Sonet pentru Hellen
Soției mele, de ziua ei
Îți scriu pe umeri versuri cu polen
Și nu ne refuzăm iluziei nicicum,
La margine de timp, același drum
Ni-i îndreptar și spirit, și refren...
Urcām și coborâm, din tren în tren,
Ne comportām ca la un ultim bal,
Și-n sânge ne cad stele... Conjugal,
Ne-am rătăcit în noi, deja, Hellen!
Ni se topesc din nou ghețari în vine,
Apun și răsar sori, ninge și plouă,
Iar ochii-ți verzi, cu raze olivine,
Ne introduc parcă-ntr-o sferă nouă,
A sentimentelor de-a pururea depline,
În care, simultan, bat două inimi. Două!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Dumitru Sârghie. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.