
Sonet pentru Hellen
Soției mele, de ziua ei
Îți scriu pe umeri versuri cu polen
Și nu ne refuzăm iluziei nicicum,
La margine de timp, același drum
Ni-i îndreptar și spirit, și refren...
Urcām și coborâm, din tren în tren,
Ne comportām ca la un ultim bal,
Și-n sânge ne cad stele... Conjugal,
Ne-am rătăcit în noi, deja, Hellen!
Ni se topesc din nou ghețari în vine,
Apun și răsar sori, ninge și plouă,
Iar ochii-ți verzi, cu raze olivine,
Ne introduc parcă-ntr-o sferă nouă,
A sentimentelor de-a pururea depline,
În care, simultan, bat două inimi. Două!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Unui ministru care, pentru a-mi da două bilete de tren, îmi ceruse să-i fac petiția-n versuri; Motto: Când visezi ceva rău, ți se întâmplă ceva bine.
Am visat o diligență,
Praf, drum lung și niște ghete:
Asta-nseamnă, excelență,
C-o să-mi dai două bilete!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe soclul vremilor trecute
Pe soclul vremilor trecute,
Ne-am așezat str257;ini, statui,
Solemni, în fața orișicui,
Dialogând prin semne mute.
Și-n marș funebru de-al257;ute,
Ne-am pus, iubito, pofta-n cui,
Pe soclul vremilor trecute,
Pe care îl vedem și nu-i...
Ni-i țara înecat257; în cucute,
Iar zâmbetu ni-i pururi am257;rui,
Și cultivăm florile cucului,
În inimi r257;t257;cite și st257;tute,
Pe soclul vremilor trecute...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Love story
În ochii-ți de verde scânteie,
nu planează perfid nicio umbră
și-n sufletu-ți tandru, văratic,
nu pășește, subtil, nicio urmă...!
Te-am ocrotit, suavă Femeie,
în mintea-mi, eu te-am arestat,
păstrându-mi, de-a pururi, o cheie,
ca să-ți desferec, des, siderat,
lăuntru-ți de falnică zeie...!
Iubito, noi urcăm cu tandrețea,
pe funii lungi, de nisip și de aur,
ne strigă din nou tinerețea,
istorică (de acum) de tezaur...!
Și, Doamnă, un plus de trăire
renaște în ochii-ți, de-a pururea, verzi,
și murmure albe se-nalță din tină,
cu fluturi verzui și demenți de lumină,
și sângele începe să-ți fiarbă...!
Iubito, de-ajungem pe plaur,
ai grijă să nu mă repierzi,
prin rizomi, rădăcini și prin iarbă!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iscusință
în drum spre univers mai schimb un macaz
și adun gânduri vii de pe șina de tren
adun nostalgii fără nici un necaz
simțind că viața mea e un catren.
împletesc cu raze sentimente turcoaz
dialoghez cu stele în sublim antren
în drum spre univers mai schimb un macaz
și adun gânduri vii de pe șina de tren.
artiști m-au învățat să trăiesc cu haz
toate amăgirile din spațiul peren
să îmi spăl păcatele în val de topaz
să netezesc cu visul accidental teren.
în drum spre univers mai schimb un macaz
și adun gânduri vii de pe șina de tren.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sar cosași din tren în tren
sar cu gările în spate
călătorii de polen
culeg haltele căscate...
catren de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un refren
Stai linișțită! - nu-i decât un tren;
Că l-ai pierdut? atâtea sunt pe cale!
Iar "vine, pleacă"-a devenit refren
Pe care îl tot cânți, cu-atâta jale.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate stelele cari, ca Ursa sau Carul Mare, se află între Polară și orizont, nu răsar, nu apun și pentru aceasta se numesc circumpolare. Toate stelele care răsar și apun și bine-înțeles, o parte din stele, cele dinspre polul sud, nu răsar pentru noi și deci nici nu apun; nu le vedem niciodată.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cîntecul ploaiei
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca și-n casă, -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiți de-ntristare... -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Ființa mea și simțirea
Sufăr și plîng amîndouă...
Viața-și urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Rapănă-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cîntecul ploaiei de cobe... -
Plouă, plouă... -
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Imnul trezirii neamului românesc
Venit-a timpul de trezire.
În lunga noapte adânciți
noi am uitat de nemurire.
Deschideți ochii, vă treziți!
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
Ne ierți Zamolxe, zeu slăvit!
Duși de restriște te-am uitat!
Dar astăzi știm c-ai revenit,
din foc și piatră ne-ai creat.
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
Glia română ne e sacră
ne-a fost lăsată de strămoși.
Trăim în vechea noastră vatră,
noi suntem oamenii frumoși.
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
La zei și zâne-om ridica
noi vetre, temple și altare.
Zamolxe se va bucura!
Vom ști că sufletul nu moare!
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
Din rădăcina strămoșească
ivitu-s-au tulpine noi.
De-a pururea o să rodească
în inimi suflet de eroi.
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
Lumea va ști că suntem drepți.
Că neamul nostru românesc
este poporul de-nțelepți.
Noi suntem cei ce se iubesc!
Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.
La timpu-acesta de trezire
noi vom rămâne înfrățiți
Cu zei și zâne-n nemurire!
Deschideți ochii, vă treziți!
cântec, versuri de Octavian Sărbătoare (18 octombrie 2009)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine, Miss, de-a pururea, eu mi-s
Vom cuceri, prin poezie, Miss,
Câte-o idee, câte-un Paradis,
Așa cum transcendentul ne-a promis...
Și chiar dacă abisul e deschis,
Noi tot avem luminii de transmis
Poemul nostru verde și conscris,
De care, nicidecum, nu ne-am dezis,
Prin care, împreună, am decis,
Ca să avem ce ni s-a interzis,
Ah, dorul meu și dorul tău, sui-generis,
Pe care Dumnezeu ni le-a trimis...
Cu tine, Miss, de-a pururea, eu mi-s!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet gravat pe inimi
De ceva timp, ne locuim pe noi,
Plătind chirie-n versuri poeziei,
Livrăm poeme calde ciocârliei
Și răsădim trifoi cu patru foi...
Noi tragem în eter cu verbe-roi,
Cedând frâu liber minții, fanteziei,
Ce dulce-i, Miss, mireama poeziei,
Pe care-o fredonăm noi amândoi!
Ne punem între Cer și Absolut
Și, de puținul lumii, ne salvăm,
Știu: poezia-i veșnic un strănut
Al Cerului din care, prelevăm
Esențele cu care ne-am născut,
Pe care, Miss, pe inimi le gravăm!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire cuantică
Noi ne-am iubit când eram slavă,
Mister și taine printre stele.
Eu din particule rebele,
Iar tu materie suavă
Noi ne-am iubit o veșnicie,
Chiar dinainte de-a fi viață.
Precum a fost lăsat să fie,
Tu profunzimi, eu suprafață.
Noi ne-am iubit pe când Lumina,
Era doar cuantică iubire,
Pe când voința și nevina
Erau Cuvânt și nu vorbire.
Și ne-am iubit adu-ți aminte
Pe fiecare stea din noapte
Ca două inimi fără minte,
Două intenții fără fapte.
Noi ne-am iubit de când e lumea,
Chiar dinainte de-a ne naște.
Eu întâmplarea, tu minunea
Ce într-o zi se vor cunoaște.
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge în miez de primavară
Ninge peste floarea cea de cais,
Ninge peste floarea cea de măr.
Totul e ca într-un paradis,
Un paradis frumos, dar efemer.
Ninge peste iarba înverzită,
Ninge peste ochii tăi frumoși.
Peste o stradă părăsită,
Unde totuși se joacă doi copii voioși.
Ninge în miez de primăvară
Fulgii cad monoton și moi.
Peste un tren care a sosit în gară,
Ninge peste mine, peste noi.
Dar iată, fulgii se topesc
Și se prefac în stropi de ploaie.
Soarele răsare ca un zeu măreț
Și arde din nou ca o văpaie.
poezie de Vladimir Potlog (24 aprilie 2017)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul tren
ultimul tren îl aștept în gară
lumea se înghesuie pe peronul îngust
am în valiză emoții de vară
și în buzunare poeme cu gust.
ultimul tren mă duce spre succes
cu fiecare gând mă apropii de cer
am în suflet carduri de acces
deschid porți solare cu armuri de fier.
undeva în lumină este visul meu
vreau să ajung la el cu ultimul tren
voi străbate timpul chiar dacă mi-e greu
mi-e voința mare - tonus de refren.
aștept trenul meu în bătrâna gară
îmi țin companie acorduri de chitară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenul morților
Cât e noaptea-n lung și-n lat
nu s-aude un lătrat.
Colo numai dintre spini
pân' la stelele-n vecini
licuricii dau lumini.
Licuricii cu lămpașe
semne verzi dau spre orașe
pentr-un tren care va trece
prin văzduhul mare, rece.
Pentr-un tren care-a veni,
nimeni nu-1 va auzi.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1932)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epistolă
Scriem cu sufletul
Pe coala universului,
Cu altfel de literea.
Cartea destinului ni se deschide
Ca un evantai de-ntrebări...
Bieți călători!
Trecerea voastră se va opri dincolo
De virgula dintre două veșnicii.
Da, literele acelea sunt mari,
Croșetate din stele
Toarse de furca infinitului...
Au diacritice din comete, quasari...
E atâta strălucire în ele!
Iar sub ele, doar tină -
Oameni pătați de rugină.
Rugina urii, ori rugina durerii,
Un abis în care îngerii mor
Și crucile noastre rodesc.
Ce trist! De-ar fi doar un vis!
Plouă cu sânge,
Răuri de războinici
Morți înainte de-a fi
Răsar zi de zi.
De n-ar ajunge oceanul de lacrimi
Și sânge la cer!
Doamne, schimbă lumea!
Alungă durerea
Și fă din pământ
Același cer sfânt!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge...
Ninge peste mine, ninge ca-n povești,
Mă topesc în faldul umbrelor lumești.
Și mi-e dor de mâna gândurilor tale,
Tot altarul nostru strigă în petale.
Nu mai știu nici ora care să te-aducă,
Te-ai pierdut în toamna visului-nălucă,
Mi-este gri în sânge și te-aștept sfioasă,
Ninge cu iertare din iubirea noastră.
Suntem două unde ce nu s-au văzut,
Două cânturi-sfere care au tăcut,
Mi se face moarte-n gleznele cărunte
Și-ți adorm privirea-n triste amănunte.
Te iubesc de-o eră și încă pe-atât,
Ninge-mă în clipa zborului durut,
Mi-este teamă iarăși de plecări de humă,
Vino să petrecem într-un fulg de spumă!
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt la fel
Suntem acum pe linia pustie
Două inimi sau îndepărtat
Linia vieții aici ni se desparte
Tu nu mai esti acel bărbat
Eu sunt la fel si te iubesc
Iar sufletul îmi obosește
Iertrând mereu să nu greșesc
Rămân aceea care te iubește
Și cât as vrea să te apropii
Să fim acum iubiți ca altădat
Timpul pare ros de scorpii
Tu nu mai ești acel bărbat
Eu sunt la fel încerc să iert
Te rog vorbește mi tu de tine
Te joci inima îmi pui la fiert
Iubește mă la fel și tu pe mine
Pășim pe șine în tăcerea
Un tren acum suieră sirena
Mâinile strânse doua semne
Să ncetinească vrea căderea
Fluieră nu poate trece de noi
Mergem pe pajiște curată
Treacă vagoane cu război
Uită trecut în picioare te saltă
O altă viață nouă se arată
Același ritm al inimi să bată
Regăsindu ne iubirea ne iartă
Două suflete o inimă bogată
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Două-trei
Două dimineți:
Un soare.
Trei dorințe
La picioare.
Două căști:
O melodie.
Două mâini:
O veșnicie.
Trei păreri:
O ipoteză.
Două inimi
O viteză.
Două guri:
O nostalgie.
Două vieți:
O bucurie.
Trei minute:
O pendulă.
Trei motive:
O credulă.
Două stele:
O poveste.
Trei săruturi
La ferestre.
poezie de Gabriela Chișcari (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel sărac
Și plouă, plouă, plouă,
Pentru câmpia nouă,
Ce-mi crește în odaie,
De rouă și de ploaie.
Cu mâinile-amândouă,
Vă dau din rouă vouă;
O stea din două-n două
Se-aprinde în văpaie
Și plouă, plouă, plouă,
Pentru câmpia nouă.
Cu mâinile-amândouă,
Aprind stele-n odaie,
Pe ceasul meu de paie,
Ce-arată ora nouă;
Și plouă, plouă, plouă...
rondel de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!