
Dimineața tristeții: fără să-i fac nimic, din nou răsare soarele!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare

Coeficientul de necunoscut al unei zile normale: nimic nu răsare fără pată, nimic nu apune fără umbră!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (octombrie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

În numele Femeii
Cad versuri de pe trupul tău
răsare soarele din ochii tăi
și moartea se aruncă-n hău
ninge în mai cu zurgălăi
Răsare soarele din ochii tăi
ți-aruncă noaptea stele-n pat
și-n degete îmi cresc văpăi
când mă întorc și sunt bărbat
Ți-aruncă noaptea stele-n pat
iar moartea se azvârle-n hău
și toate-n cer s-au întâmplat
cad versuri de pe trupul tău
Răsare soarele din mâna ta
începe-o eră nouă dragostea
hipersonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 martie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoparodie
Costel Zăgan nu mai rezistă
de dimineața până seara
de-i lumea veselă sau tristă
pe toți-i-ntreabă unde-i țara
De dimineața până seara
mai rău e domnilor ca râia
prin vene-i curge iar cerneala
când scrie că iubește România
Mai rău e domnilor ca râia
de-i lumea veselă sau tristă
aceasta-i pentru el filosofia
Costel Zăgan nu/mai rezistă
De dimineața până seara
pe pâine își servește țara
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 iulie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătoarea tristeții
E duminică
Și
zău
dacă
mai
știu
Câte zile
a
avut
Această
săptămână
Fără
de
sfârșit
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (20 decembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia:eternitatea poeților
Fără
să
anunțe
guvernul
Poezia
Emilyei Dickinson
s-a
înfrățit
Cu
poezia
din
satul
meu
natal
Eu
trezesc
mugurii copilăriei
c-un
distih
Iar
Ea
îmi
șoptește
niște raze
Și?
și
soarele
răsare
În pagina mea
Hai
să-ncercăm
Tăcerea
ar
putea fi
singura
limbă
universală
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (13 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp în Do major
Primăvară primăvară
vaca mea imaginară
Cum răsare soarele
sar pe tine florile
Să-ți (s)mulgă cântările
din tuspatru zările
poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia deșteptării amânate
Dimineața în locul Imnului Național ascult
cum crește iarba verde de acasă Nu sunt nici
antitotul Nu sunt nici antinimic Sunt poate
antieu copilul din flori al zăpezii Și da nu-mi
mai place una-două să mă sinucid E prea
plictisitor mai ales pentru unii Revin cât
se mai poate Nu-mi place acest sport cu
a fi sau a nu fi
Iau și viața și moarte așa cum
răsare soarele și crește iarba
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2022)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine nu răsare din semințe?
Soarele dimineața.
întrebări și răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

fii atent
zăpada își ia tălpășița
soarele are dinți
lumina umbre
iar tu n-ai nimic
gogyohka de Costel Zăgan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Teroarea melancoliei: să fii trist în numele tristeții, nu al fericirii!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineața târziu
Sunt dimineți în care,
Când soarele răsare,
Eu apun.
În pernă stând cu fața,
Nici "Bună dimineața"
Nu vă spun.
Și n-am nicio tendință
Vreo bună-cuviință
Să-mi impun,
Ca din această stare
De vis(abandon)are
Să m-adun.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (22 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxul tristeții: după fiecare partidă de plâns, ești mai bine dispus.
aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără dragoste, totu-i nimic.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (1 octombrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața
Am privit adeseori
Cum răsare soarele,
Cum cade roua în zori
Umezind ogoarele.
În fiece dimineață
Soarele străpunge norii.
Pădurea respiră viață,
În zare zboară cocorii.
În lan cântă pitpalacul,
Ciocârlia urcă-n soare,
O oglindă este lacul,
Pentru multe zburătoare.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

E ora cinci dimineața
E ora cinci dimineața
Și aerul e curat.
Lumea îmi pare un paradis
Plin cu flori de mac.
E ora cinci dimineața
Și soarele a răsărit.
Eu mă spăl pe față
Și mă simt fericit!
E ora cinci dimineața
Și aud cum cântă o ciocârlie.
Inima îmi tresaltă în piept de atâta bucurie,
O, ce dulce melodie.
Iarba e cu rouă și soarele e pe cer.
Se naște o zi nouă
Și eu iubesc și sper.
poezie de Vladimir Potlog (26 iunie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp în do major
Primăvară primăvară
vaca mea imaginară
cum răsare soarele
sar pe tine florile
Să-ți smulgă cântările
din tuspatru zările
să-ți umple găleata iar
cu al veșniciei var
Primăvară pe felie
fi-ți-ar mugurii să fie
iarba dă din colț în colț
și ne scoală iar din morți
Și ne-aruncă firmament
pe-al iubirii continent
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (10 martie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul nimicului
Din nimic - zidesc nimicul
Soarele, pe boltă sus,
S-a urcat, săltând buricul
Noaptea-n fund de iad s-a dus.
Vrăbii, vânt și disperare
Zac - de doruri părăsit;
Din nimic - nimic răsare
Unde-i tot ce-am îndrăgit?
Frica tot mai des mă paște
Zi de zi și ceas de ceas
Din nimic nimicul naște
Șovăie stingheru-mi pas.
Gânduri negre-mi sunt stăpâne
Nu mai am nimic de-ascuns
Din nimic nimic rămâne
Zile am trăit de ajuns.
Socotelile de-acasă
Nu s-au potrivit în târg
Cum nimicu-mi este casă
Din nimic nimic dă pârg.
Amăgiri și vise nu-s
Bun tovarăș mi-e nimicul!
Soarele, pe boltă sus
S-a urcat săltând buricul.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim

Comentează! | Votează! | Copiază!

un luceafăr de nisip
se prelinge
din clepsidra cerului
noaptea mi-a împietrit
pe buze
Costel Zăgan, Traiectorii fragile
a star made of sand
is dropping
from the hourglass of the sky
night has frozen
on my lips
Costel Zăgan, Fragile trajectories, 2018
traducere Sebastian Ciortea
gogyohka de Costel Zăgan din Traiectorii Fragile (2018), traducere de Sebastian Ciortea
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
O zi din viața noastră începe dimineața,
Atunci când soarele răsare foarte vioi.
Iar pe la amiază se topește toată gheața...
Căci peste noapte iubirea a înghețat în noi.
catren de Ovidiu Kerekes (20 februarie 2020)
Adăugat de Ovidiu Kerekes

Comentează! | Votează! | Copiază!
DE LA ÎNCEPUTURI SOARELE RĂSARE ȘI APUNE -Rubaiat-
De la începuturi soarele răsare și apune,
Tot ce e creație divină, lui i se supune
Căci lumina este chintesența vieții pământene,
Primordial născută, întunecimii se opune.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!