
Ab initio
Cotrobăind
prin
măruntaiele
nopții
Mi-am
găsit
visele
făcute
vraiște
Doamne
care-i
visul
spre
trezire
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Labirintul somnului
Doamne
care-i
ieșirea
Din
această lume
vraiște
și
somnambulă
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de mutat munții din loc
Parcă
visul
s-ar
furișa
Din
măruntaiele nopții
În
noaptea fragedă
a
trupului
Parcă stelele
vijelios
se-nalță
din
veșnicia sufletului
Visez și zbor
Dintr-un vis
în
altul
Parcă
visul
mi-ar
ascunde-n cuvinte
înaltul
Parcă
norii
trec
Parcă
munții visează
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (28 mai 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia poemului în doi
Coapsele tale frumoaso
freamătă dincolo de infinit
alb cu sens giratoriu
sărut dizolvat din floare-n floare
tăcerea erotizată
se precipită spre centrul poemului
acolo unde poetul face schimb de stele
în continuare
cu dragostea lui cea de toate nopțile
la semafor
o fantomă așteaptă zadarnic
să se întrupeze din jale
doar eu
mă grăbesc din ce în ce mai încet
spre capătul nopții
spre
capătul poemului
altă erezie convertibilă
n-am
găsit
Costel Zăgan, EREZII SECOND HAND, 2014
poezie de Costel Zăgan din Erezii second hand (2014)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Patimile după Cioran
Unde-i dragostea ce rupe
pânza nopții și-i dă foc
trec și stelele-n minijupe
să-și găsească-n mine loc
Pânza nopții arde-n foc
mângâiere cu mângâiere
iese parc-o melodie rock
Doamne chiar de sub piele
Mângâiere cu mângâiere
trec și stelele-n minijupe
numai dragostea îmi cere
care-i dragostea ce rupe
Pânza nopții și-i dă foc
sfâșiind tot cerul pe loc
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (18 aprilie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Măruntaiele oglinzii
Scriu
ca
și
când
Aș
tăia
Venele
unui
mormânt
Provoc
oglinda
la
sinucidere
Prin
recul
poezie de Costel Zăgan din revista "Hyperion", nr. 7-8-9/2009 (2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul din templu
Mi-am rătăcit prin gânduri mii de flori,
și sărutări, și tot ce ți-am trimis
prin mesageri ce mă-ntrebau în zori
cum prețuiesc plecarea unui vis.
Mi-am rătăcit și azi un trandafir
ca un surâs aprins pe buze moi,
dar l-am găsit și pot să îi inspir
parfumul amintirilor cu noi.
Nu ți-l trimit: cu el pot să visez
și-atunci când zorii visele gonesc
în lumea lor, în care nu cutez
să intru și, din nou, să m-amăgesc.
Am doar un vis acum și-n visul meu
ating cu-a trandafirului petală
un suflet care-n templu-mi ca de zeu
mi se arată-n forme de vestală
Și îi dispar zeieștile veșminte,
iar trupurile cu luciri de mir
își fac, în zbateri strânse, jurăminte,
strivind pe dale reci un trandafir.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În Arca lui Noe, nu mi-am găsit nevasta potrivită: aștept sfârșitul potopului!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Psalm imprevizibil (Turul victimelor condiției umane)
Viața nu-i totuși pantă spre moarte
visul Doamne crește ca o stâncă
o veșnicie mai avem până departe
ceru-i poate lacrima cea mai adâncă
Visul crește Doamne ca o stâncă
Dumnezeu nu-i nici pătrat nici rotund
de bucurie sufletu-i gata să plângă
în care lacrimă Doamne să m-ascund
Dumnezeu nu-i nici pătrat nici rotund
mai este o veșnicie până departe
până acolo Doamne până când
viața nu-i totuși pantă spre moarte
Chiar dacă visul crește ca o stâncă
chiar dacă lucrurile-s gata să plângă
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 iunie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge-n paradisul nopții
Iarna țipă Doamne ca un pântec de fecioară
și mâinile mele cad în genunchi prima oară
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (13 noiembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer vulnerabil
Să existe visul se îndură
în a nopții dulce crăpătură
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (22 aprilie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă mulțumesc!
Mulțumesc Dragoste că nu mă uiți
mulțumesc Doamne
Mulțumesc Prieteni că existați
mulțumesc Doamne
Muțumesc Iubito că ești așa de frumoasă
mulțumesc Doamne
Mulțumesc Poezie că-mi dai voie să-ți fiu mire
mulțumesc Doamne
Mulțumesc Dușmanilor că sunteți alături de mine
mulțumesc Doamne
În fine
muțumesc tuturor fetelor și femeilor
că fac suportabile viața și moartea
în egală măsură
mulțumesc Doamne
Mulțumesc lume și nelume
că sunteți de neînlocuit
mulțumesc Doamne
Azi și-ntotdeauna
Mulțumesc Doamne
ps
Mulțumesc și lui Costel Zăgan că-mi permite să-i folosesc numele
drept
pseudonimul meu cel de toate zilele
VĂ MULȚUMESC TUTUROR
celor văzuți și nevăzuți
de aici și de pretutindeni
Îți mulțumesc MULȚUMESC!
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (8 ianuarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Retorică
Comentând
o
pată
de
sânge
Am
ajuns
în
inimă
Doamne
Cine
bate
în
urma
mea
Cuiele
În
sicriul
nopții
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Codul de acces este zero
Răsfoind
dosarele nimicului
Am găsit
(Doamne
ce
harababură
metafizică)
Și geneza
și
edenul
și apocalipsa
Probabil
Nimicul
le
cam-u(m)flase
lipsa
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (7 noiembrie 2003)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Și doar un vis...
În lumea viselor trăiesc,
Respir cu aerul de vise,
Pe-un nor de vise-ncet plutesc
Spre visul ce m-ademenise.
Un vraf de vise răsfoiesc
Și-not în marea cea de vise.
Prin vise-ncerc să te găsesc,
De dor mi-s visele cuprinse.
Dar visele nu-ncetinesc
Din vise să mai nască vise:
Și doar un vis, un vis ceresc,
E visul vieții noastre scrise...
poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul nopții
Eram în visul meu, și se făcea
că vocea ta și-un sunet de chitară
se auzeau, în ploaia de afară,
ca o chemare-a stelei ce-mi cânta.
Era suavă, de o duioșie
cum niciodată n-am mai auzit,
și-nmărmurit, priveam îndrăgostit
spre bolta ce părea că-mi cântă mie.
Mi-ai urmărit privirea către stele,
și-ai fost, în visul meu, chiar tu, un cant
venit ușor, pe adieri de vânt,
sau coborând pe-a norilor pavele.
Nu te știam, nu te-am văzut nicicând,
nu mi-am plecat privirea spre afară,
în bezna nopții, unde o chitară
înlocuise visul... cu un gând.
Abia atunci, sub razele de lună,
pe strada ce curgea sub stropii grei
purtând aroma florilor de tei,
am început un cântec, împreună.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Marș spre absolut
De la Doină La Luceafăr
nu mai e nimica teafăr
Și mereu răul urmându-l
viața vai o duce vântul
Buletin de vreme rea
asta-i țărișoara mea
Scapă-ne Doamne de ea
scapă-ne Doamne de ea
poezie de Costel Zăgan din Doine de pus la rană (20 februarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eros
Încă
nu știm
Doamne
Rana
cărui
copil
este
zăpada
Dar
luăm
foc
de la
ultima
ninsoare
îndrăgostită
Și
ardem
până
la
primul
mugur
Al
nopții
de-apoi
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (februarie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopții i-am smuls un poem
Cifrul nopții l-au spart poeții
doar pentr-un pumn de stele
fete verzi înmuguresc pereții
ah singurătății mele
Sânii lor sunt plini de stele
Doamne cum aș pune gura
firmament să am sub piele
să dau nopțile de-a dura
Doamne cum aș pune gura
fete verzi înmuguresc pereții
cum le-aș colinda natura
cifrul nopții spartu-l-au poeții
Doar pentr-un pumn de stele
în stilou am căi lactee
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (5 octombrie 2004)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele anapoda
Nici
bine
n-am
terminat
poemul
Și
dați
năvală
pe
fereastră
Lăsând
cerul
vraiște
Și
stele
aruncate
peste
tot
poezie de Costel Zăgan din Interludiu (15 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Na-ș vrea să stau nepăsător
Na-ș vrea să stau nepăsător
Să văd in jurul meu cum mor
Atâția oameni ce nu vor
Să iasă din păcat.
Ei se complac in acest fel
Și nu doresc schimbare-n ei
Nu cred că este ceva sfânt
Dincolo de a lor mormânt.
Și fac în viața tot ce vor
Sunt prinși în păcatele lor
Nu cred c-o șansa li sa dat
Să fie iertați de-a lor păcat.
Te rog acum pentru omenire
Trimitele Doamne trezire
Din cerul Tău cel minunat
Și scapa-i Doamne de păcat.
Îndreapta inimi noi spre Tine
În care Doamne fă trezire
Trezește de pe acest pământ
Să nu ajungă așa-n mormânt.
Să fie Doamne dezbrăcați
Cei cu păcate îmbrăcați
Să-i poți ierta prin mila Ta
Să vadă și ei Slava Ta.
Și să se poata bucura
Când la cer îi vei lua
Să vadă că după mormânt
Este viață-n cerul Sfant.
AMIN
poezie de Elena Fărăgău (2009)
Adăugat de Alexandra

Comentează! | Votează! | Copiază!