Mă caută iubire prin ninsori

Mă caută iubire!... prin ninsori,
Ce viscolesc atâta de rotund,
Când visele se-ncurcă uneori
Si-n dimineţi tăcute, se-ascund.

Apoi m-atinge cu o sărutare,
Mă vindecă de dor şi amintiri,
Uitărilor... ridică-le altare
Şi mă sfinţeşte cu nemărginiri.

Pe trupul meu omătu-i închinare
Târzie... şi scăldată-n răsărit,
Când ning luceferii a sărbătoare
Şi sufletul rebel... a tresărit.

Mă caută iubire!... prin zăpezi,
Când zorii ning a dragoste nebună
Şi fulgii tot aleargă-nspre livezi
De crezi că veşnicia se răzbună.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miroase-a dimineţi şi a iubire

Miroase-a dimineţi şi a cuvinte,
Mai ninge încă-n vise cu tăceri
Şi coborându-te din cele sfinte,
Amestec blând plăcerile de ieri.

Şi te întind la margini de răcoare,
Când plânge curcubeul în ninsori
Privirea înălţându-şi-o spre soare
Ca pe o rugă-n revărsat de zori.

Miroase-a dimineţi şi a iubire,
Mai viscoleşte uneori un gând,
Cu spaime, întrebări şi fericire,
Prin trupurile noastre renăscând.

Şi ne cuprind îmbrăţişări nebune,
Un zbor uitat de fluturii fierbinţi
Pe buzele ce ard ca un cărbune,
Atâtea şoapte, patimi şi dorinţi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sensuri

Eu ning şi mă ning
iubire rece...
şi-i greu,
încet mă întind
către Dumnezeu.
Doar tu ce-mi încălzeşti
ochii cei trişti,
şi frunză îmi cazi
la picioare
mereu.
De-ai şti cum dor
clipele fără tine,
aş fi zburător
în raiu-ţi din vis,
un gând călător
prin flori de cais.
Eu ning şi mă ning
iubire rece şi-i greu,
încet mă întind
Către Dumnezeu.

poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsori

În clopote de bronz încet mă ning
Si-n tânguiri de aprig vânt descresc...
Să mor de alb îmi pare-aşa firesc
Şi ochii-n ţurţuri de cristal mi-i sting,

În aburi calzi de şoapte mă înalţ
Apoi sub pleoapa-ti caldă mă afund,
Agonizez în pumnul tău rotund
De aripi încercând să mă descalţ.

Ca pe-o aromă zâmbetu-ţi inspir
Lăsându-mă de gânduri cotropit,
De-atâta Rai în tine regăsit
Mă plec în rugă şi tăcut mă mir

Şi-n vreme ce înfiorat te-ating
În clopote de bronz încet mă ning...

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi scriu, iubite...

Că iernile ne ning cu-arginţi pe tâmple,
Din valuri infaibile-ale vieţii,
Recolte strânse-n anii tinereţii
Din lucruri zămislite-n vise simple.

Ne ning, iar noi îi tot pictăm în verde
Şi le tot punem aripi de acvilă,
Dar zboru' li-i mereu înspre argilă,
Altfel de cer, în care ne vom pierde.

Ne ning cu ghiocei spre amintire,
Ne ning duminicile însorite,
Ne ninge timpul clipe cântărite,
Ne ning şi port spre marea convertire.
Ne ning... ne ning... ne ning, iubite!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu mă cerţi

Să nu mă cerţi de voi greşi vreodată
Şi mâinile-nspre tine... le întind,
Adulmecând făptura ta curată
La vreme când luceferi se aprind.

Ai să mă cerţi... iubindu-mă nebună
Când pică frunze galbene de nuc,
Jucându-i noaptea vântului pe strună
Şi visele pe-o culme... îmi usuc.

Să nu mă cerţi... că nu pot fără tine,
Că nu ştiu a uita şi-a părăsi,
Năpraznic fi-va fulgerul ce vine
Şi porţile închise va găsi.

Ai să mă cerţi... în fiecare seară,
Iertându-mă în dimineţi de-amor,
Când trupul tău în rouă se-nfăşoară
Şi se-adânceşte-n mine ca un dor.

Să nu mă cerţi sau ceartă-mă... iubire,
Furtunile de voi opri la piept
Şi împletindu-le cu argint şi fire,
Am să le-aşez pe sânul tău cel drept.

Ai să mă cerţi când muzicile cântă
Şi plouă peste rând şi peste noi
Când palme-ncinse coapsele-ţi frământă
Şi noi iubito suntem încă... goi

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magia serilor de iarnă

Ce magice sunt serile de iarnă
Şi ce pufos... sărutul de alint,
Când pasiunile, încep să cearnă
Aluzii... pentru visele ce mint.

Se risipesc tăceri înspre uitare,
Privirea verde, caută spre vest,
Iar clopotele bat... a provocare,
Încinsă... ca o formă de protest.

Azi, ninge impecabil, în poeme,
Cuvintele par gri, ca un blestem,
Ieşit din ipoteze... şi din scheme,
Din rame... secundare... şi sistem.

Încă mai viscolesc, plăceri rebele,
Se scutură pe tâmple... şi se-ntind
Pe trupul... ca o pulbere de stele,
La vremea neştiutului... colind.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alunecând peste nelinişti, uneori, visătorii mai pleacă în veşnicia luminoasă... În treacăt, dezgolesc abisuri, surpă arhaice lumi, caută sensuri, când vremea sare peste praguri lăsându-ne semn. Uneori visătorii mai pleacă în veşnicia luminoasă dăruind altare stelare gândurilor noastre. Uneori visătorii mai pleacă...

Cristiana Maria Purdescu în Adâncind misterul (9 decembrie 2009)
Adăugat de Horia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum de-am uitat?

Şi dă-mi uitarea de nu crezi
Că pentru mine eşti speranţa,
Dar de mi-o dai, cum o să vezi,
Că nu s-a terminat romanţa?

Şi că nu pot, şi că nu ştiu,
Pe care drum să te mai caut
Deşi nu e deloc târziu
Să cânte iar dorul din flaut.

Tot vreau să plec însă revin,
În zarea plină cu iubire,
Dar numai frunze de pelin
Mai caută prin amintire.

Deşi tăceri în mine-au nins
Şi încă ning de-atâta vreme
Mi-e focul dragostei nestins
Iar vâlvătaia-i la extreme.

O vorbă doar aş vrea să-mi spui
Când doruri grele mă apasă
Dar m-ai lăsat a nimanui
Şi ai ales o altă casă.

Iar noaptea este pe sfârşite
Dar să adorm n-am reuşit
Şi gândurile-s obosite
De dorul ce le-a răvăşit.

Dar zorii vin şi din coşmar
Trezirea cu un zâmbet vine;
Cum de-am uitat că-n calendar,
Tu mă scrii zilnic doar pe mine?

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ning devreme merii...

Nu-mi pune vini pe umeri, au mugure de zbor-
Dospeşte de o vreme, sub toamnele tăcerii.
Şi de m-apasă vina, nu umerii mă dor,
Ci albul ce se-aşază, când ning devreme merii.

Nu-mi pedepsi albastrul, se şterge printre ploi,
De-mi răstigneşti iubirea pe-altarele durerii;
N-au loc să plângă norii în verdele din noi,
Când firul ierbii strigă, că ning devreme merii.

Nu-mi sechestra poemul, în temeri de strigoi,
Ce-şi satisfac demonic, în braţele plăcerii,
Când ne privesc cu poftă cât am rămas de goi,
Desfrâul şi dezmăţul, când ning devreme merii.

Şi de mi-o fi-nchisoare zăpada de april,
Voi lua cu mine versul, să fim noi prizonierii
Nevinovaţi cu vina de-a naşte infantil
Un anotimp în care să nu mai ningă merii...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ning tăceri

În ochii tăi eu simt nemărginirea
Când te revăd o simt de-atâtea ori...
Vai, cât de caldă-ţi e privirea,
Şi cât de-ncet tăcerile te dor!

Te întâlnesc pe somnoroase pante,
Prin tristul dimineţilor decor,
Cînd ning tăceri, cu ochii tăi andante,
În ceruri mai sacrific câte-un zbor.

În faţa ta de gânduri fac risipă
Şi-n ochii tăi senini le desfăşor,
Frumoaso, căci, cu fiecare clipă
E parcă mai aprins albasrul lor.

poezie de Ion V. Nica
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O linişte...

O linişte se lasă-n gândurile mele
De mi se îneacă deşerturile firii
În târziu de soartă când clipele trec grele
Adun din nou în mână zorile iubirii

Şi cum te visez în orice înserare
Trăind înfiorat plăcerile senine
Inima-mi vibrează ca-n faţa la altare
Când cuprind în braţe sufletul din tine

Zâmbeşti ca din picturi prinse în chenare
Şi-n faţa lor topit mă-nchin ca la icoane
Mâ-nalţ apoi vrăjit şi-ascult bătăi mai clare
De farmece asunse-n piepturi diafane

Şi înfierbântat la culme privesc iar la tine
Ca la răsărit de stele sau de rozmarin
Risipit în clipa uitărilor de sine
Te sărut iubire şi-ncep ca să mă-nchin.

poezie de Marin Voicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi colinda

Voi colinda, colinda-n dimineaţă,
La poarta ta cu zvon de zurgălăi,
De va fi crivăţ sau de va fi ceaţă,
Zăpezile de s-au întins pe văi

Voi colinda, colinda ca o veste,
La uşa ta cu dalbe flori de măr
Şi împleti-voi depărtări celeste,
În bradul ca un tainic adevăr.

Voi colinda pe înserat, colinda,
Când ţurţurii vor deveni imuni
Şi va trosni a mulţumire, grinda,
Rugându-ne, a deveni mai buni.

Voi colinda, colinda ca o vrajă,
La geamul tău, înfiorat de dor,
La ora când luceferii fac strajă
Şi lăcrimează apa de izvor.

Voi colinda, copilăreşte, încă,
Fulgii nebuni şi urmele vânt
Ce ne aduc o ultimă poruncă,
De pace şi... iubire, pe pământ

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ora prânzului

E ora prânzului... fireşte
Şi de iubire sunt curtat,
Trupul rebel mă ispiteşte
Să rup salteaua de la pat.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte din livezi

(Soţiei mele, poeta Titina Nica Ţene)

Când a trecut atâta amar de vreme?
Iubito, peste noi zăpezi s-aştern,
Cât sunt aici cu tine, nu te teme
Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern.

De când ţi-a înflorit pe deget iarbă,
-vergheta legământului pe veci-
Lumina din oglinzi se-mpleteşte salbă
Când prin poezia mea tu treci.

Chiar dacă, tu, acum, nu mai eşti
Fetiţa din livezi, dar eşti bunică,
Porţi cu tine traista cu poveşti
Pentru nepoţica cea mai mică.

A trecut, când, atât amar de vreme?
Iubito, peste noi se-aştern zăpezi,
Eu sunt aici, alături, nu te teme
Şi-ţi mai culeg cuvinte din livezi.

poezie de Alxandru Florin Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva din mine caută ceva

Ceva din mine caută singurătatea, ceva caută oamenii.
Bine că am ce alege.
Ceva din mine caută lumina, ceva caută întunericul.
Bine că pot arde, bine că mă pot stinge.
Ceva din mine caută liniştea, ceva caută larma.
Bine că există cuvântul.
Ceva din mine caută moartea, ceva caută nemurirea.
Bine că există cerul.
Ceva din mine caută ceva din tine.
Bine că există iubirea.
Ceva din mine caută adevărul, ceva caută minciuna.
Bine că există cugetul.
Ceva din mine caută totul, ceva caută nimicul.
Bine că există ceva care caută ceva.
Ceva din mine caută suferinţa, ceva caută alinarea.
Bine că există lacrima.
Ceva din mine caută fericirea.
Bine că există speranţa.
Ceva din mine caută agonia, ceva caută extazul.
Bine că mai pot să respir.
Ceva din mine îl caută pe Dumnezeu, ceva îl caută pe diavol.
Bine că am în cine să cred şi de cine să mă lovesc.
Ceva din mine caută uitarea, ceva caută amintirea.
Bine că mai există visele.
Ceva din mine caută o secundă, ceva caută un minut,
Ceva caută o oră, ceva caută o zi, ceva caută o lună,
Ceva caută un an, ceva caută o viaţă,
Ceva caută mereu ceva.

poezie de Ionuţ Caragea din Absenţa a ceea ce suntem (27 decembrie 2009)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă caută, prin amintiri, trecutul

Incătuşate-n vremea destrămată,
Inchipuiri, prin care tu nu vezi,
Imi mai îndeamnă gândul, câteodată,
Sa pun un braţ pe care să te-aşezi.

Din ochi tăi, sclipiri să mă adie
Ca un ecou, din magicul zefir...
Mirific zbor, cu fulgi de păpădie.
Din părul tău, o toamnă, să respir.

Să desenez, pe gura ta, sărutul,
C-o altă-nchipuire să te-alint,
Prin nostalgii să caut începutul,
Cu clipele frumoase să mă mint.

Doar sufletul mai are azi, scânteia,
Unui copil, prea greu de părăsit.
Prin ochii lui mai adorăm femeia
Şi gândul ne mai poartă spre iubit.

Mă caută, prin amintiri, trecutul,
Ca un răsfăţ... în temere cuprins.
Un alt trecut îşi caută debutul
In părul meu, de-atâtea stele nins.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare către Moş Crăciun

Moşule albit de gânduri
Şi de dor pribeag,
Îţi scriu azi câteva rânduri
Te aştept în prag.

Uită vrajba şi durerea!
Nopţilor de foc,
Fii tăria... şi puterea!
Stropul de noroc.

Tinereţea, fă-o floare!
Dor de absolut,,
Linişte şi frumuseţe!
Fără de-mprumut.

Dă ninsori! să ne ajungă
Cât un basm uitat,
Şi nu mai lăsa să plângă!
Sufletul curat.

Crivăţul, să ne doinească
Vânturând zăpezi,
Ca o pronie cerească,
Noaptea prin livezi.

Scârţâie de taine grinda,
Veche... de alun,
Şi răsună-n sat... colinda,
Vino!... Moş Crăciun.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caravane poetice

Vara cocorii
Îţi intră sub piele
Ploile
Se ascund după soare
Iar vapoarele toate
Aduc nefirescul
Răsăriturilor de ceară
Vara este
O iubire târzie
Invadată de simfonii încinse
De valuri
Sinonime uitărilor
Şi de ce nu???
De caravane poetice.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

iubire (vezi şi dragoste)

Iubire

Iubire - lac în care
înfloreşte regretul frumuseţii,
când cade zăpada
peste zilele defrişate ale copilăriei,
peste oraşele de după război,
până ce apare femeia,
- pretext al visării
înserarea fără de arbori,
în care lacul îşi caută sufletul.

poezie de Aleksander Nawrocki din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alături de voi

plec
las în urmă sufletul
când vreţi să căutaţi adevărul
las trupul
când vreţi şă mâncaţi
las cuvântul plin de iubire
când păşiţi în altare de flori
las ochii
să vă lumineze calea
las crucea
când vreţi să dormiţi
mă reîntorc în fiecare noapte la voi
cu fiecare revenire
sunt tot mai gol, mai trist, mai rece

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!