Octombrie
octombrie-și arată umbra
aruncă bruma prin livezi
imprevizibil si romantic
ii insoțește pe poeți
pe cer apare soare rece
rotund pe-un orizont cu nori
pădurea părul despletește
curg râuri frunzele-n culori!
in pas vioi pe stradă tineri
spre școală merg râzând in doi
mă uit si eu intr-o ogradă
de-i must sau vin intr-un butoi
si-așa cu un halat pe umeri
adun grăbită in paner
cinci nuci rămase rătăcite
si zilele in care sper....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Coji de nuci
Pe o bancă intr-un parc
Gândul meu se-ntinde arc
Vrea să-si facă un bilanț
Ce-a fost ieri, ce zi e azi
Scris concret ce a făcut
Dacă e puțin sau mult
Si concluzia-i rapidă
Viața este risipită
Anii-s multi, banii putini
Nu pot cere la străini
Nici să dau ca n-am de unde
Vântul tace si se-ascunde
Si atunci privesc discret
Spre un soare desuet
Care nu-mi dă importanță
Mă priveste la distanță
-Ce să-ti fac... știai... ajungi
Intr-o zi pe coji de nuci.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Banca din parc
era aprilie.... plesneau de fericire, muguri verzi
era in mai un soare cald, doi tineri isi spuneau povesti!
era in iunie si teiul se apleca spre bancă-ncet
si-ncearca să -i facă curte dându-si un aer de poet!
era in iulie căldură, parcă erai intr-un cuptor....
doi tineri se țineau de mână să-si stingă al inimii fior!
era in august.... o iubire iși lasă aripile-n jos.
septembrie incepe școala, ignoră vara ce a fost.
octombrie isi lasă bruma peste grădini si amintiri....
noiembrie iși cerne ploaia peste pădure și câmpii.
decembrie inalță steagul cel alb.... de pace-n sărbători
ianuarie ingheață lacul si pune totul sub ninsori!
si uite așa intr-un târziu o bancă singură in parc
așteaptă luna lui april să înfrunzească pomii iar!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Banca din parc
Era aprilie... plesneau
De fericire muguri verzi!
Era în mai un soare cald
Doi tineri isi spuneau povesti!
Era in iunie si teiul
Se apleca spre banca-ncet
Și incerca sa-i faca curte
Dandu-si un aer de poet!
Era în iulie caldură
Parca erai intr-un cuptor
Doi tineri se tineau de mana
Sa-si stinga-al inimii fior!
Era in august o iubire..
Isi lasa aripile-n jos
Septembrie incepe scoala
Ignora vara ce... a fost!
Octombrie isi lasa bruma
Peste gradini si amintiri!!
Noiembrie isi cerne ploaia
Peste paduri si pe câmpii!!
Decembrie inalta steagul
Cel alb... de pace-n sarbatori!!
Ianuarie ingheata lacul
Si pune totul sub ninsori!!
Si uite asa... intr-un tarziu
O banca singura in parc
Asteapta luna lui april
Ca pomii să-nfrunzeascăa iar!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conchid
Atâtea ierni am adunat
Încât voi deveni odată
Un simplu om,
Doar de zăpadă,
Din viață evadat.....
Copii râzând in jurul meu,
Mi-or pune ochii de cărbune
Fular la gât si nasturi verzi
Cu dorul largilor livezi
De mâine...
Si-așa privind la bradul mic
Care la geam s-a înălțat
Îl iau drept cupă de cristal
Glazat...
Într-un decor ce-i străveziu
Încerc să dau un interviu
Fără cinism in zi de post
Nu știu de este cu folos,
Dar vreau ca să conchid
Frumos....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aleea fără nume
Nostalgic un soare
Sărută umbra mea
Nu m-a văzut
Când am plecat
Intinde apoi un braț
Spre asfințit
Adorm si eu
Odată cu el
Visând o iarnă
Intr-un parc
Unde umbra mea
Aștepta topită
Sub sărutul soarelui
In zăpada albă
Pe aleea fără urme.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Merg pe stradă
Merg pe stradă, mai fac un pas,
Seara clipește peste oraș.
Umbre aleargă, gândul mi-e glas,
O rază de soare luminează-n lăcaș.
Merg pe stradă cu Dumnezeu la braț
Răsfoim amintiri, numărăm pași,
Patruzeci și doi am numărat
Și încă la atâția vom fi părtași.
Merg pe stradă cu tine mă plimb
Bucuria vieții găsită din timp,
Încă un an voi da la schimb
Iubirii de viață născută-n olimp.
Merg pe stradă privind la ceas,
O lume întreagă se învârte grăbită.
Doamne, iubesc timpul rămas!
Cum a curs timpul ca o clipită?
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imprevizibil
Atunci când noul intervine ca un balsam vindecător
Iți par adesea puerile, trecute zile care dor....
Cu patos smulgi de la viață atât cât poți în dimineți
Și pe a timpului cărare privești cum înfloresc livezi!
Renaști în fiecare clipă, înveți mereu câte ceva
Imprevizibil e finalul, regia piesei nu-i a ta....
Și-așa trecând, meteorit, lumină ai, lumină dai,
Te naști venind din infinit și pleci în nu știi care rai!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoportret
Cam micuță, cam negruță
Cu ochii lipiti de frunza
Doua pete maronii
Cu sclipiri de stele vii
O paleta de culori
Puse-n versuri dulci in zori
Amalgam din ganduri zeci
Prin umbritele poteci
Vin din rasarit de soare
Si merg spre apus in zare
Iubesc tot ce-mi este dat
Pastrez sufletul curat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndrăznesc
Îndrăznesc să sper
Intr-o zi....
Când cerul se sparge,
Si nori risipiți de furtună
Lasă să vadă
Doar lumina unei stele
Care arde
Doar pentru mine!
E mult.... prea mult,
Ce-mi doresc....
Si atunci deschid ochii
Mă aplec
Spre inima ta
Si o simt mai fierbinte
Decât oricare stea
De pe cer....
Îndrăznesc s-o ating
Si zâmbesc.....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești doar al meu
ești doar al meu.
când zbor spre stele
peste fuioarele de nori
ce lasa-n picaturi rebele
adesea adormite ploi!
ești doar al meu...
in gand de seara
si-n diminetile cu foc
cand soare rosu vrea s-apara
timid pe cer in orizont!
ești doar al meu...
cand marea-mi scalda
trupul fierbinte plin de dor
esti doar al meu cand departarea
ne prinde intr-un nou decor!
ești doar al meu...
nimic si nimeni...
nu poate ca sa mi te ia...
nu esti palpabil... esti aievea
esti numai in privirea mea!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns
Fără să știi
Fără să mă cunoști
Aseară târziu
Ai răspuns
Gândurilor mele
Intr-un poem.
Telepatic...
Nu era pentru mine?
Rar mă inșel
Un fir nevăzut
Ne unește
Intr-o mare
De iubire fluidă
Contopind
Doua suflete
Care merg
Pe maluri diferite
Instinctiv
O femeie simte
Dacă este iubită
Răspunsul meu?
Deja tu il citești...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decembrie
Trezește-te e dimineață
Si soarele urcă pe cer
Decembrie mâna -. mi ingheață
Inchide cartea lui Voltaire
Ia-mă de umăr si vom merge
In pas vioi ca altădată
Să nu uităm, clipa va trece
Si e păcat a fi ratată
Obrajii roșii ca o floare
Ii sărutai adeseori
Aș vrea râzând astăzi in soare
S-alung din ochii tăi ninsori!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă, te adun din lut
Toamnă te adun de jos,
Îți șterg lacrima duios,
Șiruri lungi de castaniu,
Galbene și-n ruginiu,
Și cert vântul supărată,
Că-mi goli pădurea toată.
Printre neguri și pustiu,
Te adun din pământiu,
Cert și bruma de pe flori,
Îmi cer vraja de culori
Ce îmi bucura privirea,
Da cunosc împotrivirea.
Sar văpăi din ochii tăi,
Când te salt din luturi, văi,
Din mormane de frunziș;
Și mă pun și-n curmeziș
Să-ți alin chipul de fată,
Când caldă, când frisonată.
Te ridic din râuri reci,
Te usuc printre poteci,
Îți șterg ceața de pe ochi,
De pe chipul bazaochi,
Ce era vesel odată;
Și-ți spăl poala întinată.
Din dumnezeiescul plai,
Te adun cu mult alai,
Îți răsfir șuvițele,
Îți repar altițele,
Și de-aveam un strop de rouă
Ne spălam în ea, noi două...
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia caldă
cu ochii mari te uiți la mine...
-sunt ploaia caldă din livezi
și-am revenit în primăvară
să râd cu floarea de cireș
de vrei să-ți bucuri astăzi ochii
ridică palmele spre cer
prin nori ce vin și nori ce pleacă
prinzi clipele ce vin și pier...
petale roze în cădere
lasă vederii fructul crud
sunt ploaia caldă ce dispare
lăsând în soare pământ ud
nu încerca să pui sechestru
pe libertatea mea deplină
eu mă-nsoțesc numai cu vântul
și florile ce-s în gradină
de mă iubești... uită de mine..
și lasă-mă să vin la vară
și-atunci desculță-n iarba udă
renunț la visul de fecioară
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În visul tău
Deschisă-i poarta către cer,
Dar incă sper
Să mai respir
Parfumul unui trandafir
Si mor incet la umbra lui
Cu gând hai-hui...
Alunecă inspre apus
Nori albi cu brațele intinse
In zbor lin
Deasupra crengilor de-arin
Si-mi cântă cu un glas domol
O doină lângă un izvor
Cinci greieri mici
Un singur pas si noaptea cade
Ca o năframă peste ochi
Nu văd nimic....
Stiu că tu dormi
Un somn adânc
Si-n visul tău
Mă vezi plângând.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare alb
Soare alb într-o vitrină
Spune-mi cine e de vină
Că nu port pantof cu toc
Nu-s subțire la mijloc,
Părul mi-este șatirat
Și obrazul cam ridat.
Soare alb într-o vitrină,
Luminează haină fină,
Chiar de-i neagră la culoare,
Să o port în sărbătoare
La biserica din sat
Unde rugi am înălțat,
Să am bucurie-n glas,
Să iubesc ce mi-a rămas.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orizont pustiu
Masca mea coboară lent
Tot zâmbind pe internet
Si apare zdrențuită
Palidă si obosită.
Nu vreau să o pun la loc,
Nu am farduri, nici noroc
Dar m-adun in gând, incerc
Ca să pot ieși din cerc.
Doar tangentă vreau să fiu
Unui orizont pustiu.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În doi
Trăim in două lumi
Ce ne despart
Ca două jumătăți de măr
Una spre soare
Alta spre copac
In jumatatea coaptă
Dulceața se adună
In jumătatea crudă
Rămâne veșnic umbră
Când bruma toamnei vine
Si cade pe amândouă
Ce rost mai are
Sa tai un măr in două
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre casă
Spre casă merg pe urmele bătute,
De se coboară cerul cu fiecare gând;
Pădurea ce-o știusem vuiește de cornute,
Ce din copilărie le știu adulmecând,
Steaua de nea mi-aduce universul,
Când mărăcinii tineri, aleargă auriți,
O ciută-n depărtare îmi tot repetă mersul,
Cu ochii de beteală de-apururi mântuiți.
Spre casă merg cu-aripile vândute
Pe cine știe ce în anii ce se duc,
Doar ulița mă strânge cu brațele durute,
Și-o frunză îmi aruncă; bătrânul rege nuc!...
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vei fi
A spus odată cineva.....
-Vei fi cea mai frumoasă stea,
Un vis ascuns al tuturor
Celor ce-n suflet poartă dor.
Vei fi pe-un drum al năzuinței
Spre fericirea-naltă a ființei,
Care rabat nu o să facă
Pășind mereu pe calea dreaptă.
Vei fi pe-un drum ce n-are văi
Nici neguri, umbre pe cărări
Vei fi pe culmile cu soare
Făr-arabescuri de ninsoare!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!