poezie vrea să fie
Cea mai inaltă terapie
O formă de comunicare
De la valoare la valoare

-E greu a digera maestre
Nu pot fi toţi vulturi pe creste
Există jos grădina plină
De flori iubire si lumină
Din bucurii mici fac buchet
Si-l inserez intr-un verset

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza

o alintă, ea îl crede
îi şopteşte vorbe dulci
ea închide ochii galeş
ameţită de năluci

şi visează că-i pe malul
unui râu ascuns în munţi
unde-n piatră e scris verbul
stai... rămâi... unde te duci?

stai şi azi, rămâi şi mâine
te aştept, sunt însetat
eu stejarul... tu eşti frunza
fără care-aş fi uscat

ea îl crede şi suspină
după un vis demult pierdut
-tu stejarul, eu sunt frunza
te iubesc şi te ascult.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gust de rodii

Azi o mână arămie
Despre mine vrea să ştie
Cine sunt, de unde vin,
Cărui Dumnezeu mă-nchin.

Îi răspund că-s dintr-o carte
Desprinsă pe jumătate,
Ochi de apă după ploaie
Zâmbitoare şi vioaie.

Mâna-ntinsă mă cuprinde:
- Spune, fără jurăminte,
Câte ploi ţi-au spălat ochii
De-ai rămas cu gust de rodii?

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna

Viscolit cu fulgi măruţi
Ninge peste case
IIarna aruncă cu bănuţi
Fiindcă se intoarse
Din vacanţă unde-a fost
Să negocieze
Pană unde poate ajunge
De la Moscova.... fireşte
Mai se-mpiedică.... mai cade
Sunt scuturi americane

Dar frumoasă si perfidă
Se tot uită in oglindă
Unde dau? unde răsar?
Mai am zile-n calendar?
Iarnă albă şi frumoasă
Tot te duci...
Nu fii angoasă
Lasă zâmbete pe faţă!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi de iarnă

Vântul iroseşte fiece silabă
Si alungă gândul intr-o noapte albă
Unde zbor de flutur te ademeneşte
Spunând că iubirea peste tot pluteşte.
Aripa pictată, fin, galben-maro
E la sindrofia unde eşti cadou
Pe nepusă masă, fără şerveţel
Unde vântul tainic este menestrel.

Ce inchipuire.... nopţile de iarnă,
Pun peceţi pe suflet, pansament pe rană,
Si trezită-n zori din aşa visare
Arde in fereastră ca o lumânare
Pâlpâirea zilei care luminează
Gândul tău cel tainic si iţi afişează
Zâmbet cu-ndrăzneală intr-o iarnă rece
Bucurând in suflet clipa care trece...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chilia

Intr-un colţ uitat de lume
Intr-un colţ umbrit de cer
Incet soarele apune
Si imi este scutier.

Nicio vraja nu mă lasă
Să mă-ntorc de unde sunt
Legământ e pe viaţă
In chilia cu Duh Sfânt.

Anii trec in zbor de vultur
Ducând tot ce e trecut
Un izvor cu gingaş susur
Mi-aminteşte de-nceput.

Flori de colţ imi desenează
Frumuseţea-n orice loc.
Am un pas până la stele
Si o zi pân-la soroc.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasăre rănită

Şterge ura din privire
Uită-ndată tot ce-i rău
Ia si pune dintr-o floare
Alb curat in gândul tău

Lasă vântul să alerge
Peste chipul tău umbrit
Lasă-mi mâna să se joace
In păr negru despletit

Si nu fii atât de tristă
Pasu-ndreaptă către mine
Ştiu, ţi-e frântă o aripă
Dar mai e si zi de mâine.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea păpădiei

Tu cine eşti, de unde vii?
Ai frunze galbene-aramii
Şi un miros de toamna.

Ce colt de lume te-a chemat?
Ce ganduri te-au indepartat?
De cine ţi-a fost teama?

Sunt păpădia auritaţ
Cu praf de stele poleita
Îmbratisez ades poteci....

Dorintele sapate-n piatra
Le-am mostenit in sat cu vatra
Şi nu te las sa pleci.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coji de nuci

Pe o bancă intr-un parc
Gândul meu se-ntinde arc
Vrea să-si facă un bilanţ
Ce-a fost ieri, ce zi e azi
Scris concret ce a făcut
Dacă e puţin sau mult
Si concluzia-i rapidă
Viaţa este risipită

Anii-s multi, banii putini
Nu pot cere la străini
Nici să dau ca n-am de unde
Vântul tace si se-ascunde

Si atunci privesc discret
Spre un soare desuet
Care nu-mi dă importanţă
Mă priveste la distanţă
-Ce să-ti fac... ştiai... ajungi
Intr-o zi pe coji de nuci.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mână bună

Ce-i în mână,
Nu-i minciună
Pentru cel care "adună"...
De unde?... Nu vrea să spună...

epigramă de Constantin Enescu (16 septembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat

Mi-am construit
în viaţă drum
N-a fost uşor
am râs... am plâns
Doar sunt un om

Am învăţat că în viaţă
Nimic
pe tavă nu e pus
Am învăţat
ca să muncesc.
Am învăţat să iert
Dar nu-i de-ajuns

Am învăţat să tac
Când...
n-am gândit destul
Am învăţat să-nvăţ
Ce n-am ştiut demult

Am învăţat
să preţuiesc
Prietenii din jur
Să cred în mine
în eul meu
Am învăţat să sper
Un soare care mâine
Va răsări... la fel!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am regăsit

m-am regăsit într-un final
aceeaşi doină din caval
ce-a coborât demult din munţi
cu paşii umezi şi desculţi.
m-am regăsit în fir de iarbă
în ochii tăi ce stau să cadă
pe trupul meu incins de vară
scăldat în râul de la moară

m-am regăsit intr-un târziu
în bobul spicului de grâu
în macii înfloriţi in luncă
şi-n raza soarelui ce urcă
tot mai aprinsă spre zenit
şi-apoi coboară-n asfinţit.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însingurare

Sunt tot amurgul înserarii
Sunt patima ascunsa-n flori
Sunt strigat mut al disperarii
In drumul scurt al vietii-n doi

Sunt eu aici cu mine insami
Sunt trupul gandului pribeag
Ce-a obosit sperand in vise
Îngenuncheate intr-un prag

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine-am fost, cine sunt, cine voi fi

Am fost copilul care vede... lumina întâia dată.
Am fost copilul care crede... toate câte i se-arată.
Am fost un copil zburdalnic,... toată ziua alergam,
Dar am fost şi copil harnic,... pe mama o ajutam.
Am fost tânăr ca o floare,... rumen şi frumos la faţă,
Un tânăr plin de candoare... şi mă bucuram de viaţă.
Am fost tată de copii,... bărbat cu multă putere,
Ca să le fac bucurii,... munceam ca să fac avere.
Mai apoi am fost bunic,... cu nepoţii mă jucam.
Acum, contez mai nimic,... nici putere nu mai am.
Din floarea care am fost,... îs trandafir veştejit.
Viaţa nu mai are rost,... sunt aproape de sfârşit.
Lumea a-început să spună... că sunt moşneag amărât,
Că am ajuns o legumă,... că, mai suflu, doar atât.
Acum, că ştiţi cine-am fost,... să vă spun cine voi fi...
Nu cred că mai are rost... Nu cred că mai prind o zi.
Aşadar:
Am fost om, sunt muribund... şi-n curând voi fi pământ.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!