Coeficientul de necunoscut al unei zile normale: nimic nu răsare fără pată, nimic nu apune fără umbră!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (octombrie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa tristeţii: fără să-i fac nimic, din nou răsare soarele!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără dragoste, totu-i nimic.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (1 octombrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confuzie

Aduc adesea deasupra mea
O umbră…
Şi-adeseori nimic nu mi-aş putea dori
Decât să fiu:
O umbră…

Fără să las o urmă
Paşii mei se-ndreaptă spre incert
Şi vag şi tot mai vag
Mă simt ca o nălucă pe nesfârşitele cărări
Înţepenită-acut de-un straniu vis
De-o altă umbră nevăzută
Mă regăsesc în vastul labirint albastru
Căutând o umbră a unui fir de rai…

Aduc adesea-n faţa mea
O umbră…
Şi-adeseori nimic nu m-ar putea salva
Decât să fiu:
O umbră…

poezie de Cristina Litoiu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rănitul dintre pâini

Nu româna-i vinovată
că ni-i ţara fără pată
ci poporu-i vinovat
prea laş să fie bărbat

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (25 decembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul nimicului

Din nimic - zidesc nimicul…
Soarele, pe boltă sus,
S-a urcat, săltând buricul…
Noaptea-n fund de iad s-a dus.

Vrăbii, vânt şi disperare…
Zac - de doruri părăsit;
Din nimic - nimic răsare…
Unde-i tot ce-am îndrăgit?

Frica tot mai des mă paşte
Zi de zi şi ceas de ceas…
Din nimic – nimicul naşte…
Şovăie stingheru-mi pas.

Gânduri negre-mi sunt stăpâne
Nu mai am nimic de-ascuns…
Din nimic – nimic rămâne…
Zile am trăit de ajuns.

Socotelile de-acasă
Nu s-au potrivit în târg…
Cum nimicu-mi este casă
Din nimic – nimic dă pârg.

Amăgiri şi vise nu-s…
Bun tovarăş mi-e nimicul!
Soarele, pe boltă sus
S-a urcat săltând buricul.

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O singură clipă între două gânduri, între două respiraţii. Nu e nevoie de meditaţie sau de practică. Nimic de învăţat, nimic de făcut. Nimic de atins, de obţinut sau înţeles. Doar tăcere. Nu avem de făcut nimic doar să fim - fără nici un gând, fără nici o dorinţă, fără nici un ataşament, fără nici o aşteptare.

citat din Shanti Devi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monumentul ratatului necunoscut

Pentru ca viitorul nu mai fie iar ratat,
tot dezvoltand destinul de argat
şi mestecând la mărul cu păcat,

ar trebui făcut
un monument ratatului necunoscut -

a celui ce nimic n-a priceput,
din tot acest răstimp pierdut...

... sau poate chiar aşa a şi fost conceput
din coasta celui fără de'nceput -
oricum, şi el tot un necunoscut...

poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai învăţaţi: există riscul să vă crească alarmant coeficientul de inteligenţă, şi-i păcat!

Costel Zăgan în Retorica lui Dracula (15 martie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Economie: nimicul în nimic se transformă şi tot nimic... rămâne!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geniul este, punctual, concomitent şi la cote maxime, coeficientul şi baza condiţiei umane.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nimic nu e, atunci nimic să fie!

aforism de Costel Zăgan din Perle din piatră seacă (7 iunie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele răsare roşu şi tot roşu el apune. Omul bun în zile rele e tot bun ca-n zile bune...

citat celebru din George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele răsare roşu, şi tot roşu el apune; omul bun în zile rele e tot bun, ca-n zile bune.

proverbe sanscrite
Adăugat de Elena Meculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tândală: Ăsta-i protest, Păcală: fără haine?
Păcală: Protestez: Fără haine, fără cuvinte, fără mâncare, fără sex, fără viitor!

replici din Braşovisme de Costel Zăgan (24 august 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătoarea tristeţii

E duminică

Şi
zău
dacă
mai
ştiu

Câte zile
a
avut

Această
săptămână

Fără
de
sfârşit

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (20 decembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu-i dor

Nimic nu-i alb... opacitate,
Cuvinte gri, fără de rost,
Culese cu tenacitate
Pentru a fi falsificate
De un eretic anagnost.

Nimic nu-i nou... butaforie,
Decor de anotimp vital,
Când pică frunzele în vie
Şi pana... de la pălărie
A unui ins, proverbial.

Nimic nu-i clar... nesiguranţă,
Nervi, ignoranţă, refulări,
Puse adesea în balanţă
Cu o anume inconstanţă
A verbelor... fără cărări.

Nimic nu-i vis... ilaritate,
Viaţa-i cu timpul în consens
Şi pune numere la toate,
Ca semn pentru eternitate
A lacrimei, ca un condens.

Nimic nu-i dor... fără durere,
Bătăi de inimă ce fug
Spre indecentele himere
Care incită la plăcere
Şi arde sufletul, pe rug.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie are greutatea unei zile de vară.

Costel Zăgan în Dosarul secret al lui Bacovia (13 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fragment I

Treci pe lângă mine în această albă zi,
Ca o făptură vie fără umbră, şi
Fără ca nimeni să te poată şti.

Cum, ca fierul cenuşiu, să nu mai fie
Ceea ce a fost atât de mult?
Atâta rece vecinicie
După atâta zbatere şi-atât tumult?
Poţi să respiri în timp rarefiat, fără răspuns?
Pentru piscurile nefiinţei, pasul ţi-e de ajuns?

De ce am ales oare
Cerbicia de a vrea totul sau nimic?
Arderea, fără fum şi rest, orbitoare?
Aruncarea-n golul gândului cu ochi închişi?

N-am vrut părelnicul păienjeniş
Surâsul ca un fir de borangic
Ne-a îngheţat făgăduiala fără soroc.
O, nebunia de a fi vrut totul sau nimic!

Fug de tine, căutându-te în ceas, în loc.
M-am întors în sala goală a Universităţii vechi
Necunoscut de pereţi, de băncile perechi,
Ca un gladiator în arena unui amfiteatru
Deşert.
În capătul pupitrului de lemn inert,
Fata cu părul de-aramă şi-obraji de nufăr
Era, dar nu era decât stihia unui număr
Aşa cum şi pentru vecinicia cerului, patru
Şi cu trei fac şapte.

Stam, descumpănit între cer şi noapte.

poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la "Nimic fără Dumezeu", se trece prea uşor la "Mai nimic, fără niciun Dumnezeu".

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu este posibil fără oameni; nimic nu durează fără instituţii.

citat clasic din Jean Monnet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!