Lângă ea

Omul zâmbea!
Lângă el a venit o cucuvea.
Omul care zâmbea
a luat cucuveaua şi a scris pe ea
cuvântul moarte
cu o coasă
din iarba tăiată
şi uscată
pregătită pentru iarnă
din care să mănânce vitele
în grajd
lângă ea.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graurul meu

Zâmbea o vrabie.
Zâmbea!
Din sucituri zâmbea o vrabie cu zimţi de ochi
cu mijloc de sirop şi zbierătură
zâmbea o vrabie cu ciocul ei în gură
zâmbea
şi-n coaste-mi tremura
o vrabie
ce aripi pe şendrilă duceau aur
în gura drumului
un simplu
mestecat între copaci
un graur!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă poarta Raiului

Lângă poarta
Raiului,
Om, cu soarta
Scaiului.
Lângă apa
Domnului,
Om, în groapa
Somnului.

Lângă visul
Stelelor,
Om, cu scrisul
Relelor.

Lângă locul
Dragostei,
Om, în focul
Pacostei.

Lângă pomul
Plângerii,
Omul, omul
Stingerii...

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul şi omul său

Pentru mine nu conteazâ
decât omul
omul şi ideile sale
sunt ceea ce pentru mine
e un dumnezeu
îndeajuns.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daţi-mi o coasă şi mut iarba din verde...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metafizica glasului

Scrierea este răsuflarea inimii. Prin scriere
omul poate primi oxigen din
copacii păsărilor
din piatra brazilor
din focul apelor.
Prin scris omul îşi definitivează
conturul
şi fundalul
şi idealul
în care nimeni sunt toţi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografia umană

Şi te-am dezbrăcat din ochi
cu privirea aruncată
lângă pat
lângă strivire
lângă noi
stă şifonată
în iubire-o amintire
câte-odată
doar odată...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus, în inima mea

Ieri, când priveam soarele,
(tare mult îmi place răsăritul său!),
m-a bătut pe umăr
una cu o coasă,
îmbrăcată în negru,
(ciudat, zic, pe căldura asta, în negru?)
mi-a zâmbit sardonic
şi i-am retezat-o scurt,
într-o oltenească naturală:
"tu ce vrei, fă!"
"bă, zice, ai grijă,
toti treceţi pe la mine,
cu voia dar mai ales
fără voia voastră!".

Am privit uşor
în stânga
lângă inimă
şi l-am văzut pe Iisus,
îmi zâmbea părinteşte
şi-am simţit că nu sunt singur,
m-a cuprins o siguranţă totală!

După care, s-a dus,
cum, cine?
aia cu coasa!

Iisus a rămas lângă mine,
în veci, ca să zic aşa.

poezie de Ion Ţoanţă din Lacrimi Christice (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magnethotelul

Între mine şi cangur era lustra.
Îşi îndopa în buzunar lumina.
Vecinul bătea în ţeava de la puşcă.
Nimeni...
dar absolut nimeni
nu mai era în viaţă
să înregistreze
magnetofonul cum ne zâmbea!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ce ţi-am spus eu?
Ai să mori cu jugulara la uscat pe o cracă
de soldat însângerată.
Ţi-am zis că o să fii singură
lângă nişte umbre ce cască! Nu m-ai crezut!
Acum numără stâncile caprele albe
care coboară la adăpătoarea nocturnă!
Ce ţi-am zis eu!
Râd şi mă tolănesc în paie şi privesc grajdul
cum rage a tăcere.
E bine aici! Miroase a câmp internat.
La tine miroase a glugă de moarte
şi a coasă nebătută
deşi ai inima vânătă de la atâta sedat!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mi-am aşezat lângă tabloul de pe hol
buza de sus lângă ochelari
şi buza de jos lângă chei
şi zâmbetul în cutia cu mărunţiş.
Mi-am zis
sunt acasă!
Pot să îmi întind pătura peste fereastră
dar
am adormit pe hol în gheata în care pisica năştea
în vis un atlet cu
ghiarele intrate în poiana
pieptului din piept
şi am luat-o în braţe
ca pe un torace ce-ţi sare din piept
o felină...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La umbra unui om şi-a unui câine

M-am chircit lângă un om şi-un câine,
La umbra lor era un pic mai bine,
Încât zâmbea în lacrimi cerul
Ascunzând de prefăcuţi misterul.

Se curbau în mine oasele tăcerii,
Clipa deznădejdii şi-a plăcerii,
Se mistuia sub frunzele din zare
Viaţa care mişca în aripi trecătoare.

M-am visat la umbră şi am stat
Cu mâinile de un vârtej legat,
M-am trezit apoi şi cum să fie bine?
Omul m-a muşcat în lacrimă de câine!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoaşterea

Eu mi-am cunoscut iadul...
e o pajişte cu iarba grasă în care în loc să coseşti
eşti cosit!
Şi raiul mi l-am cunoscut
e o pajişte cu iarba stearpă în care coseşti
coseşti
şi strângi o mână de moarte!
Dar încă nu m-am cunoscut!
Încă nu!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arcadă

Azi am văzut un ochi
Care mă iubea.
Vedeam bine că m-ar fi primit
Sub sprânceana lui.

Dar a venit un nor
Şi ochiul s-a-nchis,
Ori s-a speriat
Şi-a fugit în chipul tău
Lângă celălalt ochi,
Lângă fruntea şi lângă gura
Care nu mă iubesc.

poezie celebră de Marin Sorescu din Tinereţea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epoca versului

Pentru o mai pătrunzătoare viziune asupra lumii
îmi pun ochii la sare şi urechea la tors
în bătaia vântului, în iarba plutitoare
de dus şi de neîntors.
Pentru un om cu o pătrunzătoare viziune
asupra pătrunzătorului
Dumnezeu pe cărare
trece
pe lângă umbra cerşetorului...

Pentru mine eu sunt un dat
ce datează din epoca versului!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

A venit un strigoi
mi-a pus mâinile pe piept
şi mi-a zis
"Mă sperii!"
A venit o pasăre
mi-a luat mâinile de pe piept
şi mi-a zis
"Ce zbor o mai fi şi ăsta?"
A venit
un peşte mi-a pus mâinile pe el
şi a zis
"Simţi pieptul tău?"
A venit îngerul şi a râs
Avenit melcul şi m-a târât
A venit broasca şi m-a scuipat
Ai venit tu
şi m-ai amputat...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfânta coasă

Pe când se lasă seara
pe atunci mă fată
Luna
ba mai iarnă
ba mai vară
ba de toate
ba tot-una.
şi pe când se lasă seară
ieşi din ochiul de copac
ne culegem împreună
eu pe tine
tu pe mine
amândoi un braţ de mac.
Şi te-aş vrea ntr-o pădure
şi m-ai vrea trimis acasă
să mă fure
să te fure
Sfânta iarbă
Sfânta coasă.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădinar

lângă o cruce din cimitir
zâmbea în aer un trandafir

nimeni vreodată nu a aflat
cine îl udă sau l-a plantat

va arde smirnă până să ştim
de ce ne naştem, cui îi murim

până deschidem tainele firii
îmi văd de treabă:
ud trandafirii.

poezie de George Filip
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

La coasă

Mai multă iarbă! Striga îngerul..
Mai multă iarbă!
Coasa stătea agăţată de câmp.
Tăişul ei sufocat în oţel
bătea a moarte.
Mai multă iarbă!
striga îngerul...
Iar clopotele vacilor băteau.
Cosaşul trist fugea de-acasă
iar fraţii lui încă plângeau
cu toţi în jur
îngrămădiţi în iarbă
la coasă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

El e mai mult decât un erou

El e mai mult decât un erou,
în ochii mei e un zeu –
omul căruia îi este permis
să se aşeze lângă tine – el,

cel care ascultă de-aproape
murmurul dulce
al vocii tale, ispititorul

lui râs care-mi face inima
să bată mai repede. Dacă te întâlnesc
pe neaşteptate, nu mai pot

vorbi – îmi amorţeşte limba;
îmi arde o flacără subţire sub
piele; nu mai văd nimic,

aud doar zumzetul din propriile urechi,
transpir înfiorată;
un tremur îmi scutură trupul

şi devin mai palidă decât
iarba uscată. În asemenea momente
moartea nu-i departe.

poezie de Sappho din Lesbos, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cherhana

Te-am uitat în barcă
sus în trestia sudului
pe dunga răsăritului de roşu armat
nevinovată de
cel lângă care ai stat
în sudoarea nudului
de soare devorat...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!